QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Sursele, formele si conditiile de finantare si creditare a fermei agricole



Sursele, formele si conditiile de finantare si creditare a fermei agricole


Finantarea fermei agricole urmareste in aceasta etapa formarea 'sectorului comercial', cu ferme (exploatatii) viabile de tip european. In acest scop este necesar un sistem adecvat de finantare a productiei si a investitiilor.

Finantarea fermelor se face din:

Surse proprii (profitul net si fondul de amortizare a fermelor sau societatilor persoane juridice, marja bruta a fermelor familiale care produc pentru piata);



Surse atrase , care provin de la:

bugetul de stat (subventii);

asistenta financiara externa nerambursabila;

intrari de credite externe;

credite bancare;

alte surse interne (cooperative de credit, camatari, prieteni si rude, vanzari cu livrare la termen, certificate de depozit, leasing etc).

Sursele proprii ale fermelor agricole sunt reduse, din care cauza accesul la cofinantarea proiectelor cu participare externa nerambursabila este limitat. In acest caz se poate recurge la credite bancare pentru completarea aportului propriu de capital.

Sursele atrase se bazeaza, in principal, pe suinele stabilite in bugetul pe programe al agriculturii si credite bancare.

Circa 85% din bugetul agriculturii are ca destinatie producatorii agricoli (subventii, prime, plati directe pentru productia marfa, transferuri, investitii etc). urmarindu-se functionarea pietei agricole, cresterea veniturilor si pe aceasta baza asigurarea unor surse de finantare a productiei si a investitiilor.

Creditul agricol nu este un substitut al subventiilor, ci se armonizeaza cu sistemul de sprijinire a producatorilor agricoli prin utilizarea subventiilor care asigura necesarul de resurse pentru punerea in valoare a investitiilor, desfasurarea procesului de productie si desfacerea produselor.

Principalul mecanism pentru dezvoltarea agricola si rurala trebuie sa devina creditul. Pe aceasta cale se pot mobiliza cele mai importante resurse financiare. Dezvoltarea creditului nu elimina subventiile pentru dezvoltarea rurala, ci se armonizeaza in vederea formarii unui business profitabil. In Romania, volumul creditului rural are un nivel redus.

Creditul joaca un rol determinant in functionarea normala a pietei, in concentrarea capitalurilor mici si finantarea obiectivelor de investitii. De aceea, sunt necesare politici agricole si mecanisme de finantare acceptate pe plan international si bazate pe resursele naturale disponibile si pe structurile institutionale create.

In prezent, principalele institutii de creditare a agriculturii sunt bancile. Numarul bancilor a crescut rapid, dar creditarea agriculturii s-a restrans treptat. Mediul economic general si politicile de finantare a agriculturii nu au avantajat dezvoltarea sistemului de credit agricol.

Pietele financiare rurale nu s-au extins din cauza slabei performante a sectorului privat si a volumului redus al plafoanelor de credit destinate investitiilor asigurate de sistemul bancar.

Desi numarul depunatorilor rurali este mare, oferta de credit in acest mediu este slaba, iar numarul tranzactiilor de credit este redus. Creditul pentru investitii in agricultura este limitat nu numai de resursele bancare, ci si de capacitatea solicitantilor de a elabora planuri de afaceri credibile. Organismele internationale nu recomanda acordarea de credite cu dobanzi subventionate intrucat se apreciaza ca acest mecanism nu atrage resurse noi in economie, este netransparent, favorizeaza un sector sau altul si produce distorsiuni in alocarea resurselor.

Creditarea agriculturii de catre bancile comerciale si alte institutii de credit presupune acordarea atat de credite pe termen scurt (care nu pot depasi 12 luni), cat si credite pe termen mediu (cu durata de rambursare 1-5 ani) si lung (cu durata de rambursare de peste cinci ani).

Garantarea creditelor poate fi asigurata si de catre o institutie specializata - Fondul de Garantare a Creditului Rural - care acorda garantii bancilor pentru credite si alte instrumente de finantare ce pot fi obtinute de persoane fizice si juridice (producatori agricoli, procesatori de produse agroalimentare, agenti economici care asigura stocarea produselor agricole etc). Fondul de Garantare a Creditului Rural poate garanta si imprumuturile acordate de banci primariilor comunale pentru dezvoltarea infrastructurii.

Imbunatatirea sistemului de finantare rurala comporta masuri conjugate de politica agricola si constructie institutionala desfasurate etapizat si stimularea dezvoltarii proiectelor viabile, preponderent prin mecanisme care sa asigure apropierea producatorilor agricoli de piata. Dintre aceste masuri sunt semnificative cel putin urmatoarele:

imbunatatirea conditiilor de garantare a creditelor (garantarea creditului cu terenurile in proprietate, dezvoltarea pietei funciare, functionarea sistemului certificatelor de depozit);

functionarea bursei cerealelor si introducerea contractelor la termen;

extinderea sistemului de asigurare a activitatilor si produselor agricole ti subventionarea de la buget a unei parti din primele de asigurare;

stimularea bancilor pentru derularea operatiunilor de finantare in retele din mediul rural;

crearea unei retele de cooperative de credit agricol de tip european care, in etapa initiala, sa fie sprijinite financiar etc.

Pregatirea producatorilor agricoli si a formatorilor din reteaua Ministerului Agriculturii in vederea accesarii creditelor bancare si a imprumuturilor nerambursabile este o necesitate a acestei etape. Elaborarea unui plan de afaceri viabil devine o prioritate in acest scop.

Strategia poate fi de specializare sau de diversificare, de alianta sau cooperare, de fuziune, divizare etc. Planul de afaceri poate fi elaborat la nivelul unui produs, grupa de produse, activitati, la nivelul fermei etc.

Ca instrument de planificare si ghid in procesul de dezvoltare a unei afaceri, planul de afaceri asigura cunoasterea starii actuale si perspectivele fermei in competitie cu alti parteneri in cazul efectuarii unei investitii de interes comun sau a realizarii unei asocieri.

Oportunitatea planului de afaceri este determinata de:

. necesitatea evidentierii imaginii de ansamblu a afacerii si evidentierea 'punctelor forte' ale acesteia, care ii asigura obtinerea de avantaje competitive prin diminuarea riscurilor generate de 'punctele critice (slabe)';

evaluarea sanselor de succes a afacerilor in curs si realizarea unei imagini clare a fezabilitatii afacerii propuse;

testarea propunerilor facute inainte de inceperea actiunilor de demarare a afacerii pentru ca managerul sa poata face modificari in plan in vederea cresterii veniturilor si/sau a reducerii costurilor;

necesitatea cunoasterii din timp a responsabilitatilor managerilor cu privire la scopurile si obiectivele propuse, asigurarea resurselor (umane, materiale, financiare), cunoasterea nivelului productiilor programate, asigurarea masurilor de desfacere a produselor pe piata, realizarea profitului programat si evitarea riscului ce ar putea apare in legatura cu rambursarea creditului si plata dobanzilor la termene stabilite in cazul achizitiei de bunuri de capital;

cunoasterea schimbarilor structurale care vor avea loc de-a lungul perioadei de realizare a proiectului propus, respectiv a structurii de productie, a volumul si structurii factorilor alocati in vederea asigurarii ritmicitatii, aprovizionarilor, productiei, vanzarilor si a incasarilor banesti;

necesitatea formalizarii obiectivelor strategice pentru a actiona sistematic in vederea realizarii lor, precum si atragerea eventualilor parteneri de afaceri;

punerea in evidenta a conditiilor de eligibilitate a fermei in cazul finantarii din resurse bugetare si a viabilitatii proiectelor de investitii in cazul accesului la re­surse financiare nerambursabile externe (Programul National de Dezvoltare Rurala si alte programe);

evaluarea bonitatii financiare in cazul solicitarii unor credite de investitii de la banci sau alti finantatori interni si externi etc.

Un plan de afaceri se elaboreaza cel mai adesea de catre producatorii agricoli care solicita o finantare nerabursabila pentru investitii sau un credit bancar rambursabil si are grade diferite de complexitate. Producatorul agricol poate fi persoana fizica sau juridica, asociatie familiala tara statut juridic, societate agricola cu statut juridic (conform Legii 36/1991); societate comerciala agricola.

In acceptiunea noastra, toate aceste tipuri si forme de exploatare a pamantului si a altor bunuri rurale, care sunt destinate comercializarii, pot fi asimilate conceptului european de ferma (exploatatie).

Ferma agricola produce prioritar pentru piata, spre deosebire de gospodaria taraneasca de subzistenta care produce pentru autoconsum. In conditiile noi, odata cu aderarea la Comunitatea Europeana, pot fi asimilate fermelor care beneficiaza de finantare comunitara si o parte a gospodariilor taranesti de semi-subzistenta care sunt stimulate sa produca pentru piata. Strategia agricola si rurala prevede masuri de restructurare a fermelor mici (actualele gospodarii de semi-subzistenta) care sa produca pentru piata si sa devina viabile din punct de vedere economic

In cazul unei scheme de granturi care se aplica investitiilor mici, este necesara elaborarea planului de afaceri pentru a obtine finantare nerambursabila. Granturile includ de regula asistenta tehnica necesara implementarii unor proiecte.

Toti fermierii care solicita o finantare nerambursabila si/sau rambursabila trebuie sa aiba cunostinte suficiente pentru a elabora un plan de afaceri si pentru a-l pune in aplicare, in acest scop ei pot urma cursuri de formare profesionala, pot primi sprijin de la Age Nationala de Consultanta Agricola sau se pot adresa unor firme specializate de consultanti

Pentru contractarea unui credit de investitii pe termen mediu sau lung de la intitutiile bancare fermele individuale, asociatiile familiale sau societatile agricole care produc bunuri servicii destinate comercializarii trebuie sa prezinte un plan de afaceri detaliat. Pentru proiectele de investitii de valoare mare este necesara elaborarea unui studiu de fezabilita coroborat cu planul de afaceri.

Societatile comerciale agricole mari, care au putere economica si se sustin singure, obtine credite bancare pentru investitii in care scop elaboreaza studiu de fezabilitate si plan afaceri in care trebuie sa se demonstreze capacitatea beneficiara necesara pentru solicitarea credit pentru investitii.

Studiile de fezabilitate solicitate de banci societatilor (fermelor) persoane juridce trebuie sa fie insotite (precedate) de: prognoze tehnologice, studii de marketing si raport de evaluare a patrimoniului.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }