Cutremure foarte mari, ca cel din Alaska din 1964, ce a inregistrat 9.2 grade pe scara Richter si a cauzat distrugeri de milioane de dolari, apar pe plan mondial o data la cativa ani. Seisme moderate, ca cel din Loma Prieta - California, din 1989( cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter) si cel din Kobe - Japonia din 1995 (magnitudinea 6.8 grade pe scara Richter), apar de aproape douazeci de ori pe an. Cutremurele moderate pot de asemenea cauza pierderi de milioane de dolari si pot rani multe persoane.
In ultimii 500 de ani, cateva milioane de oameni din toata lumea si-au pierdut viata din cauza cutremurelor, incluzand cei peste 240 000 de morti din seismul ce a avut loc la T'ang Shan-China, in 1976. In jurul lumii, seismele au cauzat de asemenea avarii serioase unor proprietati si daune grave din punct de vedere structural. Precautii adecvate, cum ar fi educatia, planurile de urgenta si constructiile mai rezistente, structurile cu un design mai flexibil si mai sigur, pot limita pierderile de vieti si pot diminua distrugerile provocate de seisme.
Seismologistii examineaza partile unui seism, cum ar fi alunecarea faliei care il produce, ce se intampla cu suprafata pamantului in timpul unui cutremur, cum trece energia unui seism din interiorul pamantului spre exterior si cum poate aceasta energie sa provoace daune grave. Prin studiul diferitelor parti si procese ale unui cutremur, seismologii afla mai multe despre efectele lor, cum sa prezica si sa se pregateasca pentru zguduirile pamantului, pentru a putea face fata pagubelor.
Punctul din interiorul pamantului situat de-a lungul rupturii geologice din falie, unde ia nastere seismul este numit focar, sau hipocentru. Punctul de pe suprafata pamantului situat exact deasupra focarului este numit ep
icentru. Undele seismice incep sa radieze din focar si ulterior se formeaza de-a lungul rupturii faliei. Daca focarul este situat in apropierea suprafetei terestre - intre 0 si 70 de km adancime - se produc cutremure cu focar vad. Daca este situat la o adancime medie sau mare sub scoarta - intre 70 si 700 de km adancime - se produc seisme cu focar adanc. Seismele cu focarul putin adanc au tendinta sa fie mai puternice si, prin urmare, mai dezastruoase. Acest lucru se intampla datorita faptului ca sunt mai apropiate de suprafata, unde stancile sunt puternice si sunt caracterizate de tensiune puternica.