Tranzactiile cu valori mobiliare pe piata rasdaq

TRANZACTIILE CU VALORI MOBILIARE PE PIATA RASDAQ

1 Caracteristici ale functionarii pietei RASDAQ

Spre deosebire de bursa de valori, ce se caracterizeaza printr-o functionare centralizata, piata extrabursiera desi este tot o piata secundara, unde are loc confruntarea cererii cu oferta, activitatea se desfasoara prin intermediul unui numar mare de comercianti de titluri.

Piata extrabursiera este denumita generic "Over the Counter" (OTC) sau piata "la ghiseu". Prin traditie, societatile puternice cu o indelungata activitate si cu o performanta notabila sunt listate la bursa. Celelalte se tranzactioneaza pe o piata difuza, nelocalizata intr-un anumit sediu, ci existenta la "ghiseele" societatilor de intermediere (firme de dealeri).

Piata OTC este o piata electronica, ce preia in mare masura, tehnicile de tranzactionare bursiere. Numarul societatilor listate pe piata OTC este mare, tranzactionarea se face de la distanta, din sediile societatilor de intermediere, iar accesul este simplu.

Pe piata extrabursiera sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse in Cota Bursei de Valori Bucuresti si anume:

- actiunile societatilor incluse in Programul de Privatizare in Masa incheiat in 1996;

- actiunile societatilor comerciale romanesti distribuite deja pe calea ofertelor publice initiale sau prin programele de privatizare, care fac obiectul regimului de furnizare periodica de date financiare al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si care nu sunt cotate la bursa;

- orice alte actiuni sau valori mobiliare a caror includere in sistem va fi probata de CNVM si ANSVM (Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare).

2 Organizarea pietei RASDAQ

Piata romaneasca de capital este organizata si reglementata dupa modelul celei mai dezvoltate piete de acest fel la ora actuala, cea americana. La inceput Rasdaq a fost conceput pentru tranzactionarea actiunilor rezultate din programul de privatizare in masa (circa 5774 societati comerciale si circa 14000000 de actionari).

Avand ca model piata americana de capital, dupa infiintarea Bursei de Valori Mobiliare a decis infiintarea unei piete de tip OTC in Romania, piata ce poarta numele de Rasdaq. Vor putea tranzactiona pe aceasta piata numai societatile de valori mobiliare membre ale ANSVM.

Rolul acestei piete este complex. Piata extrabursiera asigura o circulatie libera a titlurilor de valoare la un curs negociat, care reflecta interesul investitorilor pentru detinerea anumitor titluri, interes motivat de competitivitatea economica si financiara a emitentului.

De asemenea piata extrabursiera are rolul de a mobiliza resursele financiare disponibile in cadrul economiei, asigurand astfel circulatia capitalurilor financiare si cea mai buna forma de utilizare a surplusului de capital.

Un alt rol major in constituie utilizarea resurselor sistemului pentru vanzarea pachetelor principale si reziduale ale Fondului Proprietatii de Stat, pentru privatizarea societatilor cu capital majoritar de stat din Romania.

Negocierea titlurilor consta in trimiterea unor oferte in sistem, afisarea unor cotatii ferme si prin contractarea telefonica a societatilor de valori mobiliare membre ale sistemului, pentru suplimentarea informatiei si a deciziei de incheiere a unei tranzactii.

2.1 Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM)

Rolul ANSVM este acela de a cauta posibilitati care sa faciliteze formarea de capital in sectoarele public si privat din Romania. Obiectivul principal al acestei organizatii este acela de a crea prima piata de valori mobiliare din Romania atat pentru societatile privatizate, cat si pentru societatile in curs de formare. Astfel ANSVM contribuie la dezvoltarea activitatii speculative de capital, cu grade diferite de risc, din Romania. ANSVM contribuie la aparitia unei piete cu potential rapid de dezvoltare.

Obiectivul ANSVM este acela de a fi furnizorul cel mai important de servicii si reglementari de piata oneste, competitive si inovatoare pentru membrii sai, pentru emitenti si investitori. Totodata acest organism are capacitatea de a detecta si rezolva eventualele probleme ce pot aparea in activitatea membrilor sai si de a le rezolva.

In vederea atingerii obiectivelor sale, CNVM a instituit un set de reguli cunoscute ca "Regulile de Practica Onesta ale AVSVM" care stau la baza regulilor si regulamentelor interioare elaborate si implementate de Asociatie.

2.2 Registrul Roman al Actionarilor (RRA)

Registrul Roman al Actionarilor este o entitate privata, independenta construita la initiativa a opt banci comerciale si anume: BRD, BCR, BA, BANCOREX, BC Ion Tiriac, Banc Post, Mindbanc, BIR.

Registrul Roman al Actionarilor este prima societate registru privat independent autorizat de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. RRA are ca scop oferirea de servicii specializate de evidenta a actionariatului pentru societatile emitente de valori mobiliare si efectueaza, pentru realizarea acestui obiectiv, toate operatiunile aferente evidentei si transferului de proprietate asupra actiunilor. Registrul poate oferi in cel mai scurt timp situatia actiunilor si proprietarilor lor, precum si alte servicii legate de relatia emitent-actionar.

Activitatea Registrului vizeaza:

- monitorizarea valorilor mobiliare emise pentru a impiedica sub sau supra-emisiunea;

- inregistrarea transferului de valori mobiliare in fisierul central;

- alte activitati considerate de CNVM ca fiind activitati de registru.

Avantajele utilizarii serviciilor unui registru autorizat prezinta urmatoarele avantaje:

- gestionarea profesionista a registrului asigura integritatea acestuia;

- integritatea registrelor unei societati este esentiala pentru integritatea financiara a acesteia si satisfactia actionariatului;

- serviciile furnizate de o entitate privata independenta asigura un serviciu loial emitent;

- operatiunile centralizate, uniforme, asigura reducerea cheltuielilor legate de aceasta activitate;

- integritatea registrului companiilor ca si gestionarea profesionista a registrelor si transferurilor creeaza premisa atragerii capitalului strain.

Fiind gestionar al evidentei actiunilor societatii, Registrul asigura cunoasterea de catre societate, in orice moment, a actionariatului si a situatiei actiunilor, ceea ce in confera acesteia exactitate in consemnarea voturilor in probleme importante ale emitentului ca si rigurozitatea in distribuirea de dividende, eliminand problemele legate de pierderea, din evidenta. De actionari sau actiuni. Efectuarea cu promptitudine a modificarilor in evidenta actionariatului pe baza tranzactiilor private garanteaza faptul ca proprietarii de actiuni vor fi satisacuti de registru contractate de societatea emitenta.

Ca entitate profesionista care gestioneaza registrele societatilor comerciale, RRA ofera servicii catre, pentru si in numele actionarilor.

RRA este privat si independent. RRA nu este nici proprietatea Guvernului, nici controlat de acesta si nici nu se afla sub controlul comunitatii societatilor de valori mobiliare sau a depozitarului central. Este o entitate legata separata, care este detinuta de un consortiu de banci, cu consiliu de administratie care mentine un comitet consultativ pentru a receptiona opiniile emitentilor si a le include in proiectele sale de dezvoltare.

RRA ofera societatilor eficienta operatiunilor si reducerea cheltuielilor corespunzator serviciilor centralizate. RRA, ca organizatie privata, functioneaza pe principiul minimizarii cheltuielilor. Din acest motiv, Registrul este conceput sa functioneze pe o baza automata, dematerializata in cea mai mare masura. Datorita faptului ca serviciile sale sunt oferite in mod uniform tuturor societatilor din cadrul marii privatizari, costurile pe societate sunt sensibil mai mici decat costurile pe care o societate individuala ar trebui sa le suporte daca si-ar gestiona propriul registru.

Registrul are un rol important in desfasurarea ofertei publice. Ulterior emisiunii de titluri pe piata primara, societatile pot dori sa isi majoreze capitalul prin realizarea unei oferte publice. Utilizarea Registrului este esentiala pentru o societate care a realizat o oferta publica in sensul in care tranzactionarea si transferul titlurilor pe piata secundara vor fi permanent evidentiate in Registru si, astfel, emitentul poate avea situatia clara a componentei actionariatului sau in orice moment.

Valorile mobiliare cu care registrul poate opera sunt numai in forma dematerializata, actiunile emise in forma materiala urmand a fi dematerializate inainte de a se opera cu ele. Dematerializarea actiunilor se face de catre Registru, care solicita emitentului sa ai puna la dispozitie o lista a actionariatului actualizata si exacta si sa inceteze imediat orice activitate de registru. Registrul impune in acel moment o restrictie de transfer asupra oricarei actiuni. Aceasta restrictie este ridicata atunci cand fiecare actionar a predat certificatul andosat unei societati de intermediere sau direct Registrului, iar Registrul a primit certificatul andosat si l-a anulat.

Registrul mentine evidenta la zi a drepturilor de proprietate ale actionarilor pentru fiecare societate. Pentru fiecare noua inregistrare in fisierul central al detinatorilor de valori mobiliar, Registrul inregistreaza cel putin urmatoarele date:

1. Numele si adresa clientului;

2. Numarul de inregistrare al emitentului la Registrul Comertului;

3. Numarul, adresa si numarul de buletin al detinatorului, de actiuni sau valoarea principalului in cazul obligatiunilor, seria acestora, cod de identificare a emisiunii, numarul de inregistrare la Registru.

4. Conditii care afecteaza transferabilitatea si orice limitare a raspunderii emitentului. Registrul instiinteaza posesorii de valori mobiliare detinute in nume propriu despre transferul dreptului lor de proprietate in contul Depozitarului sau altui cont in Registru. Instiintarea contine numele proprietarului, denumirea valorii mobiliare, data transferului si participantul direct sau corespondent al Depozitarului.

Registrul are un sistem ce permite societatilor de intermediere sau membrului corespondent de compensare sa ceara confirmarea dreptului de proprietate al clientului inainte de acceptarea ordinului de vanzare.

Registru tine la zi urmatoarele:

1. O evidenta continand datele de primire si cele de transmitere sau solutionare ale instructiunilor si cererilor;

2. O evidenta lunara continand: numarul de instructiuni sau cereri primite, numarul de instructiuni sau cereri care au fost solutionate in intervalele de timp prevazute in Regulament, numarul de instructiuni sau cereri care nu au fost solutionate in acest interval de timp

3. Copii ale tuturor cererilor scrise si ale raspunsurilor aferente;

4. Toate cererile de restrictionare a transferului dreptului de proprietate si incetare a unor astfel de restrictii

5. Un registru cronologic al tuturor modificarilor facute in fisierul central al detinatorilor de valori mobiliare, numarul de actiuni, data transferului, contul in care au fost transferate si participantul direct sau corespondent al Depozitarului.

6. Documentatia obtinuta de la fiecare emitent, care sa contina numarul total de actiuni sau valoarea principalului pentru obligatiuni ori numarul total de alte titluri autorizate si numarul total al acestora, emis si aflat in circulatie conform autorizatiei emitentului.

Aceste evidente sunt pastrate timp de cel putin 10 ani si trebuie sa permita accesul in 72 de ore de la cererea CNVM.

2.3 Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare

Societatea Nationala de Compensare Decontare si Depozitare pentru Valori Mobiliare (SNCDD) este persoana juridica romana constituita sub forma unei societati pe actiuni care indeplineste activitati de utilitate publica. Societatea are ca obiect de activitate prestarea de servicii utilizatorilor directi, pe baza de comision. Aceste servicii includ: decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare, pastrarea in siguranta a valorilor mobiliare, transferul proprietatii asupra valorilor mobiliare, servicii de inregistrare si plata valorilor mobiliare si orice operatiuni conexe.

Actionarii initiali ai Societatii sunt in numar de 82 de societati care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii: SVM autorizate, banci si alte institutii de credit, societati de asigurari, burse de valori, asociatii profesionale de valori mobiliare si alte categorii de persoane juridice autorizate de CNVM sa devina actionari ai societatii. Admiterea de noi actionari se face semestrial prin emiterea de noi actiuni pe baza ofertelor de cumparare adresate in prealabil Societatii. De asemenea, noi actionari se pot admite pe baza vanzarii de actiuni de catre actionarii existenti. Asupra actiunilor nou emise se poate exercita dreptul de preemtiune, drept de care nu beneficiaza ANSVM si BVB. Toate actiunile se emit in forma dematerializata, sunt nominative si indivizibile.

Societatea detine un registru cu toti actionarii si pozitia lor in structura capitalului social si informatii privind miscarea actiunilor societatii. Actiunile pot fi transferate numai persoanelor indreptatite sa fie actionari, conform Statutului Societatii, Contractului de Societate si avizului CNVM in cazul in care acesta ar duce intr-un fel la modificarea structurii capitalului social pe categorii de actionari. Actiunile confera proprietarului lor dreptul la o cota parte din actiunile detinute. Actionarul are dreptul sa devina utilizator direct al serviciilor Societatii daca indeplineste criteriile stabilite de Consiliul de Administratie. In cazul in care un actionar detine mai mult de 3% din actiunile societatii, numarul sau de voturi va fi limitat la numarul corespunzator proportiei de 3%.

SNCDD ofera servicii persoanelor juridice care indeplinesc anumite conditii, solicita acest lucru si care au contribuit la Fondul de Garantie in conformitate cu regulile in vigoare. Societatea poate aproba cererea oricarui solicitant, fie neconditionat, fie temporar in baza unor conditii corespunzatoare, fie in alti termeni in cazul in care societatea apreciaza conduita solicitantului sau persoanei asociate ca fiind astfel incat aprobarea cererii nu este impotriva intereselor societatii.

Admiterea de noi participanti se supune unei proceduri care urmareste aspecte referitoare la:

- capacitatea minima financiara definita ca minimum de capital social( pentru SVM-uri participanti directi 300 mil. lei, pentru SVM-uri participanti corespondenti 450 mil. lei, pentru banci 12 mld. lei, pentru companii de asigurari 1 mld. lei, pentru fonduri mutuale 1 mld. lei);

- experienta de minimum 2 ani in domeniu si 3 angajati;

- utilitati de birou: sisteme informationale cu configuratie minim PC Pentium cu Windows 95 si aparat fax, sistem de tinere de evidente, adresa permanenta a biroului, un exemplar al formularului de proceduri referitor la activitati zilnice;

- nivelurile de investitii in capitalul social al companiei;

- programe de instruire;

- indatoririle solicitantului;

- indatoririle companiei.

Fiecare participant va face un depozit la Fondul de Garantie. Nivelul depozitului minim obligatoriu este fixat de societate in conformitate cu una sau mai multe formule stabilite de Consiliul de Administratie. Depozitul minim obligatoriu este de 5 mil. lei in numerar. Pe langa acesta, participantii contribuie cu un depozit obligatoriu aditional la fond reprezentand o suma egala cu 1 % din media zilnica a decontarilor.

Participantul poate sa faca un depozit voluntar la fond. Societatea in deplina libertate poate permite ca o parte din depozitul obligatoriu la Fond al participantului sa fie constituit din titluri de valoare nominative sau la purtator ale Guvernului Romaniei neajunse la scadenta (valori mobiliare calificative).

O parte din depozitul obligatoriu la fond poate fi facut sub forma unor scrisori de credit irevocabile emise in numele participantului in favoarea Societatii. Utilizarea Fondului este limitata la recuperarea pierderilor sau prejudiciilor aduse Societatii legate de indeplinirea obiectului de activitate al acesteia. Societatea poate utiliza de asemenea o parte din depozitul real al participantului la Fond in cazul in care acesta nu isi indeplineste anumite obligatii contractuale facute de Societate. Societatea dispune de autoritatea de a gaja, de a transfera, de a obtine un titlu de garantie din una sau toate valorile varsate in Fondul de Garantie sau veniturile rezultate din urmatoarele valori: depozite in numerar, valori mobiliare in care s-a investit numerar, valori mobiliare calificabile si scrisori de credit.

Valori mobiliare admisibile pot fi numai emisiuni de valori mobiliare care , atunci cand sunt transferate la societate pot face in mod legal. Obiect al transferului prin inscriere in evidente conform legilor in vigoare.

Societatea actionand in conformitate cu instructiunile autorizate din partea participantului, presteaza urmatoarele servicii:

- crediteaza scriptic contul participantului cu valorile mobiliare pentru care acesta a dispus o cerere de informatii si una de transfer Registrului corespunzator;

- efectueaza transferuri scriptice in contul participantului;

- efectueaza transferuri scriptice la Societate pe baza instructiunilor referitoare la valorile mobiliare ale participantului;

- da instructiuni Registrului pentru a transfera valorile mobiliare ale participantilor din fisierul participantului sau al persoanei desemnate de acesta, prin transfer in Registru;

- livreaza dividende, distributii, drepturi, valori mobiliare, imputerniciri sau alte valori si documente, primite de Societate in legatura cu valorile mobiliare ale unui participant;

- efectueaza plati pentru si de la participanti in legatura cu tranzactiile; ofera informatii si extrase de cont referitoare la activitatea lor de afaceri cu Societatea.

Sistemul CNS este un sistem pentru tinerea evidentei si decontarea contractelor CNS intr-o valoare mobiliara, in care tranzactiile decontate ale participantilor sunt compensate si fac obiectul unei inovatiuni astfel incat referitor la fiecare emisiune de valori mobiliare in care participantul are activitate, este fie obligat sa livreze un anume volum (o pozitie scurta) sau este indreptatit sa primeasca un anumit volum de valori mobiliare (o pozitie lunga), obligatia de livrare fiind in favoarea Societatii si dreptul de a incasa fata de Societate.

Societatea poate sa ceara tuturor participantilor sa efectueze plati suplimentare de actualizare la pretul pietei (mark to the market) in orice pozitie lunga sau scurta. Inaintea datei de decontare, Societatea poate sa ceara, de asemenea, efectuarea unor plati de actualizare cu privire la tranzactii.

La fiecare data de decontare, Societatea va intocmi un Raport de Decontare Real care reflecta pentru fiecare valoare mobiliara CNS in acre a existat activitate in acea zi, tranzactiile si transferurile in si din pozitia sa libera si pozitiile separate, precum si pozitia lunga sau scurta de inchidere pentru ziua respectiva in fiecare valoare CNS evaluata la pretul de decontare.

Sistemul Tranzactie cu Tranzactie - este un sistem de listare si decontare a contractelor tranzactie cu tranzactie conform caruia participantul este obligat, fie sa livreze unitati din fiecare valoare mobiliara in care are o activitate (o pozitie scurta), pentru respectiva perioada de decontare, fie este indreptatit sa primeasca unitati din acea valoare mobiliara(pozitie lunga) cu obligatia de livrare apartinand participantului care vinde, iar dreptul de primire fiind al participantului care vinde, iar dreptul de primire fiind al participantului care cumpara.

La data de decontare, Societatea efectueaza automat prin notatii de intrare scriptice, livrarea de valori mobiliare in scopul compensarii tranzactiilor decontate. In fiecare zi lucratoare Societatea intocmeste pentru fiecare participant cate un Raport de tranzactii detaliat care va arata pentru fiecare valoare mobiliara T/T contractele T/T luate in evidenta in ziua lucratoare anterioara si care trebuie decontate in maximum 2 zile lucratoare. La fiecare data de decontare se intocmeste un Raport de tranzactie reala care reflecta pozitia participantului si activitatea sa intr-o anumita valoare mobiliara T/T.

Platile banesti intre participanti se vor face prin intermediul unui cont deschis special in acest scop la BNR. in fiecare zi lucratoare societatea compenseaza net toate debitele si creditele la conturile fiecarui participant.

Dupa incheierea anului calendaristic, Societatea va furniza fiecarui participant si Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare bilantul contabil al societatii, precum si contul de venituri si cheltuieli auditate de experti contabili externi independenti, inregistrati la CNVM si alesi de CA pentru anul respectiv. Situatii interne neauditate se pot furniza pe tot parcursul anului. Societatea mentine pe tot parcursul anului liste de valori mobiliare admisibile si le poate modifica conform regulilor in vigoare.

2.4 Sistemul de tranzactionare RASDAQ

RASDAQ este un sistem electronic de tranzactionare, fiind componenta cea mai importanta a pietei extrabursiere. Activitatea sa consta in operarea si mentinerea sistemului electronic de tranzactionare a valorilor mobiliare. Sistemul electronic de tranzactionare utilizeaza o varianta adaptata a programului PORTAL utilizat in SUA , adaptat la conditiile interne.

Caracteristicile sistemului RASDAQ sunt urmatoarele:

- capacitatea de listare, acest sistem avand o capacitate de a stoca tranzactiile existand un istoric al acestora. Sistemul permite listarea a peste 5000 de societati.

- capacitatea de procesare a tranzactiilor. Sistemul RASDAQ poate procesa nivele distincte ale tranzactiilor executate si raportate. Aceste nivele sunt: 3000 de tranzactii in primele 30 de minute de la deschiderea pietei, 2000 de tranzactii in ultimele minute ale activitatii(inchiderea pietei) si 3000 tranzactii pe ora pe durata unei zile normale de tranzactionare;

- obtinerea pretului. Sistemul permite brokerilor/dealerilor sa anunte electronic ofertele de cumparare si vanzare de actiuni la anumite preturi, stabilind astfel cel mai bun pret la care se poate tranzactiona o anumita valoare mobiliara. De asemenea sistemul permite efectuarea tuturor etapelor de la negociere pana la executarea tranzactiilor;

- transparenta acest lucru insemnand capacitatea sistemului de a analiza informatiile in timp real rezultatele fiind puse la dispozitia celor interesati fara discriminare;

- supravegherea - sistemul va mentine un registru cu tranzactiile efectuate si astfel poate depista pe acei participanti care nu respecta regulile de tranzactionare;

- accesul la distanta-sistemul permite conectarea la retelele de telecomunicatii prin linii telefonice si prin satelit oferind posibilitatea accesului la distanta indiferent de pozitia geografica;

- flexibilitate - sistemul este capabil sa tina pasul cu noutatile din domeniul financiar.

3. Investitorii pe piata extrabursiera

Investitorii institutionali

In Romania se intalnesc doua tipuri de organisme colective de plasament:

a) fondurile deschise de investitii, numite si fonduri mutuale, care sunt societati constituite cu scop de investire a resurselor banesti ale membrilor lor intr-un portofoliu diversificat de valori mobiliare. Aceste fonduri mutuale nu au personalitate juridica, ci reprezinta o asociere de persoane ce pun laolalta fonduri banesti, in scopul investirii lor in active ale pietei de valori mobiliare si care isi desfasoara activitatea prin intermediul unei societati de administrare a fondurilor.

Fondurile mutuale au ca obiect de activitate mobilizarea resurselor financiare atrase prin emiterea de titluri de la persoane fizice sau juridice si plasarea lor in valori mobiliare. Profitul obtinut de pe urma investitiei este reflectat de cresterea valorica pe care o inregistreaza titlul de participare fata de momentul emiterii lui sau de momentul achizitionarii sale.

b) societatile de investitii care sunt societati comerciale organizate sub forma societatilor pe actiuni ce au ca obiect de activitate plasarea sumelor de bani aduse ca aport de actionarii societatii in valori mobiliare in scopul obtinerii unor profituri. Acestea sunt organizate sub forma de societati comerciale pe actiuni al carui obiect de activitate este exclusiv si consta in "mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice si plasarea lor in valori mobiliare".

Caracteristic pentru aceste societati este faptul ca acestea trebuie sa faca o majorare de capital prin oferta publica. In acest scop societatea trebuie sa intocmeasca un prospect de emisiune, iar dupa incheierea ofertei trebuie sa se inscrie la cota unei burse de valori. Incepand din momentul inscrierii la bursa de valori, actiunile societatii de investitii vor avea o valoare de piata, putand fi achizitionate de orice persoana si automat actionarii societatii de investitii au posibilitatea instrainarii actiunilor in orice moment, prin oferirea lor spre vanzare la bursa.

Investitorii privati

Investitorii privati din Romania sunt rezultatul Programului de Privatizare in Masa. Conform unei statistici efectuate de diferite publicatii financiare de la noi din tara, numarul investitorilor reali, care au realizat plasamente in scopul mobilizarii surplusurilor financiare de care dispuneau, este de circa 1% din populatia tarii, ceea ce denota un neajuns grav al informarii publicului atat din partea autoritatilor statului, cat si din partea autoritatilor statului. Cat si din partea autoritatilor pietei de capital.

4 Mecanismul tranzactiilor efectuate pe piata Rasdaq

Tranzactiile pe aceasta piata sunt efectuate numai de catre intermediarii de valori mobiliare, respectiv de catre societati de valori mobiliare autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Societatile de valori mobiliare pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a) societati de valori mobiliare care actioneaza numai in contul clientilor (BROKERI)

Acestea sunt societati care prin agentii lor de valori mobiliare-persoane fizice-vand sau cumpara valori mobiliare in numele si pe contul clientilor. O astfel de societate isi desfasoara activitatea prin agenti de valori mobiliare(brokeri) care sunt persoane fizice ce actioneaza in numele si in interesul societatii, avand obligatia sa satisfaca in cele mai bune conditii ordinele clientilor lor.

b)societati de valori mobiliare care actioneaza pe cont propriu (DEALERI)

Acestea sunt societati de valori mobiliare care pot cumpara sau vinde titluri pentru/din portofoliul propriu, in scop speculativ sau care actioneaza in numele si pe contul clientilor.

Aceste societati isi desfasoara activitatea prin agenti de valori mobiliare (dealeri si brokeri). Dupa semnarea unui contract de intermediere cu societatea de valori mobiliare, traseul operatiunilor client se desfasoara astfel:

- plasarea ordinului catre broker, ordin in care sunt specificate cel putin urmatoarele informatii

- codul clientului;

- sensul operatiunii (vanzare/cumparare);

- denumirea valorii mobiliare;

- cantitatea;

- pretul;

- comisionul perceput;

- data de expirare a ordinului;

- tipul de client

- tipul de ordin

- verificarea ordinului de catre broker pentru a observa lipsa oricaruia dintre aceste elemente, lipsa de acoperire a contului in numerar (in cazul cumpararii) si existenta valorilor mobiliare in soldul contului client (in cazul vanzarii).

- introducerea ordinului in sistemul de evidenta al societatii si inaintarea spre executie catre serviciul corespunzator pietei pe care a fost plasat ordinul

- confirmarea de catre traderul sau agentul de bursa a executarii 8partiala sau integrala) ordinului si pretul de executie.

- dupa executia sedintei, conform raportului de tranzactionare si a ordinelor de executie confirmate, dupa verificarea tuturor datelor va fi confirmata in scris starea ordinului si va executa inregistrarile necesare in contul clientului, iar la cererea brokerului sau a clientului, va emite si un extras de cont cu operatiunile efectuate.

Decontarea reprezinta ultima etapa in efectuarea unei tranzactii. Fiecare operator din sistemul SNCDD are un cont deschis la acesta. Contul respectiv contine trei subconturi:

- subcontul agregat unde sunt inregistrate valorile mobiliare ale clientilor;

- subcontul free unde sunt tinute valorile mobiliare proprii operatorului si prin intermediul caruia are loc decontarea;

- subcontul transfer-in, cu rol de tranzit, destinat unor operatiuni speciale.

Societatea de valori mobiliare opereaza cu aceste subconturi dupa cum urmeaza:

- la cererea clientului muta actiunile din contul detinut la o societate registrata de catre acesta, in subcontul segregat propriu din cadrul SNCDD, in scopul vanzarii acestora;

- operatiunea inversa se produce atunci cand, dupa o cumparare sau o operatiune esuata de vanzare, clientul doreste sa renunte la serviciile oferite de operator;

- pentru realizarea decontarii impuse de tranzactiile realizate in numele clientului, in cazul unei vanzari actiunile vor fi mutate din subcontul segregat in subcontul free, de unde sistemul va face automat transferul valorilor mobiliare catre societatea de valori mobiliare contraparte a tranzactiei respective;

- operatiunea inversa se produce dupa momentul realizarii compensarii de valori mobiliare dintre membri de catre sistem si are ca scop evidentierea si separarea valorilor mobiliare detinute de societatea de valori mobiliare de cele detinute in custodie pentru clientii sai.

- o alta operatiune are loc intre subconturile de transfer-in aferente a doua societati ca urmare a transferului valorilor mobiliare ale unui client care schimba intermediarul cu care lucreaza sau operatiunile de imprumut dintre societatile de valori mobiliare.

2.2.5 Cotarea SC IUS SA Brasov pe piata RASDAQ

(Studiu de caz)

Date sintetice S.C. IUS S.A. Brasov

La momentul cotǎrii, societatea avea capital majoritar de stat, Fondul Proprietatii de Stat detinand la acea ora 70% din totalul actiunilor emise de catre societate.

Primele tranzactii au fost facute la preturi sub 50% din valoarea nominala, insa cu o lichiditate scazuta, ceea ce se poate explica prin lipsa de interes la acea data investitorilor de a achizitiona actiunile societatii, precum si metodei de privatizare practicata la acea data de catre FPS, adica vanzarea pachetelor majoritare detinute prin negocieri directe, fara a apela la pietele organizate de tranzactionare. Astfel, pretul de tranzactionare fiind scazut, nu impulsiona nici actionarii mici (cei care dobandisera actiuni in cadrul Procesului de Privatizare in Masa, cu titlu gratuit) sa isi valorifice certificatele de actionar.

In scurt timp de la cotare insa, pretul de tranzactionare a intrat pe un curs ascendent, determinand astfel si cresterea lichiditatii actiunilor. Aceste fenomene au fost o consecinta a scrisorilor de intentie transmise FPS-ului de catre trei investitori straini interesati in achizitionarea pachetului majoritar la S.C. IUS S.A. Era deja cunoscut la acea data ca societatea obtinuse standardul de calitate ISO 9002, standard care pozitiona societatea printre primele 7 societati din Romania detinatoare al acestui standard si totodata in elita societatilor producatoare de echipamente si scule de mana, din Europa.

Deoarece negocierile intre F.P. S. si potentialii investitori au trenat, data fiind faza incipienta in care se afla procesul de privatizare in Romania, investitorii au inceput sa achizitioneze actiuni de pe piata organizata Rasdaq, apeland la serviciile societatilor de valori mobiliare, singurele abilitate sa opereze pe aceasta piata, sub stricta supraveghere a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Evident ca intrarea pe piata organizata a investitorilor straini, care dispuneau de o forta financiara net superioara investitorilor romani, a determinat o crestere a pretului de tranzactionare a actiunilor, acesta atingand in lunile martie-aprilie 1997 maximul de 2200 de lei. Acest pret a stimulat actionarii mici, care au inceput sa vanda masiv, ceea ce a dus la o oferta mare de actiuni pe piata. Reactia cumparatorilor a fost cea normala, adica au inceput sa coboare pretul de cumparare prin majorarea ofertei, intrucat pana la nivelul de 1300-1400 de lei pe actiune, acestea constituiau inca un venit tentant pentru vanzatori. Acest nivel al pretului s-a mentinut pana la jumatatea anului 1997, dupa care a inceput sa scada treptat, ajungand la sfarsitul anului in jurul cifrei de 1100 de lei pe actiune.    Aceasta scadere ar putea fi justificata prin trei motive:

1. negocierile intre investitorii straini si FPS nu se soldasera cu nici un rezultat concret, ceea ce a dus la crearea unui climat de neincredere din partea investitorilor;

2. este cunoscut faptul ca spre sfarsitul anului investitiile din partea marilor societati erau aproape stopate, datorita necesitatii realizarii unui nou plan de investitii pentru anul urmator;

3. rezultatele financiare ale societatii IUS S.A. evidentiau un profit nesemnificativ fata de cifra de afaceri si nivelul productiei, ceea ce evidentia existenta stocurilor mari, deci o piata de desfacere nesatisfacatoare. Se impunea ca pentru cresterea cifrei de afaceri si implicit a profitului gasirea de piete de desfacere externe. In 1997 societatea nu a distribuit dividende catre actionarii existenti.

In cursul anului 1998, cursul actiunilor a fost relativ stabil, situandu-se sub nivelul a 1000 de lei, cu doua cresteri fulminante, determinate in principiu de speculatii efectuate de catre societatile de brokerage sau de catre diversi investitori de nivel mic, interesati in investitii pe termen scurt. Spre sfarsitul anului 1998, FPS semneaza contractul de vanzare-cumparare a 48,32% din totalul actiunilor emise de catre S.C. IUS S.A., cu societatea franceza Forges de la Loire et de Milourd S.A. Odata cu semnarea acestui contract, FPS a lasat negocierile deschise cu inca doi investitori, pentru vanzarea a inca 30,5% din actiuni, aflate inca in portofoliul acestuia. La inceputul anului 1999, FPS semneaza vanzare acestui pachet dupa cum urmeaza:

- 9,56%, reprezentand 4.394.625 de actiuni, catre Romanian Invesment Company;

- 21,15%, reprezentand 9.721.130 de actiuni, catre Hendaya Investments Inc.

Iata ca la inceputul anului 1999, societatea IUS S.A. a devenit integral privata, avand doi actionari semnificativi (peste 5%) si un actionar cu pozitie de control (peste 33%).

Evolutia pretului actiunilor pe piata a fost influentata in continuare de strategia celor trei actionari mentionati. Detinand impreuna 80% din societate, nu au mai fost interesati in achizitionarea altor actiuni de pe piata, decat la un pret relativ scazut, ceea ce a dus la o mentinere a pretului de tranzactionare in intervalul cuprins intre 450 si 750 de lei. Structura actionariala nu a mai cunoscut modificari pana in prezent, insa exista posibilitatea schimbarii acesteia, prin iesirea unuia dintre marii actionari si cesionarea actiunilor detinute de acesta unuia dintre ceilalti doi. Intrarea unui nou actionar in societate, in situatia actuala, este putin probabila, dat fiind ca acesta nu ar putea sa intervina printr-o decizie a sa in mersul societatii, confruntandu-se cu o politica a celorlalti trei deja bine stabilita si aplicata deja de aproape doi ani.

In ceea ce priveste politica aplicata de catre grupul majoritar de actionari, aceasta este benefica pentru societate, lucru care se poate constata analizand datele financiare la jumatatea anului 1999, unde se poate observa ca fata de anul precedent, cand societatea incheia anul cu o pierdere de circa 1.200.000.000 lei, la sfarsitul lui iunie 1999 societatea nu numai ca acoperise pierderea, dar avea si un profit de circa 38.000.000 lei. Acest profit a crescut pana la nivelul a 250.000.000 lei pana la sfarsitul anului 1999, insa Adunarea Generala a Actionarilor a decis ca acesta sa nu fie distribuit sub forma de dividende ci sa fie reinvestit in vederea modernizarii si retehnologizarii societatii. Aceasta decizie se incadreaza in mersul firesc al lucrurilor, tinand cont ca nivelul dividendelor ar fi fost nesemnificative pentru actionari, in timp ce reinvestirea profitului va avea in mod sigur rezultate benefice asupra intreprinderii.

In perspectiva, este de asteptat ca societatea, in cazul in care se vor face in continuare injectii de capital si investitii in modernizarea si retehnologizarea acesteia, sa devina o societate profitabila, ajungand sa indeplineasca criteriile de cotare a acesteia la Bursa de Valori Bucuresti la categoria I.

2.2.6 Activitatea pietei extrabursiere RASDAQ

(studiu practic)

Aproape toti emitentii cotati prin sistemul RASDAQ au fost societǎti comerciale incluse in Programul de Privatizare in Masǎ, societǎti cu capital de stat sau privatizate, ''noii veniti'' fiind foarte putini si parte dintre ei reprezentand societǎti declasate de la cota bursei de valori . La acel moment nu exista incǎ o structurǎ de diferentiere a acestora pe nivele in functie de performante, lichiditate sau transparentǎ, astfel incat pe piatǎ isi gǎsesc locul pe un nivel unic societǎti de la Alimentara Nr. 44A Brǎila panǎ la Petromidia.

Primul an de functionare la parametri normali a pietei, 1997, a fost spectaculos din punct de vedere al evolutiei ascendente a pretului multor actiuni si a cresterii numǎrului de societǎti tranzactionate pe RASDAQ. Dacǎ in anul infiintǎrii, 1996, au fost cotate 1564 de companii, in 1997 au fost listate incǎ 3911 societǎti, si delistate doar 100, reprezentand de fapt perioada in care s-au listat cele mai multe companii pe aceastǎ piatǎ. Ulterior, evolutia acestui indicator a fost continuu descendentǎ, de la 155 companii noi listate inregistratǎ in 1998, panǎ la 20 in 2003 si 16 in anul 2004.

Utilizarea acestei piete ca modalitate de privatizare rapidǎ a unor societǎti cu capital de stat s-a intensificat in anul 1998. Numǎrul societǎtilor cotate a crescut cu 7,1 procente in decembrie 1998 comparativ cu sfarsitul anului anterior (de la 5134 la 5 496), in timp ce capitalizarea bursierǎ a scǎzut cu 28,2 %, ca urmare a tendintei de reducere a preturilor actiunilor.Trebuie remarcat faptul cǎ numǎrul societǎtilor tranzactionate zilnic reprezintǎ doar 11% din totalul societǎtilor listate.

Numǎrul actiunilor tranzactionate a crescut de 4,12 ori, remarcandu-se, incepand cu luna august, intensificarea tranzactiilor cross efectuate de persoanele disponibilizate in baza Ordonantelor nr. 9 si 22 din anul 1997, pe seama sumelor primite.

Indicele compozit RASDAQ, introdus la sfarsitul lunii iulie, inregistra la 31 decembrie 1998 o valoare de 716,2 puncte, reflectand o scǎdere cu 28,4 % a preturilor actiunilor pe aceastǎ piatǎ in numai 5 luni.

Nici pe parcursul anului 1998 piata de capital nu si-a asumat rolul de furnizor de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor, ea functionand in cea mai mare parte ca mediu de tranzactionare a titlurilor emise prin Programul de Privatizare in Masǎ, interesul investitorilor fiind in crestere numai in cazul anunturilor legate de privatizare, preluǎri sau dividende. Acesta este rezultatul atat al ezitǎrii managerilor de a apela la aceasta modalitate de finantare in conditiile in care Fondul Proprietǎtii de Stat detine incǎ pachetul majoritar de actiuni, cat si al cadrului legislativ incǎ incomplet si in continuǎ modificare.

Activitatea pietei RASDAQ a continuat sǎ se situeze pe un trend descendent si in anul 1999. In afara tranzactiilor efectuate in scopul preluǎrii controlului asupra unor societǎti emitente, o caracteristicǎ a acestei piete, manifestatǎ pe aproape tot parcursul anului 1999, a fost ponderea ridicatǎ a tranzactiilor cross, prin care salariatii disponibilizati au reusit sǎ-si incaseze salariile compensatorii in avans, investind in valori mobiliare.

Tranzactiile cu aceste sume au dat volum pietei, mǎrind artificial valoarea totalǎ a tranzactiilor, care au devenit astfel un indicator mai putin relevant al activitǎtii RASDAQ.

Numǎrul societǎtilor listate a fluctuat usor, la sfarsitul anului 1999 fiind cu 20 mai mare fatǎ de sfarsitul anului 1998, in timp ce capitalizarea bursierǎ medie a crescut de la 10.015 miliarde lei in anul 1998 la 13.505 miliarde lei in 1999.

Valoarea totalǎ a tranzactiilor a fost cu doar 6 % mai mare decat cea realizatǎ in anul 1998, an in care tranzactiile cu banii persoanelor disponibilizate s-au situat, de asemenea, la o cotǎ ridicatǎ. Indicele RADSAQ-Compozit a avut o evolutie usor oscilantǎ, determinatǎ de interesul acordat, in diverse perioade, societǎtilor din comert, turism si din industria cimentului, care au dominat piata in anul 1999.

In perioada anului 2000 Societatea de Bursǎ RASDAQ a inregistrat un recul la nivelul indicatorilor sǎi. Nivelul valorii tranzactiilor - determinat de prezenta ofertelor publice si a tranzactiilor speciale - a oscilat pe tot parcursul anului, situandu-se cu 20% sub cel consemnat in anul precedent. Din totalul transferurilor, 25,4 procente au fost realizate pe seama decontǎrii ofertelor publice, 7,6 procente au provenit din operatiuni de privatizare ale FPS, iar 67 procente au reprezentat tranzactiile spot. Fatǎ de anul anterior, numǎrul de tranzactii, cat si numǎrul de actiuni tranzactionate, s-au redus la aproximativ jumǎtate.

Bursa RASDAQ a intreprins insǎ o serie de actiuni in directia introducerii de noi instrumente la tranzactionare. Astfel, incepand din luna februarie 2000 exista posibilitatea tranzactionǎrii certificatelor de depozit emise de bǎnci, oportunitate care nu a fost luatǎ in considerare de cǎtre bǎncile comerciale.

Dupǎ o scǎdere considerabilǎ la inceputul intervalului, indicele RASDAQ-Compozit s-a mentinut pe o traiectorie descendentǎ panǎ in luna iunie, cand a inregistrat valoarea minimǎ anualǎ; desi, ulterior, traiectoria lui s-a inversat devenind lent ascendentǎ, acest indice a incheiat anul cu 182,2 puncte sub nivelul consemnat la sfarsitul anului anterior.

In anul 2001 activitatea Societǎtii de Bursǎ RASDAQ a inregistrat o evolutie favorabilǎ doar la nivelul preturilor actiunilor, indicele RASDAQ-Compozit situandu-se la finele intervalului cu 140 de puncte peste nivelul sǎu de la sfarsitul anului 2000. Valoarea totalǎ a tranzactiilor derulate pe aceasta piatǎ a scǎzut cu peste 15 % fatǎ de totalul transferurilor realizate in anul precedent, in conditiile comprimǎrii cu aproape 38% a numǎrului de actiuni transferate. Declinul lichiditǎtii pietei reflectǎ insuficienta

reglementare a acesteia, precum si slaba atractivitate a actiunilor societǎtilor listate pe

aceastǎ piatǎ. Valoarea transferurilor s-a realizat in mare parte pe seama decontǎrii unor

oferte publice, a cǎror pondere in totalul tranzactiilor a crescut cu 10,3 puncte procentuale.

Pentru RASDAQ anul 2002 a fost perioadǎ ce marcheazǎ debutul tranzitiei de la conceptul de "piatǎ de valori mobiliare" la statutul de "Bursǎ" printr-un proces complex de modificare a unui sistem de relatii si a unor mecanisme de functionare care sǎ permitǎ Bursei Electronice RASDAQ sǎ administreze mai bine componenta de transparentǎ care i-a fost incredintatǎ. Programul de Privatizare in Masǎ al carui suport l-a constituit este demult incheiat, iar RASDAQ priveste acum inainte spre normele de guvernantǎ corporatistǎ si mecanismele de finantare a economiei. Dupǎ sase ani de la lansare se poate considera cǎ "Piata Nationalǎ de Valori Mobiliare RASDAQ" si-a incheiat rolul, iar in locul sǎu isi face loc "Bursa Electronicǎ RASDAQ" avand obiective si mijloace de lucru diferite. Tot acest proces de metamorfozǎ a debutat la inceputul anului 2002 prin integrarea operationalǎ a activitǎtilor ANSVM si RASDAQ SRL. Acest lucru a permis o manierǎ de actiune unitarǎ atat pe plan intern (in derularea operatiunilor curente specifice) cat si in planul relatiilor cu alte institutii. Regulile de tranzactionare au devenit mai riguroase, accesul in sistem este mai bine monitorizat, cadrul general legislativ de derulare a activitǎtilor pe piatǎ de capital a fost imbunǎtatit. Insa cea mai mare realizare a anului 2002 o constituie legarea primelor "parteneriate" cu societǎti emitente si promovarea celor mai performante dintre ele pe Categorii de Excelentǎ. Dezvoltarea si integrarea sistemelor si serviciilor au adus modificǎri de amploare in aplicatia de tranzactionare precum si preluarea si diseminarea fluxurilor de informatii in timp real. Pe site-ul internet al insitutiei a crescut semnificativ componenta de furnizare a informatiilor cǎtre publicul investitional, in acest mediu regǎsindu-se peste 500 de raportǎri ale societǎtilor emitente in sectiunea "informatii de la emitenti", ca parte a programului de crestere a transparentei promovat de Bursa Electronicǎ RASDAQ.

Parametrii Societǎtii de Bursǎ RASDAQ au consemnat in anul 2002, in general, tendinte ascendente relativ similare celor ale pietei BVB, dar de mai micǎ amplitudine: valoarea medie zilnicǎ a tranzactiilor si numǎrul de actiuni transferate au inregistrat majorǎri substantiale (cu 55,1 % si, respectiv, de 2,8 ori), in timp ce diminuarea numǎrului de tranzactii (cu 23,5 %) a fost un indiciu al concentrǎrii actiunilor in pachete mari la tranzactionare. Ca urmare a aprecierii cotatiilor si operǎrii unor majorǎri de capital in cursul anului, capitalizarea bursierǎ a crescut cu 81,3 %. La aceasta au contribuit si ofertele publice si tranzactiile speciale, care au fost prezente in numǎr mare pe piatǎ si in acest an.

Anul 2002 a reprezentat pentru BER "anul primenirii" unei piete suprapopulate: peste 1250 societǎti emitente au fost suspendate in scopul delistǎrii si a lansǎrii proiectului de listare pe Categorii de Excelentǎ.

Indicele RASDAQ-Compozit a inregistrat, la inchiderea ultimei sedinte de tranzactionare a anului, un plus de 30 procente fatǎ de nivelul consemnat la sfarsitul anului 2001. In schimb, cei doi indici care i s-au adǎugat incepand cu luna octombrie au avut evolutii divergente; RAQ I a incheiat anul in scǎdere cu 104,41 puncte, iar RAQ II a consemnat o crestere de 24,99 puncte comparativ cu nivelul de bazǎ.

Cresterea calitǎtii informatiilor furnizate a fost o preocupare de bazǎ manifestatǎ in cadrul Bursei Electronice RASDAQ in anul 2003. Astfel, pe parcursul anului 2003 la BER s-au depus peste 3400 de informǎri si rapoarte din partea acestor emitenti. Pentru gestiunea acestui flux de raportǎri a fost conceput un sistem propriu de preluare, administrare si diseminare a informatiilor care a imbunǎtǎtit accesul investitorilor la acestea. Au fost actualizate informatiile privind capitalul social precum si cele care priveau structurile actionariatului.

In cadrul eforturilor de restructurare a pietei si s-a cǎutat sǎ se identifice cele mai atractive societǎti si sǎ se repartizeze pe categoriile de excelentǎ. O parte din societǎtile selectate nu au confirmat asteptǎrile si au fost retrogradate la categoria de bazǎ. In acelasi timp, in partea inferioarǎ a pietei au continuat eforturile de asanare. Au fost identificate si delistate acele societǎti care nu indeplineau conditii minime pentru prezenta pe bursǎ.

Bursa Electronicǎ RASDAQ, in stransǎ colaborare cu CNVM,s-a angajat intr-un proces de restructurare, in vederea mentinerii la cota a companiilor care indeplinesc cerintele minime de listare. Din 4.442 societǎti listate, 1.984 societǎti sunt suspendate (353 pentru inchidere, 92 pentru obligativitatea derulǎrii OPP, 615 in diferite stadii ale procesului de lichidare si faliment, 754 pentru lipsa unui contract de registru, 101 pentru majorare de capital, 19 pentru diminuare de capital si 24 pentru divizare). Au fost delistate 403 societǎti, marea majoritate declarandu-se societǎti de tip inchis. La sfarsitul anului erau tranzactionabile actiuni emise de un numǎr de 2.460 societǎti.

Pentru a rǎspunde noilor prevederi legale, societatea cu rǎspundere limitatǎ 'RASDAQ' a fost transformatǎ in societate pe actiuni prin aportul a 72 Societǎti de Servicii de Investitii Financiare si ANSVM, noua denumire oficialǎ fiind 'Bursa Electronicǎ RASDAQ'. La 22 mai 2003, Bursa Electonicǎ RASDAQ si Bursa de Valori Bucuresti si-au anuntat oficial intentia de a fuziona intr-o singurǎ piatǎ bursierǎ bine capitalizatǎ si lichidǎ, cu un sistem de tranzactionare, compensare, decontare si registru modern si cu reglementǎri compatibile cu ale burselor europene, care sǎ rǎspundǎ mai bine unui mediu nou, concurential. Un prim proiect comun al celor douǎ burse a fost definirea strategiei de dezvoltare a viitoarei burse consolidatǎ, a viziunii si misiunii sale.

In anul 2003, activitatea Bursei Electronice RASDAQ s-a caracterizat printr-o evolutie neuniformǎ a parametrilor sǎi. Astfel, valoarea medie zilnicǎ a tranzactiilor s-a mentinut aproape la nivelul celei consemnate in anul 2002, numǎrul mediu de tranzactii a crescut cu 5,7 %, numǎrul mediu zilnic al actiunilor transferate a scǎzut cu aproape 60%, iar lichiditatea cu circa 25%. Capitalizarea Bursei Electronice RASDAQ s-a ridicat la sfarsitul anului 2003 la nivelul de 79,2 mii mld. lei (2,4 miliarde USD) in crestere cu cca 30% fatǎ de anul 2002. Surprinzǎtor, aceastǎ crestere a capitalizǎrii s-a manifestat pe fondul unui proces accentuat de delistare a emitentilor ceea ce demonstreazǎ o apreciere puternicǎ a cotatiilor actiunilor. In anul 2003 au pǎrǎsit BER 403 emitenti totalizand o capitalizare de 13,5 mii mld lei, iar numǎrul societǎtilor listate a fost la finele anului 2003 cu 381 de societǎti mai mic decat in 2002. Cresterea capitalizǎrii s-a datorat majorǎrii preturilor actiunilor atat datoritǎ modificǎrii cererii de actiuni listate (cotatii BID), triplǎ fatǎ de anul trecut, cat si pe fondul unor rezultate financiare pozitive care au dus la majorǎri de capital ale emitentilor.

Indicele RASDAQ-Compozit a inregistrat o variatie pozitivǎ, acumuland 228,6 puncte (21,7 %), indicele RAQ I a castigat 272,5 puncte (28 %), iar indicele RAQ II s-a majorat cu 349,9 puncte (31,7 %). Indicele RAQ I a depǎsit la data de 8 decembrie 2003 pentru prima oarǎ de la lansare 1.200 puncte. Indicele RAQ II a depǎsit pentru prima oarǎ de la lansare 1.500 puncte. Ponderea ofertelor publice de cumpǎrare/ preluare s-a mentinut aproximativ la nivelul anului anterior (56% din rulajul pietei), desi distributia lunarǎ a acestora a fost inegalǎ.

Anul 2004 a marcat debutul integrǎrii operationale intre Bursa de Valori Bucuresti si

Bursa Electronicǎ RASDAQ (BER), materializat prin alegerea platformei BVB -Horizon ca platformǎ de tranzactionare a celor mai bune societǎti listate la BER. Acest proiect urmǎreste unificarea principalelor operatiuni de pe piata romaneascǎ de capital, avanpremierǎ a viitoarei "Piete Reglementate", oferind totodatǎ posibilitatea creǎrii"Sistemului Alternativ de Tranzactionare". Incepand cu luna iunie 2004 a fost transferat pe platforma BVB un numǎr de 108 emitenti dupǎ un grafic convenit de conducerile celor douǎ Burse. Din punct de vedere juridic, cei 108 emitenti au rǎmas listati pe Bursa Electronicǎ RASDAQ, insǎ procedurile de tranzactionare sunt cele proprii BVB. Bilantul transferului este unul pozitiv, majoritatea emitentilor translatati pe platforma BVB inregistrand un spor de lichiditate si o crestere apreciabilǎ a preturilor.

Aplicarea strategiei de crestere a transparentei emitentilor listati la Bursa Electronicǎ RASDAQ a continuat si pe parcursul anului 2004. In baza prevederilor noii reglementǎri a pietei de capital, societǎtile emitente au transmis Bursei Electronice RASDAQ, pe langǎ rapoartele curente, semestriale si anuale si rapoarte trimestriale, crescand astfel cantitatea si calitatea informatiilor diseminate. Astfel, in urma unei mai bune colaborǎri cu emitentii listati, in anul 2004 Departamentul Emitenti al BER a pus la dispozitia participantilor si a investitorilor un numǎr de 9.722 de raportǎri intocmite de 1.255 emitenti.

Anul 2004 a avut un bilant al activitǎtilor superior anului anterior sub aproape toate aspectele. Lichiditatea, preturile si transparenta emitentilor au fost in crestere, in timp ce capitalizarea pietei s-a mentinut constantǎ in ciuda procesului accentuat de delistare. Un fapt imbucurǎtor este si deplasarea centrului de greutate al activitǎtii cǎtre tranzactiile comune, in detrimentul operatiunilor speciale.

Valoarea medie zilnicǎ a tranzactiilor s-a majorat cu 35,6 %, iar numǎrul mediu zilnic de actiuni tranzactionate a crescut cu 30 %. Valoarea tranzactiilor din anul 2004 s-a ridicat la suma de 5.907 miliarde lei, fiind in crestere cu 48% fatǎ de anul anterior. Aceastǎ evolutie se datoreazǎ cresterii fǎrǎ precedent a tranzactiilor comune (+137%) in conditiile scǎderii valorii ofertelor publice de cumpǎrǎre/preluare (-22%). In anul 2004 la BER, s-a incheiat un numǎr de 111 mii de tranzactii, cu 68% mai mare decat in anul precedent.

In data de 17 decembrie Indicele RASDAQ-Compozit a inregistrat un maxim istoric de 1.783,59 puncte, in crestere cu 39,29% fatǎ de inceputul anului. In data de 15 decembrie, Indicele RAQ-I a inregistrat un maxim istoric de 1.988,77 puncte, in crestere cu 59,44% fatǎ de inceputul anului. La sfarsitul anului, Indicele Rasdaq-Compozit s-a situat la un nivel superior cu 498,7 puncte momentului similar al anului anterior (+39 %), iar indicele RAQ-I a castigat 712,9 puncte (+57,2 %); indicele RAQ-II a cunoscut cea mai mare apreciere, inregistrand un plus de 1 055,8 puncte (+72,6 %) fatǎ de anul trecut.

Capitalizarea Bursei Electronice RASDAQ se ridicǎ la sfarsitul anului 2004 la 80 mii mld lei (cca 2,06 mld EUR). Valoarea exprimatǎ in lei a rǎmas aproximativ constantǎ comparativ cu anul 2003, desi preturile au fost in crestere. Explicatia lipsei de crestere a valorii capitalizǎrii stǎ in procesul de delistare care a scos de pe piatǎ un numǎr de 460 emitenti cu o valoare de piatǎ de cca 30 mii miliarde lei (37% din valoarea capitalizǎrii la sfarsitul anului). In anul 2004, s-au listat doar 16 noi societǎti noi.

Cele douǎ Categorii de Excelentǎ cuprindeau la sfarsitul anului 28 de emitenti: 11 listati la Categoria I si 17 listati la Categoria a II-a. Cei 28 de emitenti au adus BER 33% din cifra de afaceri (2.000 mld lei) si reprezintǎ o crestere de 8 ori fatǎ de nivelul atins de cele douǎ Categorii de Excelentǎ in anul anterior.

Prima jumǎtate a anului 2005 a marcat o evolutie sinuoasǎ a valorii tranzactionate la Bursa Electronicǎ RASDAQ. Pe fondul incertitudinilor cu privire la regimul de impozitare al castigurilor din capital, dar si al marcǎrii profiturilor de cǎtre investitorii institutionali intr-un moment in care foarte multe titluri pǎreau supraevaluate in urma unui proces de cresstere fulminantǎ inceput anul trecut, interesul investitorilor pentru piata de capital romaneascǎ ( atat BVB cat si BER) a scǎzut, atingand un minim alarmant in aprilie. Dupǎ cresterile spectaculoase din ianuarie si februarie, valoarea lunarǎ a tranzactiilor s-a situat pe un trend descrescǎtor, atingand 325 miliarde lei in aprilie, dupǎ care a avut loc o usoarǎ revenire, fǎrǎ a mai fi atinse volumele din primele 3 luni ale anului. In graficele urmǎtoare sunt prezentate evolutiile valorii tranzactiilor si a numǎrului de tranzactii din anul 1999 panǎ in prezent.

In aceastǎ primǎ jumǎtate a anului se mentine cresterea semnificativǎ a valorii tranzactiilor comune, precum si scǎderea ofertelor de cumpǎrare/preluare, atat ca valoare, cat si ca pondere. Acest lucru a avut efecte pozitive, atat din punct de vedere al cresterii lichiditǎtii pietei, cat si prin prisma diminuǎrii ofertelor publice care, de multe ori, conduc la concentrarea actionariatului si transformarea emitentilor in societǎti de tip inchis.

Se observǎ cǎ in perioada analizatǎ, evolutia indicelui RASDAQ-C este puternic corelatǎ cu cea a capitalizǎrii, ambele inregistrand deprecieri semnificative fatǎ de inceputul anului, cand au atins maxime istorice.

In luna mai au inceput demersurile pentru constituirea unui nou mecanism de tranzactionare pentru societǎtile cu o valoare a tranzactiilor mai redusǎ. Noul sistem s-a constituit ca o piatǎ distinctǎ pe platforma BVB-ARENA, avand codul XMBS (Extra Market BER Shares). Desfǎsurarea tranzactiilor se face prin sistemul negocierii directe, brokerii putand introduce cotatii informative. Introducerea acestui mecanism de tranzactionare pe platforma Bursei de Valori reprezintǎ un pas important pentru realizarea viitoarei fuziuni intre cele douǎ Burse. Se considerǎ cǎ XMBS prefigureazǎ Sistemul Alternativ de Tranzactionare (ATS), care va fi operativ in piatǎ unicǎ.

In prima jumǎtate a anului 2005 au fost transferate pe XMBS 307 societǎti in douǎ transe, pe 17.06.2004 si pe 24.06.2005.

O ilustrare in cifre a nivelului atins de Bursa Electronicǎ RASDAQ in evolutia sa, la sfarsitul anului 2004 si la jumǎtatea anului in curs este evidentiatǎ in tabelul urmǎtor:

Se poate aprecia, dupǎ aceastǎ analizǎ evolutiei pietei de capital romanesti pe cele douǎ componente majore ale sale, Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronicǎ RASDAQ, ca, din punct de vedere al evolutiei principalilor indicatori analizati, activitatea ambelor institutii din ultimii ani s-a incadrat pe un trend ascendent, corespunzǎtor evolutiei de ansamblu al economiei romanesti. Desi plinǎ de sperante, activitatea Bursei de Valori si a Bursei Electronice RASDAQ din anul trecut este incǎ departe de a se compara ca performante cu cele atinse de bursele tǎrilor central-europene. Potrivit unui studiu comparativ, realizat in functie de nivelul capitalizǎrii, lichiditatea medie zilnicǎ, indicele P/E si posibilitǎtile de diversificare a portofoliului de actiuni, in ierarhia celor cinci Burse, care mai include pietele din Polonia, Cehia, Ungaria si Slovenia, Romania se situeazǎ pe penultima pozitie, inaintea Sloveniei.

In  perspectiva integrǎrii europene, piata bursierǎ romaneascǎ si-a propus sǎ se

repozitioneze astfel incat, la orizontul 2007, principalii indicatori bursieri sǎ fie cel putin la nivelul burselor din regiune, capitalizarea totalǎ a pietei sǎ reprezinte aproximativ 30 - 40% din PIB, iar valoarea medie zilnicǎ a tranzactiilor sǎ fie de 15 - 20 milioane USD, dupǎ cum se afirmǎ in strategia sa de dezvoltare.

Bibliografie:

"Bursa de Valori", B. Chilic-Micu, ed. Economicǎ, 1997;

"Bursa de Valori si tranzactiile la bursǎ", G. Ciobanu, ed. Economicǎ, 1997;

"Tranzitia la economia de piatǎ", A. Toba;

"Tranzitia la economia de piatǎ", M. O. Stusiac;

"Tranzitia la economia de piatǎ", M. Iovitu;

"Romania 2000: politicile de crestere economicǎ", moderator: I. Serbǎnescu, participanti: F. Geogescu, D. Pascariu, D. T. Remes, T. Stolojan;

"Tranzitia la economia de piatǎ", A. Bal.