In partea central-estica a Elvetiei,intre Lacul Celor Patru Cantoanesi Valea Linth,pitoreasca regiune Schwyz,se adaposteste intr-unsalbatic munte calcaros PESTERA HOLLOCH sau GAURA IADULUI. Intrarea se gaseste la 734 m altitudine absoluta undevain partea inferioara a Masivului Silbern,inalt de 2317 m.Numele pesterii este legat in mod curent de al Vaii Muota desi ea se afla de fapt pe Valea Starzlen,foarte aproape de confluenta cu Valea Bisis,abia dupa unirea celor doua ,valea se cheama Mouta.Administrativcavitatea apartine regiunii Schwyz si se afla la 15 km distanta de satul Moutathal,accesibila indeosebi din orasele Zurich si Lucerna.
De la o gaura inspaimantatoare la cea mai lunga pestera din lume.Cunoscuta de localnici cu mult timp inainte,pestera a constituit permanent o egnima si un loc de temut,pe motivul ca,in
timpul ploilor sau topirii zapezilor,pe gura ei iesea un puternic suvoi de apa.Teama incepe sa dispara dupa anul 1875, cand un curajos locuitor din Moutathal, Alois Ulrich, se aventureaza si patrunde pentru prima oara in pesteri, satisfacandu-si curiozitatea; l-au urmat, apoi probabil si altii.In anul 1888 cavitatea era deja cunoscuta, iar din anul 1899 incepe explorarea ei, care continua si azi.
Prima etapa are ca protagonisti pe speologii P. Egli, A. Widmer si Beeller, care intocmesc, in 1902, primul plan al pesterii, pe o lungime de 3,6 km. In anul 1904, P. Egli isi sustine doctoratul cu o lucrare despre Hölloch aceasta fiind prima teza de doctoratdin lume cu subiect speologic.
Oamenii de stiinte de peste hotare incep sa fie atrasi de lucrarile prezentate si E. A. Martel, cel mai mare speolog al vremii, viziteaza pestera, iar hidrogeologul belgian Rahir face prima colorare fluoresceina. Inca din aceasta perioada incepe amenajarea pesterii ca obiectiv turistic, continundu-se, in acelasi timp, si explorarile, astfel incat in anul 1913 Gaura Iadului era cunoscuta pe o lungime de 6 km.
Izbucnirea primului razboi mondial a avut urmari nefaste si asupra Hölloch-lui, deoarece activitatea se intrerupe 35 ani. Poate ca ar fi ramas si astazi o pestera cvasinecunoscuta,E.A.Martel,dupa vizita facuta,n-ar fi notat in jurnalul sau ca in 1906 echipa condusa de Widmer facuse noi descoperiri pe care nu le cartase.Aceasta notita a determinat Societatea Elvetiana de Speologie sa reia explorarile 1948.Se remarca,printre altii,O Granges,H Nunlist si AGrobet,dar figura reprezentativa devine Alfred Bogli,geograf de talie mondiala.A Bogli se dedica speologiei,constient de faptul ca
pestera constitue un mijloc excelent pentru explicarea unor probleme geografice, geologice etc.
O etapa importanta o reprezinta perioada 1949-1952 cand in urma reluarii explorarilor si cercetarilor,pestera atinge 25,0 km,intrand astfel in randul marilor cavitati de pe glob. O atentie deosebita a fost acordata ridicarilor topografice,executate sub conducerea lui
H Nunlist,si cercetarilor referitoare la coroziune si eroziune, facute de A.Bogli.
Prima etapa a marilor descoperiri,incadrata intre anii 1952-1958,incepe cu un fapt senzational care timp de noua zile i-a tinut
sub tensiune pe toti speologii elvetieni patru exploratori (printre care si Bogli)sunt blocati in pestera de o puternica viitura si,dupa
noua zile,cand nimeni nu mai spera in supravietuirea lor,au aparut la intrarea zavorata suparati pe cei care inchisesera poarta fara permisiunea lor.Aceasta nu a fost singura data cand Gaura Iadului a incercat sa se razbune pe om,care indraznise sa-i tulbure linistea,in dec.-ian.1955-1956,de doua ori apele provanite din topirea rapida a zapezii,provocata de fohn,au suprins inauntru grupuri de exploratori(din fericire scapati cu viata).
In iarna anului 1952-1953,o mare descoperire Galeria S.A.C.(SAC =initialele de la Schwitzerischer Alpen Club,respectiv Clubul Alpin Elvetian),aceasta ii convinge pe specialisti ca sunt abia la inceput cu explorarea Holloch-ului.
Activitatea se intensifica ,cartandu-se toate legaturile cu noua galerie si o alta descoperire-Galerie Pagodelor,care in ian.1955 este legata de Galeria S.A.C.!visul celor care isi riscasera viata este implinit-HOLLOCH are 55 km si este cea mai lunga pestera din lume.Bilantul perioadei 1952-1958 impresioneaza
-Holloch masoara 70,0 km (cu 45 km mai mult decat 1952)
-este cea mai lunga cavitate de pe glob
-siguranta existentei altor galerii neexplorate
-avand o denivelare de 390 m incepe sa se afirme si din acest punct de vedere,ea apare ca o cavitate complexa,caracter specific pesterilor din Alpi
-pe plan stiintific,pestera devine un veritabil laborator subteran,se studiaza in special circulatia subterana,si A.Bogli emite o noua teorie privind formarea pesterilor.
Urmeaza o perioada (1958-1964)cu mai putine noutati
punandu-se accent pe reorganizare intrucat sondajele facute anuntau noi galerii pentru explorarea carora se impunea o baza materiala speciala si alpinisti incercati.Se reorganizeaza intregul sistem, infiintandu-se "Grupul de lucru Holloch" cu participarea speologilor elvetieni,austrieci si vest-germani.La sfarsitul acestei etape pestera masura 78,0 km si continua sa fie cea mai lunga pestera din lume.
A doua perioada de mari descoperiri incepe dupa anul 1965. Aceasta poate fi considerata pe drept cuvant etapa marilor performante dar si a marilor deceptii, deoarece in acest timp au avut loc atat de multe evenimente !Gaura Iadului ,
cand rade triumfatoare,cand suspina cu amaraciune,ca treptat sa "se ofileasca",in ciuda faptului ca-si sporeste numarul de km. Dar pentru a justifica afirmatia sa vedem cum s-au petrecut lucrurile.
Marile noutati sunt date de explorarea partilor extreme.Este descoperit si explorat de alpinisti Sistemul Superior. Profitand de o perioada lunga de seceta,un grup condus de A.Bogli patrunde in nivelul inferior(activ) si adauga la lungimea pesterii inca 4 km.Explorarea activului este considerata ca cea mai epuizanta si indrazneata din istoria pesterii deoarece respectivii au fost obligati sa mearga taras, constienti de faptul ca o cat de mica viitura insemna moarte sigura.
Sunt adaugati an de an noi kilometri:78,0 km(1964);80,9 km(1965);85,3 km(1966);93,3(martie1967).Cum pestera detinea deja titlul de cea mai lunga din lume,cei care asudau aici,in Holloch,tinteau de fapt depasirea mult ravnitului "prag"de 100 km.Cu evolutia aratata mai sus,toti sperau ca Gaura Iadului va ajunge prima la formidabila performanta.In acest scop incepe organizarea unei mari expeditii pentru luna decembrie 1967.Dar, toate sperantele sunt spulberate cu numai o luna si ceva inainte
de inceperea expeditiei,la 1noiembrie 1967 cand se anunta ca Flint
Ridge Caves,pestera constituita cu numai sase ani in urma,are 101,9 km;este prima mare"deziluzie"pentru Holloch,pt.
ca aceasta insemna:
-renuntarea la superlativul de "cea mai lunga pestera din lume";
-pierderea sansei de a avea inca un titlu de glorie,respectiv,
acela de prima cavitate ce a depasit lungimea de 100 km.
