In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului .
Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu albia vaii Nascalat Patac pana la varsarea sa in Olt.
In sfarsit, la vest, vecinii Hasmasului sunt Muntii Giurgeului cu cele oua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de Muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoras, Belchia si Gheorghe Mic pana la saua Deselatului.
Relieful
Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea dea doua, intre aceasta sa si limita sudica a masivului , Muntele Scadat.
Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor Putna si Belchia; spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea sudica a cununii de munti din jurul statiunii Lacul Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau si paraul Lapos.
A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea de obarsie a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara incepand din pasul Pangarati, trecand spre sud prin varfurile Calul, Ciofronca, Teleacul Mare si culmineaza cu varful Haghimasul Mare(1792 m), punct culminant al masivului. Din acest varf culmea se continua in directia initiala spre varful Fratele, coborand in Stana Curmatura, sa adanca in cuprinsul careia se inalta si Piatra Singuratica, martor de eroziune , format dintr-un manunchi stancos de o deosebita frumusete sculpturala.
De-a lungul celei de a doua portiuni a Culmii Curmatura, mai precis din saua Secu-Ciofronca, se desprind spre N-E si nord o serie de ramificatii, dintre care cea mai importanta, din punct de vedere turistic, este Culmea Haghimasul Negru-Ucigasul, puternica zona calcaroasa, delimitata la est de paraul Bicajel, iar la vest de Paraul Oii si raul Bicaz.
Spre deosebire de Culmea Curmatura, a carei linie de cumpana, exceptand usoara denivelare a seii Pangaratilor, se desfasoara neintrerupt de la nord la sud, Culmea Tulghes-Valea Rece este fragmentata adanc in zona centrala de spintecatura Cheilor Bicazului
Portiunea nordica a culmii Tulghes-Valea Rece, de forma unui arc ce se inconvoaie spre S-E, este delimitata la N-E de paraile Pintic, Bistra si Capra, care o despart de Masivul Ceahlau, iar la S-V de paraul Sugau. Cele mai nordice culmi sunt Highesu, Chicera si Batca Rotunda. La sud de ei, dincolo de albia paraielor Balaj si Capra se inalta a doua grupa de munti din portiunea nordica a Culmii Tulges-Valea Rece. Dintre acestia Muntii Tosorocului adapostesc in cuprinsul lor Pestera Tosoroc sau Jheabul cu Gaura, situata la 9 km distanta. Pestera, putin vizitata, se afla la aproximativ 500 m departare de malul drept al vaii Capra; tot prin aceste locuri , dar pe malul opus, se deschide valea Borvizului, in preajma careia sunt numeroase izvoare minerale.
Reteaua hidrografica
In afara de apele mentionate la enuntarea limitelor masivului, merita cu prisosinta sa fie amintite aici Bicazul si Bicajelul impreuna cu afluentii lor; aceste doua rauri dand faima turistica Masivului Hasmas.
Bicazul, orientat SV-NE, strabate masivul de la un hotar la celalalt, impartindu-l in doua parti aproape egale ca suprafata.
