Conceptul si caracteristicile asigurarilor de persoane

Conceptul si caracteristicile asigurarilor de persoane

Cele mai vechi forme ale asigurarilor de viata sunt indemnizatiile de deces, acordate in vederea acoperirii cheltuielilor de inmormantare si asigurarile de renta viagera. Ambele au aparut in antichitate, fiind legate de asociatii religioase.

Pana la sfarsitul secolului XIX, cele doua forme ale asigurarilor de viata au fost cele mai practicate forme de asigurare.

Tabelele de mortalitate si introducerea calculelor actuariale au revolutionat in intregime practica asigurarilor de viata.

De-a lungul timpului, nevoile care au determinat incheierea unei asigurari de viata s-au schimbat destul de mult. Astazi in afara grijilor legate de cheltuielile de inmormantare, se constata nevoia unor asigurari, printre care mai frecvente sunt urmatoarele:

asigurarea unei protectii financiare a familiei sau a celor dependenti in caz de deces,

achitarea datoriilor unei persoane in caz de deces, caz in care asigurarea apare ca o garantie pentru credite,

alocatia de urmas,

alocatia de batranete,

economisirea pentru eventualele datorii viitoare (studiile copiilor, zestre, etc.),

cheltuieli de spitalizare, ingrijire medicala, compensarea veniturilor in caz de boala sau invaliditate temporara,

investitiile, etc.

Asigurarea de viata este o forma de protectie financiara, a deponentilor sau a altor persoane desemnate in cazul decesului asiguratului.

Din punct de vedere a societatii de asigurare, asigurarea de viata reprezinta o modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vietii sau sanatatii unui individ asupra unui grup de indivizi, expusi acelasi risc.

Din perspectiva individului, asigurarea de viata poate fi definita ca o intelegere prin care asiguratul plateste o anumita suma de bani-prima de asigurare-in schimbul careia asiguratorul va plati o anumita suma de bani-suma asigurata-in caz de deces sau de supravietuire.

Se poate afirma ca asigurarea de viata se bazeaza pe incheierea unui contract de asigurare, prin care asiguratorul se obliga sa plateasca" beneficiarului" asigurarii, o anumita suma la producerea riscului asigurat, suma asigurata, in schimbul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare, respectiv" pretul" protectiei oferite asiguratului de catre asigurator.

Riscul in asigurare de viata este riscul de deces .Decesul este un eveniment sigur, cert, incertitudinea rezulta din momentul in care el se produce.

Primele de asigurare se stabilesc pe baza calculelor actuariale, avandu-se in vedere criterii generale (statistici demografice, tabele de mortalitate) si speciale (ce tin de individ). Din primele de asigurare incasate se creeaza rezervele matematice care se valorifica prin investire, sporind fondul din care se vor plati sumele asigurate.

Spre deosebire de asigurarile generale, unde contractele de asigurare sunt contracte de despagubire, in asigurarile de viata acest lucru nu este valabil, deoarece nici viata, nici sanatatea sau integritatea nu pot fi evaluate in bani. Oricine are un interes asigurabil nelimitat in cea ce priveste propria persoana, dar modul in care isi determina suma asigurata depinde de puterea sa financiara si de nivelul de protectie de care are nevoie si pe care il poate sustine.

In tarile cu traditie in asigurari, incheierea unei polite de asigurare este o decizie individuala pe baza voluntara, facuta din interes personal sau pentru a proteja familia..

Pentru a fi eficiente pentru asigurat si companie, asigurarile de viata se incheie de regula pe un numar cat mai mare de ani 10,15,20 ani. Sunt asigurari pe termen mediu si lung (de la 5-25 ani sau chiar mai mare), spre deosebire de contractele de asigurare generala, a caror durata este redusa (un an, o luna, o calatorie) .Data fiind aceasta caracteristica, asigurarea de viata obliga la o deosebita seriozitate a contractantului asigurarii privind plata primelor sub aspectul regularitatii si a perioadei de asigurare, plata primelor se poate face o singura data ( intreaga  prima)sau in rate anuale, semianuale, trimestriale si mai rar lunare.

In terminologia uzuala a asigurarilor de viata se considera ca atunci cand in baza contractului de asigurare, asiguratorul acorda o indemnizatie (suma asigurata)- la expirarea asigurarii intr-o singura transa, asigurarea este de capital. Indemnizatiile periodice se practica in sistemul asigurarilor de renta(anuitati).

La produsele "pure" se pot adauga si unele clauze aditionale, in functie de nevoia fiecarui asigurat in parte, prin care se extinde gama riscurilor si implicit a protectiei prin asigurare.

Asigurarile de viata clasice nu sunt intotdeauna tentante numai prin protectia pentru riscul de deces, motiv pentru care societatile de asigurare au elaborat noi tipuri de produse prin care alaturi de protectie sunt oferite si alte avantaje cum ar fi: economisirea, investitii, pensie pe o perioada determinata sau viagera, tratament medical, cheltuieli de inmormantare, etc. Deci asiguratul poate beneficia de sume importante pe durata vietii, ceea ce inseamna ca asigurarile pot fi si asigurari de supravietuire.

Valoarea de rascumparare

In cazul contractului cu capitalizare, daca asiguratul, datorita incapacitatii de a continua plata primelor sau datorita unui alt motiv  doreste sa intrerupa contractul inainte de data expirarii acestuia, are dreptul sa i se ramburseze o anumita suma denumita valoare de rascumparare.

Aceasta se calculeaza numai pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice. Acest procent este diferit in functie de momentul rezilierii contractului. Rezilierile din primii ani de existenta a contractului se concretizeaza in valori de rascumparare reduse, datorita nivelului ridicat al cheltuielilor efectuate de asigurator in aceasta perioada. Asiguratul are dreptul de a rezilia contractul in orice moment si de aceea in calculul primelor de asigurare se tine seama de procentul persoanelor care se asteapta sa rezilieze polita de asigurare in fiecare an.

Daca asiguratul nu mai poate sau decide sa nu mai continue contractul de asigurare, asiguratorii accepta ca el sa ramana asigurat pe toata perioada initiala insa pentru o suma asigurata redusa, calculata in functie de valoarea de rascumparare la momentul respectiv. Acea valoare poate reprezenta primele de asigurare pentru care se calculeaza suma asigurata, aceasta fiind mai mica decat in cazul in care s-ar plati primele conform conditiilor convenite.