Clarificari conceptuale - definirea IMM-urilor la nivelul Uniunii Europene

Clarificari conceptuale - definirea IMM-urilor la nivelul Uniunii Europene

O modernizare a definitiei IMM-urilor a avut un mare impact asupra investitiilor si inovatiilor, intreprenoriatului si cresterii economice. Erkki Liikanen -fostul comisar al Uniunii Europene responsabil cu politica pentru intreprinderi afirma ca: «Intreprinderile mici si mijlocii formeaza coloana vertebrala a economiei europene. Ele sunt cheia spiritului intreprenorial si inovatiei in UE, si astfel sunt esentiale pentru asigurarea competitivitatii UE. O definire corecta a IMM, faciliteaza identificarea nevoilor acestora si dezvoltarea unor politici eficiente pentru a compensa problemele specifice legate de marimea mica a acestora »^[1].

Definitia UE pentru intreprinderile mici si mijlocii este diferita de cea data in multe alte tari, iar in unele din acestea definitia variaza de la un sector la altul. De exemplu, in Hong Kong, intreprinderile de productie mici sau mijlocii au sub 100 de angajati, in timp ce cele neproductive sunt considerate ca atare daca au sub 50 de salariati. Interesant este faptul ca in Mexic, definitia unui IMM este diferita pentru sectorul industrial (unde intreprinderile mijlocii angajeaza pana la 500 de salariati) si sectorul comercial si de servicii (unde intreprinderile mijlocii angajeaza pana la 100 de salariati).

Rolul IMM-urilor nu se rezuma numai la oferta de locuri de munca si la contributia la PIB-ul fiecarei tari, ci este mult mai cuprinzator.    

Se apreciaza ca IMM-urile reprezinta surse de:

formare si dezvoltare de abilitati antreprenoriale ca urmare a manifestarii initiativei pentru infiintarea de intreprinderi si gestionarea lor;

inovare, rolul acesteia fiind recunoscut in conditiile unor schimbari rapide si ale impactului noului asupra competitivitatii diversilor producatori;

coeziune economica si sociala, cu referire la formarea clasei de mijloc, menita sa constituie "liantul" dintre cei doi poli ai societatii.

Dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale, in urma imbogatirii experientei in ceea ce priveste crearea si gestionarea IMM-urilor, are o semnificatie deosebita, daca luam in considerare faptul ca initierea de afaceri se constituie intr-un factor de dinamizare a cresterii economice din fiecare tara.

Spiritul antreprenorial este legat, adesea, de inovatie. Introducerea noului in activitatile economice este un element ce poate contribui la cresterea competitivitatii pentru orice agent economic. In acelasi timp, inovatia este specifica societatii cunoasterii si economiei bazate pe cunostinte. Este vorba de o economie in care rolul factorilor de productie clasici, fara a fi neglijat, pare a fi depasit de cel al neofactorilor, ceea ce presupune, intre altele, inglobarea in produse a cat mai multa pricepere si stiinta.

Crearea de noi intreprinderi, in speta a IMM-urilor, contribuie la formarea si consolidarea clasei de mijloc, al carui rol de legatura intre cei doi poli ai societatii (diferentele dintre ei fiind date, in principal, de marimea veniturilor pe care le detin cei care il constituie pe fiecare si, in general, de acumularile de bogatie) este des subliniat,  in evitarea "fracturarii" societatii, unitatea acesteia avand de suferit, fiind posibile si tensiuni sociale, nedorite, pentru stabilitatea social - politica a unui stat.

Pornind de la astfel de considerente, U.E a promovat cu consecventa, in decursul existentei sale de pana acum, politici cu un continut larg si de reala utilitate pentru crearea, functionarea si dezvoltarea IMM-urilor, politici care au fost generate de deficientele constatate in anumite aspecte referitoare la acetsea cum ar fi:

infiintarea intreprinderilor (durata demersului, influentata mult de birocratie);

manifestarea mediului de afaceri si favorabilitatea lui pentru crearea IMM-urilor;

accesul la credite si la resurse;

nivelul performantelor economice inregistrate de aceste intreprinderi, etc.

Luand in considerarea aceste politici au fost lansate numeroase programe referitoare la:

● infiintarea de centre economice si de inovare,

● furnizarea de capital pentru a infiinta noi firme,

● Europarteneriate,

● cooperarea economica,

● crearea de centre de informare etc.

Prin acest instrument se va folosi efectiv indicatorii de progres pe temen lung si in relatie de colaborare cu mediul extern pentru a se reintoduce studiul, cercetarea celor mai bune practici in toate domeniile care afecteaza permanent afacerile mici si pentru imbunatatirea performantelor.

Ca stat membru al UE, Romania urmeaza sa se incadreze in politicile europene promovate fata de IMM-uri. Activitatea acestor intreprinderi este atent monitorizata de Comisia Europeana, tinand seama de rolul, aratat mai sus, pe care acesta il au in economia fiecarei tari.

Pe langa armonizarea legislativa si crearea unui mediu de afaceri favorabil constituirii si functionarii IMM-urilor, este nevoie sa se manifeste, din partea unor membrii ai comunitatilor rurale, initiative pentru fructificarea oportunitatilor de afaceri.

Economiei de piata ii este specifica, intre altele, si initiativa privata in domeniul afacerilor, inclusiv in ceea ce priveste crearea unor intreprinderi. Decizia privind infiintarea de intreprinderi si, in sens larg, de demarare a unor afaceri, se muta de la nivelul central (unde se situa in timpul regimului precedent), la cel al componentilor societatii, din randul carora se desprind intreprinzatorii. Acestia, prin ceea ce fac, au un rol important in dinamismul economiei si in crearea de bogatie. Intreprinderile create fiind adevarate "celule" economice care indeplinesc anumite "functiuni" (productie, servicii, comert etc.) conditioneaza functionarea si performantele "organismului" economic. Bazate pe proprietate privata, ele contribuie la consolidarea economiei de piata.

Desigur ca, orice societate are nevoie de un corp de intreprinzatori si de manageri care sa infiinteze intreprinderi si, respectiv, sa exercite managementul acestora si pe care sa le orienteze spre performanta. Ca urmare, este bine sa fie identificat si format, prin educatie antreprenoriala, spiritul intreprinzator, care, tinand cont si de trasaturile de personalitate ale individului, nu este regasit in cazul tuturor membrilor unei societati. Intreprinzatorul este inzestrat cu personalitate puternica, vointa deosebita, perseverenta, cu afinitate fata de risc si dorinta de a face lucruri neincercate.

Dificultatea demersului generat de crearea unei intreprinderi, volumul mare de munca ce trebuie depus, solicitat de rezolvarea numeroaselor probleme pe care le presupune, riscurile asumate (cu toate ca sunt evaluate, ele nu pot fi, totusi, inlaturate in totalitate) pot fi manageriate mai eficient de catre persoanele tinere. Astfel, datele publicate de Institutul National de Statistica pun in lumina faptul ca, din intreprinderile create in anul 2005, (apreciate ca fiind mici si mijloci) peste 67% reprezinta demersuri ale unor persoane care aveau pana la 39 de ani. In acelasi an, numai 3,5% din intreprinderi au fost infiintate de persoane a caror varsta era mai mare de 60 de ani.

Foarte important in acest sens este formarea tinerilor in vederea initierii si gestionarii afacerilor, prin educare antreprenoriala, in vederea dezvoltarii capacitatii acestora, rolul revenind, in acest sens,  invatamantului.

Importanta deosebita acordata IMM-urilor in majoritatea tarilor dezvoltate se datoreaza unor solide fundamente economice si sociale. Intreprinderile mici si mijlocii sunt mult mai receptive la nevoile pietei, mai adaptabile la modificari si inovatii, raspund mai bine exigentelor consumatorilor, aducand o imbunatatire semnificativa mediului concurential.

Marile intreprinderi fractioneaza procesul de productie in vederea alocarii optime a capitalurilor. Pe aceasta cale isi asigura controlul global asupra intregului flux de fabricatie prin modernizarea echipamentelor si reorganizarea fluxurilor de productie. In tarile dezvoltate acestea cedeaza IMM-urilor unele operatii ale fluxurilor tehnologice, din ratiuni de rentabilizare a executarii lor (in special unele repere, subansamble sau a unor activitati auxiliare). Astfel, in industria automobilelor, o parte crescanda a mijloacelor tehnice si financiare ale unor mari firme este destinata activitatilor din amontele (proiectarea) si avalul (comercializare) ciclului de fabricatie. Executarea pieselor, subansamblelor se face in IMM-uri, iar asamblarea acestora revine in sarcina intreprinderilor mari de montaj si finisare a autovehicolelor.

Nivelul redus al capitalului IMM-urilor, in raport cu cel al intreprinderilor mari, explica alegerea acelor domenii de activitate in care raportul capital-munca este mai mic, barierele de intrare sunt mai reduse, iar rata de crestere este mai mare decat media pe economie.

Intreprinderile mici si mijlocii gestioneaza mai bine forta de munca, dovedind mai multa flexibilitate datorita modului specific de organizare si legislatiei muncii. Se practica cedarea de catre intreprinderile mari catre IMM-uri a fabricarii unor repere, subansamble care in acest mod sunt realizate la costuri de productie mai mici datorita nivelului mai redus al salariilor.

Fiind un segment economic creator de noi locuri de munca in sectoare de activitate supuse unor mutatii structurale importante, IMM-ul contribuie la stabilitatea sociala a zonei respective. IMM-urile au un important rol in asigurarea flexibilitatii marilor intreprinderi, in sporirea caracterului concurential al unor piete.

Restructurarea intreprinderilor industriale din tarile dezvoltate releva faptul ca rolul important al IMM-urilor in economie, este acela de absorbtie a unei pondere insemnata a fortei de munca, dovedesc un grad ridicat de adaptabilitate, in special in perioada de criza, gestioneaza mai bine forta de munca facilitand crearea unor bune relatii de cooperare intre salariati.

Structura organizatorica a IMM-ului este simpla, usor adaptabila, asigurand o mai mare mobilitate in utilizarea fortei de munca, un nivel mai bun de implicare a acesteia, stimuland initiativa individuala. Gestiunea personalului este mai putin costisitoare, existand posibilitatea ca in perioadele de recesiune sa se reduca salariile, mentinandu-se numarul locurilor de munca.

Administrarea IMM-urilor de catre proprietari face ca sistemul de luare a deciziilor sa fie unul simplist, eficient si sa depinda direct de talentul si capacitatile manageriale ale patronului. Pentru a imbunatati caracteristicile deciziilor, astfel ca probabilitatea de succes a actiunilor sa fie cat mai ridicata, s-au elaborat numeroase modele de decizie, s-au identificat etape si pasi de parcurs in cadrul procesului decizional^[2].

Flexibilitatea mare a IMM-urilor este legata de dimensiunile lor si implicit de structura organizatorica, de caracteristicile echipamentelor din dotare. De fapt, acesta este cel mai important avantaj al IMM, deoarece le confera o capacitate mare de adaptare la un mediu economic complex, caracterizat prin presiune concurentiala si prin evolutie tehnologica rapida. Aceasta capacitate de adaptare a intreprinderilor la schimbarile exogene ale mediului se numeste 'flexibilitate de raspuns', care le permite  mentinerii pe piata. Aceasta flexibilitate este un important factor de competitivitate si asigura IMM-urilor o mai buna rezistenta in perioada de criza.

Datorita acestor avantaje, in diferite tari se acorda facilitati speciale in cazul infiintarii unui IMM. In SUA, de exemplu, pentru stimularea infiintarii unui IMM, dar si pentru sprijinirea financiara a celor existente, "Small Business Administration" acorda imprumuturi directe intreprinderilor mici si chiar persoanelor fizice care doresc sa intre in afaceri si garanteaza pana la 30% din suma unui imprumut bancar. In Japonia, "Corporatia pentru finantarea intreprinderilor mici" acorda imprumuturi pe termen lung cu dobanzi mici pentru modernizare.  

Un pas important pentru atingerea obiectivului este imbunatatirea mediului in care

opereaza intreprinderile. O alta directie o reprezinta incurajarea spiritului intreprenorial si a asumarii de riscuri prin scheme de partajare a proprietatii cu salariatii, incubatoare de afaceri, incurajarea femeilor-intreprinzator, eliminarea barierelor culturale privind asumarea riscului la toate nivelurile economiei. De asemenea, se vorbeste despre o criza a culturii intreprenoriale in randul tinerilor din UE. Spre exemplu, in Franta, la ora actuala 70% dintre elevi vor sa devina functionari si doar un mic procent dintre acestia sunt dispusi sa-si asume riscul conducerii unei afaceri. De aceea, Uniunea are deja in vedere intensificarea promovarii spiritului intreprenorial in sistemul de invatamant.

Un domeniu prioritar il reprezinta cercetarea stiintifica. In acest sens obiectivele FP7^[3] constau in a intari capacitatea de inovare a IMM-urilor europene si contributia lor la dezvoltarea noilor produse si piete bazate pe tehnologie, ajutandu-le sa-si intensifice cercetarea proprie, sa-si extinda retelele, sa foloseasca mai bine rezultatele cercetarii si sa achizitioneze know-how tehnologic, micsorand ecartul dintre cercetare si inovare. Actiunile vor avea ca scop facilitarea exploatarii rezultatelor asigurand astfel complementaritatea cu instrumentele de promovare a inovarii in cadrul Programului de Inovare si Competitivitate. Suportul financiar va fi alocat prin 2 programe: 1) Cercetare pentru IMM-uri, program destinat sa sprijine grupuri mici de IMM-uri preocupate de inovare, pentru a rezolva probleme tehnologice comune; 2) Cercetare pentru organizatiile de IMM-uri, cu scopul de a sprijini organizatiile de IMM-uri, de a gasi solutiile unor probleme comune pentru grupuri mari de IMM-uri, in special din sectorul industrial.

Accesul IMM-urilor la programul de cercetare stiintifica F7 (2007-2013) va fi usurat prin faptul ca IMM-urile vor trebui sa efectueze mai putine raportari. In plus se va

introduce un sistem de vaucere destinate numai intreprinderilor mici, pe baza carora acestea vor avea acces la rezultatele institutelor de cercetare.

La Summitul european al IMM-urilor de la Graz (6-7 aprilie 2006), la Conventia mondiala a IMM-urilor de la Seul (26-29 aprilie 2006) sau la Forumul Euroasiatic de la Istambul (8-10 mai 2006), problematica economiei bazate pe cunostinte s-a aflat in centrul dezbaterilor din diverse perspective. "Gandeste la scara mica" - este noul principiu al Uniunii Europene, promovat la summitul de la Graz, unde oficialii UE au anuntat ca s-au stabilit trei prioritati in urmatorii trei ani pentru micile intreprinderi: reducerea birocratiei cu 30%, intensificarea calificarii tinerilor pentru activitatile economice, cresterea finantarii comunitare directe si indirecte pentru IMM-uri cu aproape 50% in perioada 2007- 2013.