Fauna dobrogei

FAUNA DOBROGEI

Dobrogea ca tinut se remarca prin particularitatile sale deosebite comparative cu restul tarii.

Fauna ca si flora Dobrogei reprezinta resurse de prim rang ce trebuie in primul rand cunoscute.Cunoasterea biodiversitatii implica insa nu numaisimpla inventariere a speciilor ci si aspecte mai complexe care tin de structura ecosistemelor.

De aceea mi-am ales ca tema de proiect ,,FAUNA DOBROGEI``.

Obiectivele propuse pentru realizarea acestui proiect se bazeaza pe scopul principal al acestei lucrari; aceste sunt :

1.Prezentarea generala a Dobrogei.

2.Descrierea climei a topoclimatelor si vegetatiei din aceasta zona.

3.Clasificarea si prezentarea faunei Dobrogei.

Proiectul cuprinde doua capitole si mai multe subcapitole unde am abordat mai multe informatii referitoare la fauna Dobrogei.

In capitolul 1 se face o prezentare generala a Dobrogei,fiind tratate aspecte legate de relieful Dobrogei,clima si reteaua hidrografica,iar in capitolul 2 am studiat domeniile de viata si fauna Dobrogei.

Consider ca acest proiect si-a atins scopul si obiectivele propuse si poate fi utilizat ca material informative de cercetare privind fauna Dobrogei.

CAPITOLUL 1.DOBROGEA-CARACTERIZARE GENERALA

1.1-Asezarea geografica.

Dobrogea reprezinta cea mai estica regiune a Romaniei fiind situate intr-o pozitie geografica deosebita.

Teritoriul uscatului dobrogean insumeaza 15,485kmē reprezentand 6,52% din suprafata totala a tarii cuprinzand o serie de unitati de relief intre care se remarca cel mai vechi masiv montan--Muntii Macinului--ca sic el mai nou teritoriu al Europei--Delta Dunarii.La acest teritoriu se aduga platforma continentala marina.

1.2-Geonomie,structura fizico-geografica.

Dobrogea,unitatea teritoriala din sud-estul Romaniei este alcatuita din doua subunitati cu particularitati fizico-geografice,pedologice si climatice: Dobrogea continentala cu o suprafata de cca. 12,300kmē si Dobrogea maritima cu o suprafata de cca. 3,200kmē.

Dobrogea continentala(podisul dobrogei)este un podis cu altitudini intre 100m si 476m situate intre Dunare,malul lacului Razelm,Marea Neagra si granite cu Bulgaria,intre Ostrov si Vama Veche.Relieful are in generalcaracter colinar.

Podisul Dobrogei are trei mari subdiviziuni.Dobrogea de nord mai inalta (cca. 200m altitudine medie)si cuprinde unitati distincte ca Muntii Macinului,podisul Niculitel,dealurile Tulcei,podisul Babadag,Dobrogea centrala,mai joasa(cca. 100m altitudine medie)alcatuita din podisul Casimcei si Dobrogea de sud,de asemenea joasa(100m altitudine medie),formata din podisul Cobadin.

Dobrogea maritima: este formata din delta Dunarii,complezul lagunar Razelm-Sinoe si zona supralitorala a Marii Negre dintre Vama Veche si Gura Musura a bratului Chilia.

1.3-Clima Dobrogei.

Clima actuala a Dobrogei este de tip temperal-continental,valorile extreme ale temperaturilor fiind attenuate de influenta Marii Negre,a deltei si luncii Dunarii.

Radiatia solara este cea mai ridicata comparativ cu alte zone geografice ale tarii,atingand valori de 125kcal/cmē/an.

Particularitatile reliefului si ale vegetatiei influenteaza puternic caracteristicile temperaturii.In nordul Dobrogei,in zona Muntilor Macin si la vest de Babadag exista doua zone caracterizate prin relief accidentat unde temperature medie anuala este de 10sC.Restul Dobrogei se inscrie in zona temperaturilor medii de 11sC anual.

Pe litoral datorita brizelor marine temperaturile sunt mai moderate comparative cu cele inregistrate in zonele de campie de la vest de Dunare.

Din punct de vedere al precipitatiilor Dobrogea reprezinta cea mai uscata parte a tarii limitele medii ale precipitatiilor inscriindu-se intre 350 si 510mm annual.cele mai mari cantitati de precipitatii cad in zona de sud-vest a Dobrogei ca si in vestul podisului Babadag unde se inregistreaza peste 600mm anual si in zona Muntilor Macin.

Viteza vantului scade de pe litoral spre interiorul uscatului.

Pe timpul zilei brizele bat dinspre mare spre uscat antrenand mase de aer mai reci in general pe directia N-S.Seara si in timpul noptii brizele actioneaza in sens contrar masele de aer mai reci de deasupra uscatului deplasandu-se spre mare de regula din directia sud.Aceasta situatie se intalneste pe timpul anotimpului cald;iarna cand apele marii au temperature mai ridicate comparative cu uscatul directia brizelor este constanta de la uscat spre mare.

1.4-Topoclimate.

Zona centrala a Dobrogei reprezinta zona in care apare un climat de tip continental tipic,subdivizat la randul lui in functie de tipul de relief.

In zona de nord apar o serie de topoclimate de dealuri si de podis conditionate de existenta reliefului cu inaltimi mai mare de 350m.

In zona de sud si de mijloc a Dobrogei centrale domiuna topoclimatele de tip uscat caracterizate prin precipitatii de sub 400mm annual

In zona Dunarii climatul are trasaturi specifice celui de campie si de lunca.

Litoralul maritim se caracterizeaza prin topoclimate particulare din care cele mai imnportante sunt: topoclimatul depresiunilor larg deschise spre mare,expuse brizelor si cu cele mai reduse precipitatii din tara;topoclimatul lagunelor si a limanelor,caracterizate printr-un regim mai ridicat al precipitatiilor;topoclimatul zonelor de faleza,influentat puternic de brize ca si de vanturile de nord-est si est.

Delta Dunarii datorita particularitatilor sale deosebite prezinta un numar relative ridicat de categorii elemntare de topoclimat:de dune maritime si fluviale,de grinduri,de lunca,de vai si de paduri.

1.5-Reteaua hidrografica.

Toate apele de suprafata au relative cursuri scurte si debite scazute;amintim dintre acestea Telița,cu o lungime de 42km si un bazin hidrografic de 290kmē,Taița cu o lungime de 52km si un bazin hidrografic de 580kmē,Casimcea cu lungimea totala a cursului de 60km si un bazin hidrografic de 737kmē.

Regimul hidric este relativ scazut,pe timpul verii,multe din aceste cursuri de apa secand,in vreme ce iarna ingheata in intregime.

Spre deosebire de apele de suprafata subsolul Dobrogei adaposteste o retea de ape subterane relative bogate associate rocilor calcaroase.

In Dobrogea centrala exista trei acumulari mari de ape subterane:una in zona Dorobantu-Caragea Dermen,a doua in zona Crucea-Ghindaresti-Topalu-Baltagesti si a treia in zona Targusor-Casimcea-Tasaul.

In Dobrogea de sud sistemul carstic permite existenta unei retele de ape subterane care are o raspandire pe toata latimea Dobrogei.O categorie aparte o reprezinta apele termale sulfuroase care apar in sud-estul litoralului la Mangalia sau in vest la Harsova.

Zonele umede-balti si mlastini-apar in zona luncii si delta Dunarii in zona complexului lagunar Razelm-Sinoe sau in sudul litoralului zona Comorova si Mangalia(mlastina hergheliei) unde apar zone mlastinoase care se intindeau odinioara pe mai mult de 100ha.

CAPITOLUL 2.FAUNA DOBROGEI

FORAMINIFERELE-grup mai usor de abordat datorita testului calcaros,au fost studiate de V.Tufescu si in perioada anilor 1990 de catre Domnica Puschiaza.Cu toate acestea protozoarele raman inca unul din grupurile relativ slab cunoscute la litoralul romanesc.

SPONGIERII-sunt un grup mai putin studiat sub aspect taxonomic la lotoralul romanesc al Marii Negre.In afara cercetarilor efectuate de M.T.Gomoiu asupra spongierilor din zona litorala de mica adancime date privind acest grup lipsesc lucrarile de specialitate reluand semnalari mai vechi.

CTENOFORELE-au fost mentionate doar ocazional in lucrarile specialistilor pana in 1994 cand este semnalata in dreptul litoralului romanesc Mnemiopsis leidyi de catre Petran si Moldoveanu.

Aparitia ctenoforului lobat Beroe ovata este semnalata de M.M.Skolka.

PLATHELMINTII LIBERI-turbelariatele-au fost abordate doar de Valeria Mack-Fira,care in perioada 1968-1975 publica cateva lucrari asupra faunei de tuberilariate marine si din unele lacuri paramarine descriind si specii noi pentru stiinta.

MOLUSTELE sunt un grup bine studiat la litoralul romanesc atat sub aspect taxonomic cat si sub asoect ecologic.Primele date asupra molustelor de la litoralul Marii Negre le datoram lui I.Borcea,care la mijlocul anilor 1920-1930 publica o serie de lucrari asupra acestui grup,Olga Necrasov care studiaza unele gasteropode si A.Popescu care publica o lucrare de sinteza asupra molustelor marine.

SIPUNCULIDELE-sunt un grup slab reprezentat in Marea Neagra de unde a fost identificata o singura specie-Golfingia minuta.

INSECTELE sunt de departe cel mai numeros grup de vietuitoare de pe teritoriul Dobrogei.Ca si in alte regiuni studiile entomo-faunistice sunt inca departe de a fi complete.Unele dintre ordinele de insecte sunt relativ bine cunoscute beneficiind de studii din partea unui numar destul de mare de specialisti.In aceasta situatie sunt ordine ca Lepidoptera sau Coleoptera. Alte ordine insa la fel de vaste ca Diptera sau Hymenoptera,au beneficiat de studii oarecum disparate,pentru anumite familii fiind date concrete,in vreme ce pentru altele datele lipsesc.

VERTEBRATE

Pestii de pe teritoriul Dobrogei au fost studiati temeinic data fiind importanta economica a grupului.Primele date despre fauna ihtiologica apar in lucrarile lui G.Antipa si I.Borcea care pun de altfel bazele cunostintelor asupra acestui grup la litoralul romanesc.

Amfibienii si reptilele de pe teritoriul Dobrogei sunt mentionate pentru prima data in lucrarile stiintifice ale lui C.Kirițescu care la inceputul secolului XX publicase deja o lista cu speciile de pe teritoriul Romaniei pentru ca ulterior sa publice aspecte privind raspandirea geografica a acestora.

Pasarile sunt un alt grup cercetat exhaustiv atat sub aspect taxonomic cat si din punct de vedere ecologic sau cinegetic.Cele mai importante lucrari care contin date istorice asupra pasarilor din Dobrogea au fost publocate de catre D.Lintia(care traduce in 1946 in limba romana lucrarea lui R.Ritter von Dombrowsky-"Ornis Romaniae")si mai apoi continua in 1945 si 1955 cu o sinteza monografica ce pune in valoare datele adunate in perioada dintre secolele XIX si XX.

Mamiferele sunt relativ bine studiate in Dobrogea componenta faunei mamalogice fiind,cu exceptia chiropterelor,cunoscuta in cele mai mici detalii.

Mamiferele marine-grup interesant cuprinzand cele trei specii de delfin din apele pontice apar pentru prima data in lucrari stiintifice in perioada 1930-1939 cand apar mai multe articole semnate de A.M.Ionescu si R.Calinescu,acesta din urma mentionand si prezenta unei mici colonii de foci la capul Caliacra pe teritoriul actual al Bulgariei.Date disparate asupra singurei specii de foca din bazinul pontic(Monachus monachus)apar in lucrari semnate de G.Marcoci,M.Popa,B.Schnapp si alti colaboratori.Studiul delfinilor este abordat sub multiple fațete de colectivul de specialisti de la delfinariul din Constanta-M.Stanciu,Gabriela Plotoaga, Adela Bologa,E.Micu,L.Stefanescu,I.M.Mihai,F.Vasiliu,Ligia Dima,despre comportament in captivitate,etologie,hranire si parazitologie.