Autoevaluarea si evaluarea proiectului

AUTOEVALUAREA SI EVALUAREA PROIECTULUI

1. Elemente de principiu privind autoevaluarea

Autoevaluarea proiectului are drept scop verificarea preliminara de catre consortiul proiectului a indeplinirii unor conditii minimale pentru ca proiectul aflat in stare de propunere sa fie eligibil si sa  indeplineasca conditiile pentru a fi analizat de catre structura finantatoare. Se prezinta mai jos principalele caracteristici care vor fi analizate. Daca la o singura intrebare este un raspuns negativ, propunerea de proiect nu indeplineste conditiile minimale si trebuie refacuta la domeniul respectiv.

a) Obiective

Sunt prezentate elementele cantitative pentru atingerea progresului estimat in proiect (obiective, rezultate anuale) ?    DA NU

b)    Planul de lucru

Sunt pachetele de lucru si fazele clar definite; sunt metodele de lucru clar prezentate ?  DA NU

Exista o distributie clara a responsabilitatilor pentru pachetele de lucru si faze? DA NU

Sunt raportarile prezentate in concordanta cu planul de lucru al proiectului ?  DA NU

Sunt raportarile prevazute in concordanta cu efortul implicat in cadrul proiectului (cel putin un raport pentru fiecare faza) ? DA NU

Sunt elementele de referinta identificate si permit identificarea clara a rezultatelor de obtinut ?    DA NU

Sunt luate in considerare in mod suficient rezultatele altor proiecte nationale/internationale in curs de derulare sau terminate? DA NU

Activitatile prevazute sunt in conformitate cu normativele europene si internationale existente sau care sunt prevazute a se dezvolta ?  DA NU

Daca activitatile prevazute in cadrul proiectului vor afecta puternic conditiile de munca, mediul social si ecologic, sunt aceste probleme luate destul in considerare ? DA NU

Sunt prezentate organigramele PERT si GANT ?     DA NU

c) Managementul Proiectului

Este adecvata si eficienta schema de management propusa pentru proiect ? DA NU

Sunt prevazuti conducatori pentru pachetele de lucru si au responsabilitati bine definite?   DA NU

Exista suficienta justificare din punct de vedere al competentelor persoanelor implicate in managementul proiectului ?  DA NU

Sunt costurile pachetului de lucru pentru managementul proiectului distribuite in mod realistic (max 10%)?  DA NU

d) Exploatarea rezultatelor

Sunt clar definite din punct de vedere al al valorii adaugate fata de produsele existente, obiectivele produsului de realizat in proiect cu identificarea posibililor utilizatori finali ai produsului proiectului si sansele lor de succes pe pietele tinta? DA NU

Exista o cunoastere explicita a pietelor potentiale si a concurentilor (scheme statistice, analiza de piata, etc) ?  DA NU

Sunt descrise mecanismele necesare pentru a asigura faptul ca rezultatele proiectului sunt exploatate de un produs pe canalele de distributie ale partenerilor ?   DA NU

Expliciteaza clar planul de exploatare, modul de implementare al rezultatelor proiectului in cadrul strategiei companiilor consortiului utilizand plan tehnologic de implementare ?   DA NU

Sunt luate in considerare in mod adecvat drepturile de proprietate intelectuala asupra rezultatelor proiectului ? DA NU

e) Diseminarea informatiilor

Exista o descriere clara a activitatilor de diseminare a informatiilor (metode folosite, cai de diseminare, evenimente stiintifice, publicatii, etc.)[1]? DA NU

2. Elemente de principiu privind evaluarea propunerilor de proiecte

Etapa de evaluare a propunerilor de proiecte este deosebit de importanta, intrucat de ea depinde existenta proiectului si trecerea lui din faza de propunere de proiect in faza de proiect cistigat deci care se va derula. In decursul etapei de evaluare se studiaza aprofundat fiecare aspect al proiectului.

Se pun in evidenta urmatoarele etape ale evaluarii unui proiect:

a) autoevaluarea inainte de inceperea propunerii de proiect - daca proiectul abordeaza in mod structural o tema care poate fi cistigatoare (consortiu proiectului)

b) autoevaluarea dupa intocmirea propunerii de proiect (consortiu proiectului)

c) evaluarea prepropunerii proiectului (finantator)

d) evaluarea eligibilitatii proiectului; conditii minimale de admitere (finantator- experti

independenti)

e) evaluarea tehnica a propunerilor de proiect eligibile (finantator- experti independenti)

f) rapoarte de evaluare (finantator- experti independenti)

g) evaluarea financiara a propunerilor de proiect eligibile (finantator- experti independenti)

h) rapoarte de evaluare (finantator- experti independenti)

i) selectarea propunerilor de proiect castigatoare (finantator)

j) negocierea si contractarea proiectelor (finantator - consortiu proiect)

Operatiunea de evaluare se face, de regula, de catre finantator cu asistenta de specialitate (banci, institutii de consultanta, evaluatori recunoscuti, etc.). Propunerile de proiecte se evalueaza de catre 3 experti independenti selectati din baza de date a finantatorului pe baza unor criterii specifice programului.

Criteriile si procedura de evaluare sunt detaliate de obicei in documentele prezentate pe pagina web a finantatorului.

Rezultatele evaluarii vor fi comunicate de catre finantator dupa aproximativ 3 luni de la termenul limita de depunere a proiectelor.

La evaluarea proiectelor sunt luate in considerare urmatoarele 5 criterii de principiu:

1. Calitatea stiintifica, tehnica si inovarea.

2. Valoarea adaugata si contributia la politicile struturii finantatoare.

3. Contributia la obiectivele sociale.

4. Dezvoltarea economica si perspective stiintifico-tehnice.

Resurse, parteneriat si management.

In manualul de evaluare al programului si subprogramului exista o grila de evaluare specifica pentru fiecare subprogram in parte si pentru tipul de proiect propus.

Criteriile de evaluare sunt ponderate diferit la fiecare subprogram.

Evaluarea trebuie sa acopere de obicei sase aspecte din proiect: tehnic, economic, comercial, financiar, gestionar si organizatoric.

In domeniul tehnic se stabileste cu certitudine ca toate solutiile analizate si propuse de utilizat au facut obiectul unui studiu aprofundat si ca au fost retinute numai solutiile tehnice adecvate. Proiectele tehnice propuse sunt analizate sub aspect economic, intr-o forma definitiva, pe baza raportului costuri - beneficii; o astfel de analiza se face si in faza pregatirii proiectului.

Cu prilejul analizei definitive a solutiilor tehnice, sub aspect economic, se cauta si stabilirea relatiei optime a proiectului cu programul global (national, al Comunitatii Europene, etc.) de dezvoltare, mai exact, se observa daca sectoarele pentru care se acorda finantarea au o prioritate ridicata in dezvoltarea economica a tarii[2].

Aspectul comercial prezinta importanta pentru intreprinderile producatoare. In acest caz, se studiaza elementele proiectului privind negocierile de vinzare - cumparare, cererea pentru produsul ce se va fabrica, evolutia pietei de desfacere si a celei de aprovizionare cu materii prime; forta de munca etc..

Aspectul financiar al proiectului este strans legat de cel comercial, el comportand doua laturi distincte: analiza prin prisma finantatorului si stabilirea masurii in care poate fi acoperita cu imprumuturi valoarea proiectului.

Evaluarea financiara se face pentru a vedea daca proiectul este suficient de rentabil pentru finantator, daca se obtine profit. Evaluarea financiara se face in doua etape:

Prima etapa (studiul de fezabilitate) consta intr-o analiza financiara sumara, ce se face cu ocazia identificarii proiectului, pentru a facilita alegerea solutiei de fabricatie si a echipamentelor necesare. Analiza vizeaza alegerea celei mai bune variante de proiect, in urma compararii variantelor concurente, pe baza unei aprecieri pertinente a valorii intrinseci a finantarii, inainte de a se introduce obligatiile financiare si fiscale.

A doua etapa consta in analiza financiara detaliata (planul de afaceri), ce se face cu ocazia elaborarii definitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. Ea are scopul de a releva rentabilitatea capitalurilor investite de finantator, delimitand resursele proprii de cele imprumutate.

De data aceasta se iau in considerare dobanzile de la imprumuturile bancare, impozitele pe profit, taxele vamale etc.

In analiza gestiunii, se are in vedere competenta echipei de proiect care va asigura ulterior gestiunea, precum si competenta societatii in structura careia se afla echipa de proiect.

In analiza structurii administrative a echipei se cere ca ea sa aiba o anumita autonomie pentru administrarea afacerii.

Dupa terminarea evaluarii, comisia de evaluare intocmeste raportul de evaluare.

3 Criterii, mod de evaluare si selectare a propunerilor de proiecte

Evaluarea propunerilor de proiecte se face pe baza criteriilor de evaluare, care sunt:

- criterii generale de evaluare, valabile pentru toate tipurile de proiecte;

- criterii specifice de evaluare, stabilite pe tipuri de proiecte.

3.1 Criterii generale de evaluare

1. Conformitatea cu continutul tematic/obiectivele scoase la competitie

2. Credibilitatea si fezabilitatea proiectului:

Calitatea managementului de proiect:

- experienta si competenta conducatorului de proiect: stiintifica, tehnica,managerial;

- organizarea si planificarea proiectului: structura, etape si resursele necesare;

- claritatea responsabilitatilor, coordonarea si corelarea intre parteneri;

- metode, indicatori si proceduri pentru monitorizarea realizarii si evaluarea rezultatelor;

Competenta echipei de lucru:

- nivel de pregatire si experienta corespunzatoare si necesara realizarii proiectului;

Asigurarea resurselor materiale si financiare necesare realizarii proiectului:

- partenerii sa aiba dotarea (baza materiala) necesara si suficienta pentru realizarea proiectului;

- partenerii sa aiba posibilitatea utilizarii si altor baze materiale la alte organizatii economice si/sau institutii;

- credibilitatea financiara a unitatilor participante.

3. Analiza si evaluarea costurilor

- Nivelul costurilor totale/de etapa/pe activitati, etc.

-Eficienta costurilor/rezultate.

3.2 Criterii specifice de evaluare

1)Calitatea stiintifica/tehnica a propunerii

- gradul de noutate/modernitate al solutiei propuse;

- caracterul de originalitate al propunerii si raportarea la proiecte nationale/europene conexe (corelare/excluderea reluarilor sau suprapunerilor cu proiecte similare, realizate prin finantare din fonduri publice nationale/europene);

- contributia proiectului la dezvoltarea domeniului/domeniilor vizate;

- caracterul multidisciplinar al activitatilor de cercetare cuprinse in proiect;

- gradul de noutate/originalitate al solutiilor, metodelor si instrumentelor de lucru propuse;

- nivelul parametrilor de performanta si calitate al solutiei propuse

- gradul de conformitate cu cerintele reglementarilor si standardelor corespunzatoare de nivel european sau internatoinal (calitate, mediu, risc, etc);

- planul de exploatare si/sau difuzare a rezultatelor.

2)Beneficii economice directe estimate pentru agentii economici participanti (potentialii

producatori/utilizatori):

- contributia previzibila la imbunatatirea pozitiei pe piata a unitatilor economice participante;

-contributia previzibila la cresterea performantelor si competitivitatii unitatilor economice participante;

- cresterea cifrei de afaceri si a profitului;

- cresterea capacitatii proprii de proiectare-dezvoltare de produs;

- dezvoltarea capacitatii tehnologice si cresterea productivitatii;

- dezvoltarea cunostintelor si aptitudinilor si cresterea competentei tehnice a personalului;

- modernizarea/perfectionarea metodelor de organizare a productiei si a celor de alocare si utilizare a resurselor umane si materiale;

- atingerea standardelor internationale de calitate si de mediu.

3)Impactul economic, social si asupra mediului

4)Criterii privind activitatile structurale (daca este cazul optional functie de finantator)

-proiect de mare complexitate;

- valorificarea directa a unor solutii existente, dezvoltate si testate anterior;

realizarea proiectului in termen cat mai scurt;

- participarea in asociere a colectivelor de cercetare din institute si universitati;

- atragerea in proiect a tinerilor cercetatori si specialsti;

- existenta si promovarea colaborarilor internationale in sprijinul realizarii obiectivelor proiectului.

5)Contributia la eficientizarea utilizarii resurselor umane si materiale in scopul realizarii

obiectivelor proiectelor:

- optimizarea schimbului de observatii intre participantii la program;

- identificarea si alocarea optima a resurselor umane si materiale;

- corelarea si sincronizarea activitatilor desfasurate in program.

6)Impactul asupra mediilor stiintific, tehnologic, economic

- stimularea formarii de nuclee/retele de competenta stiintifica si tehnologica;

- perspectiva de dezvoltare in continuare a cercetarii in domeniu;

- cresterea capacitatii de absorbtie a mediului economic: perspectiva valorificare a rezultatelor.

7)Perspectiva formarii de noi parteneriate

8)Calitatea facilitatilor si serviciilor oferite

9)Contributia facilitatilor si serviciilor oferite la realizarea obiectivelor programului

10Contributia facilitatilor si serviciilor oferite la dezvoltarea domeniului/domeniilor de cercetare-dezvoltare vizate de program (pe plan intern, pentru integrarea pe plan international)

3.3 Modul de evaluare a propunerilor de proiecte

Evaluarea propunerilor de proiecte se face pe baza criteriilor de evaluare generale si

specifice stabilite

Formularele de evaluare vor fi conforme cu structura-cadru a fisei de evaluare specifica fiecarui tip de proiect. Selectarea propunerilor se face in ordinea punctajului obtinut pe baza criteriilor de evaluare.

Tabelul1. Fisa de evaluare a proiectelor; structura - cadru

Constantin Opran si autorii Managementul proiectelor pag. 117 )

4.Tipuri de proiecte in Uniunea Europeana

Prioritatile de finantare sunt stabilite in urma unui proces de negociere intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana. Sprijinul consta de obicei in asistenta tehnica si echipamente oferite institutiilor publice beneficiare (ministere, agentii etc.), iar contractarea acestor activitati urmeaza aceiasi pasi mentionati la punctul B.

Se pun in evidenta urmatoarele programe:

II. ISPA

ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de aderare la Uniunea Europeana. ISPA ofera sprijin financiar pentru investitii in domeniul transporturilor si al protectiei mediului, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene in aceste doua sectoare. Romania va beneficia de sume cuprinse intre 240-270 milioane euro pe an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar, dupa Polonia.

In sectorul transporturilor, se acorda prioritate investitiilor destinate integrarii sistemului romanesc de transport in cel al Uniunii Europene, precum si viitoarei Retele Trans Europene (TransEuropean Network - TEN). De asemenea, se acorda o importanta deosebita imbunatatirii legaturilorcu alte state candidate in domeniul transporturilor, precum si imbunatatirii sistemului national de transport prin eliminarea verigilor lipsa.

Principala prioritate a programului ISPA in domeniul protectiei mediului este sprijinirea Romaniei in procesul de adoptare a legislatiei europene. O atentie speciala este acordata apei potabile, tratarii apelor uzate si evacuarii reziduurilor menajere.

III SAPARD

SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini tarile candidate in reformea structurala in sectorul agricol si al dezvoltarii rurale, precum si in implementarea acquisului comunitar referitor la PAC (Politica Agricola Comuna) si a legislatiei aferente. In perioada 2000-2006, Romania urmeaza sa fie cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia. La aceasta suma, se va adauga contributia de 50 milioane euro a Guvernului Romaniei.

SAPARD finanteaza proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale. Romania a identificat patru domenii care urmeaza sa fie finantate cu prioritate in cadrul acestui program:

- imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole;

- dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

- dezvoltarea economiei rurale (investitii in companiile cu profil agricol;

- diversificare economica; silvicultura);

- dezvoltarea resurselor umane (imbunatatirea formarii profesionale; asistenta

- tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea

- programului, campanii de informare si publicitate).

Programe comunitare

Programele comunitare au fost concepute de Uniunea Europeana pentru a promova cooperarea dintre statele membre in diverse domenii legate de politicile comunitare, pe o perioada de cativa ani. Aceste programe au fost extinse si asupra statelor candidate pentru a le sprijini inprocesul de pregatire pentru aderare, ca o completare adusa celor trei instrumente financiare care le sunt destinate in exclusivitate (PHARE, ISPA si SAPARD).

Aceste programe sunt caracterizate de urmatoarele principii:

- aceleasi conditii si criterii de selectie a proiectelor se aplica atat statelor membre cat si tarilor candidate;

- participarea la programele comunitare implica o contributie financiara din partea tarii participante, precum si compatibilitate legislativa in sectorul respectiv.

Romania participa la o serie de programe comunitare precum Programul Cadru 5 (FP5) pentru cercetare si dezvoltare, LIFE pentru protectia mediului, Leonardo da Vinci, Socrates siYouth - in domeniul educatiei si Cultura 2000.

a) Program Cadru 5 pentru cercetare, dezvoltare tehnica si demonstratii 1998-2002-2002 (FP 5)

Programul Cadru 5 (FP 5) este alcatuit din diferite programe pentru cercetare-dezvoltare si inovatie, care au bugete, obiective si reguli de participare bine definite. Tipurile de programe din cadrul FP5 sunt urmatoarele:

1. Programul specific Calitatea vietii si managementul resurselor de viata-LIFE;

Acest program isi propune sa imbunatateasca nivelul calitativ al administrarii resurselor naturale printr-o mai buna informare referitoare la producerea si exploatarea resurselor naturale (inclusiv paduri), in stransa legatura cu intregul lant de productie, contextul competitivitatii internationale si cu cerintele de adaptare continua la politicile UE referitoare la sanatate, agricultura si pescuit, precum si prin crearea unei baze stiintifice pentru legile si standardele UE.

2. Program specific Societatea informationala-IST

Acest program isi propune sa valorifice beneficiile societatii informationale in Europa, atat prin accelerarea dezvoltarii acesteia, cat si prin asigurarea faptului ca exigentele persoanelor si ale intreprinderilor sunt indeplinite. Programul se concentreaza atat asupra dezvoltarii tehnologice a societatii informationale cat si asupra stabilirii unei comunicari stranse intre cercetare si politica necesara pentru o societate informationala coerenta si complexa.

3. Program specific Crestere competitiva si durabila- GROWTH;

Sprijinirea activitatilor de cercetare care contribuie la asigurarea competitivitatii si sustenabilitatii, in mod special acolo unde aceste doua obiective interactioneaza. Rolul industriei nu va fi doar acela de a identifica domenii de colaborare, ci si de a alatura si integra proiectele, in mod special proiectele referitoare la mai multe sectoare, in asa fel incat asimilarea tehnologiei si inovatia sa fie asigurate mai eficient la nivel european.

4. Program specific Energie, Mediu si Dezvoltare Durabila -EESD, care contine doua subprograme Mediu si Energie;

Programul isi propune sa contribuie la asigurarea unei dezvoltari durabile, concentrandu-se asupra activitatilor cheie, esentiale pentru bunastarea sociala si competitivitatea economica la nivel european.

Program orizontal Confirmarea rolului international al Cercetarii Comunitare -INCO2;

Programul isi propune:

- Sa promoveze cooperarea stiintifica si tehnologica internationala;

- Sa intareasca capacitatile UE in domeniul stiintei si tehnologiei;

- Sa sprijine atingerea unui nivel de excelenta in domeniul stiintific la nivel international;

- Sa contribuie la implementarea politicii externe a UE, in vederea extinderii.

6. Program orizontal Promovarea inovarii si incurajarea participarii IMM -SME;

Acest program isi propune sa mareasca impactul economic si social al activitatilor de cercetare, prin asigurarea unei mai bune diseminari a rezultatelor, prin incurajarea participarii IMM si prin incurajarea transferului si diseminarii tehnologiilor din diverse surse, luand in considerare necesitatile clientilor si ale utilizatorilor.

7. Program orizontal Imbunatatirea potentialului uman de cercetare si a bazei cunostintelor socio-economice -IMPROVING

Programul isi propune:

- Sa imbunatateasca si sa dezvolte potentialul de cunostinte al cercetatorilor europeni, al inginerilor si tehnicienilor, printr-un sprijin sporit acordat instruirii, mobilitatii si accesului la infrastructura;

- Sa mobilizeze si sa intareasca baza de cunostinte socio-economice, in vederea identificarii tendintelor si cerintelor economice si sociale, atat actuale cat si viitoare, pentru a contribui la asigurarea competitivitatii UE si a calitatii vietii cetatenilor.

b) SOCRATES II

Programul isi propune: sa intareasca sistemul educational la toate nivelele si sa faciliteze accesul la resursele educationale in Europa; sa promoveze cooperarea si mobilitatea prin schimburi intre institutii, sa dezvolte schimbul de informatie; sa incurajeze invatamantul deschis si la distanta, sa favorizeze recunoasterea diplomelor si a duratei studiilor in strainatate In cadrul programului SOCRATES exista doua tipuri principale de Actiuni:

- Actiuni centralizate - pentru care procedurile de depunere a cererilor, de selectie si contractare sunt efectuate de catre Comisie. In general, in cazul fiecarui proiect una dintre institutii are rolul de coordonator si este responsabila pentru proiect in fata Comisiei.

- Actiuni descentralizate - pentru care procedurile de depunere a cererilor, de selectie si contractare sunt efectuate de autoritatile nationale din tarile participante, asistate de Agentiile Nationale. In general, fiecare institutie implicata are o relatie directa cu Agentia Nationala din tara unde este situata. Activitatile care implica mobilitate individuala (pentru profesori, elevi, studenti etc.) sunt administrate de Agentia Nationala, fie direct cu persoanele implicate, fie indirect prin institutiile de invatamant la care persoanele respective lucreaza/studiaza.

c) TINERET

Programul YOUTH (TINERET) promoveaza mobilitatea, initiativa, relatiile interculturale si solidaritatea tinerilor din Europa. Tineri pentru Europa se adreseaza tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani si isi propune sa le ofere acestora o experienta concreta a statutului de cetatean european, incurajandu-i astfel sa devina mai activi.

d) LEONARDO DA VINCI II

Programul promoveaza:

- Dezvoltarea abilitatilor si competentelor tinerilor angajati in procesul de pregatire si instruire profesionala.

- Imbunatatirea calitatii si acces sporit la instruire permanenta, pentru a dezvolta capacitatea de adaptare si a face fata schimbarilor tehnologice si organizationale;

- Marirea contributiei pe care o are instruirea profesionala la inovatie, imbunatatind astfel nivelul de competitivitate si spiritul antreprenorial, in scopul crearii de noi locuri de munca; cooperare intre institutiile de instruire profesionala, inclusiv universitati si companii, in special IMM.

e) LIFE III

Obiectivul general al acestui program este sprijinirea implementarii si dezvoltarii politicilor de mediu si legislatiei UE, in special integrarea politicii de protectie a mediului in cadrul altor politici si dezvoltarea durabila in cadrul UE. Prin cele doua componente ale sale, LIFE-Mediu siLIFE-Natura, programul finanteaza masuri de protectie a mediului si de conservare a habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice.

f) CULTURA 2000

Acest instrument financiar, creat pentru o perioada de cinci ani (2000-2004), va oferi sprijin pentru proiectele de cooperare culturala in toate sectoarele artistice si culturale (arta dramatica, arte vizuale si plastice, literatura, patrimoniu, istorie culturala etc). Culture 2000 isi propune sa incurajeze creativitatea si mobilitatea, accesul public la cultura, diseminarea artei si culturii, dialogul intercultural si cunostintele referitoare la istoria popoarelor europene. Programul se concentreaza asupra rolului culturii in integrarea sociala[3].