Formarea statului geto - dac

FORMAREA STATULUI GETO - DAC

Saltul calitativ de la societatea organizata pe baza democratiei militare la societatea organizata politic a fost determinat in mod dialectic de o serie de transformari economice si sociale, pe care le-a suferit societatea geto-daca. Pe plan economic, sunt progresele realizate in timpul varstei a II-a a fierului, care a dus la cresterea productivitatii muncii, la cresterea productiei si schimbului de marfuri, ceea ce a determinat intensificarea comertului si a circulatiei monetare. Pe plan social, asistam la o adanca stratificare sociala, care este oglindita si arheologic in descoperirile unor morminte cu un bogat inventar in obiectele de podoaba, care contrastau cu locuintele saracacioase ale marii majotitati a poporului. Aparitia celor 2 clase reclama crearea statului ca un instrument destinat sa asigure suprematia clasei dominante. Sunt intrunite cele 2 criterii pe baza carora distingem intre societatea gentilica si societatea statala: criteriul stratificarii sociale si cel teritorial (apartenenta individului la comunitate se realizeaza in functie de teritoriul locuit).

Stratificarea sociala s-a realizat si pe fondul deposedarii de pamant a obstilor gentilice si formarea marilor latifundii, apartinand aristocratiei gentilico-tribale. In acest context apare statul ca un instrument in mana clasei dominante, utilizat pentru a tine in ascultare marea masa a populatiei.

Alaturi de factorii determinanti, care sunt de ordin intern, a existat o serie de factori externi, care, desi nu au determinat in sens dialectic, au favorizat, au grabit formarea statului geto-dac. Este vorba in primul rand de slabirea puterilor celtilor si ilirilor in luptele cu romanii. In al II-lea rand este vorba de perioada expansiunii romane, expansiune economica, militara, care a dus la atingerea de catre romani a limesului dunarean.

Statul geto-dac s-a constituit de-a lungul domniei regelui Burebista, despre care Strabon afirma ca a pus capat razboiului care ii diviza si slabea pe daci si i-a facut pe acestia sa asculte de poruncile sale, intemeind o mare stapanire, de a carei putere se temeau toti vecinii, inclusiv romanii aflati in primul proces de expansiune militara. Burebista a realizat o serie de reforme in directia consolidarii statului si anume:

a. reforma politica (constand in supunerea tuturor triburilor geto-dace)

b. reforma religioasa (realizata cu ajutorul Marelui Preot Deceneu, constand in unificarea credintelor disparate ale triburilor geto-dace intr-un sistem politeist unic)

c. reforma administrativa (care consta in mutarea centrului puterii geto-dacilor din Campia Munteana in zona Muntilor Orastie unde a fost intemeiata capitala noului stat, Sarmizegetuza, si unde a fost edificat un intreg sistem de asezari fortificate).

Informatiile pe care ni le-a transmis Strabon, legate de domnia lui Burebista, sunt completate de cele continute intr-o inscriptie aflata la mormantul lui Aponion (de la Dionisos), in care se arata ca Burebista ajunsese cel mai mare stapanitor al tinutului de dincolo si de dincoace de Dunare.