Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la tara).
Surse de crestere demografica la orase:
Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a populatiei oraselor mai ales in statele din lumea a III-a. Aceasta migratie este influentata de 2 factori: factorul de impingere si cel de atragere. Factorul de impingere se refera la acei factori care forteaza gospodariile sa se mute de la zone rurale la cele urbane. Factorul de atragere se refera la atragerea oameniilor de la tara la oras cu mirajul bogatiei.
Sporul natural: orasele mai cresc in populatiei nu numai din pricina imigrarilor dar si din cauza sporului natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migratiei.
Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitii acestuia la oras pentru a merge la munca.
Implicatiile cresterii populatiei urbane
Presiune asupra sectoarelor urbane (locuinte, infrastructura, economie, mediul inconjurator, educatie, sanatate). Exista aceasta presiune din cauza nevoii extinderii infrastructurii si serviciilor pentru a putea servii intreaga populatie a orasului.
Crestere urbana nebalansata: daca cresterea urbana este concentrata intr-o singura zona a unei tari atunci distributia spatiala a populatiei acelei tari poate fi debalansata. De exemplu pot aparea megaorasele. Acest termen se refera la dominanta demografica, economica, sociala si politica a unui oras asupra unui sistem urban (exemplu Bangkok este de 30 de ori mai mare decat al II-lea oras ca marime din Thailanda ). Megaorasele sunt specifice tarilor din lumea a III-a dar se gasesc si in zonele dezvoltate ale lumii.