Structura cheltuielilor publice

Structura cheltuielilor publice

Pentru intelegerea rolului cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale, a caracterului si continutului politicii economice promovate de catre stat prin intermediul cheltuielilor sale, este necesara cunoasterea structurii acestora dupa destinatia pe care o au.

In general, pentru indeplinirea functiilor sale, statul efectueaza urmatoarele cheltuieli:

- cheltuieli publice pentru scopuri sociale;

- cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare;

- cheltuieli militare;

- cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat;

- cheltuieli publice cu caracter economic;

- alte cheltuieli.

1. Cheltuieli social-culturale cuprind:

. cheltuieli pentru invatamantul prescolar, primar si gimnazial, profesional, liceal, universitar, case de copii, inspectorate scolare, etc;

. cheltuieli cu sanatatea precum: dispensar, spitale, sanatorii si dispensare cu stationar TBC, crese, leagane de copii, centre de recoltare si conservare a sangelui, statii de salvare, alte institutii si actiuni sanitare.

. Cheltuieli cu cultura si arta: biblioteci nationale, universitare, muzee, teatre, institutii muzicale, alte institutii de cultura;

. Cheltuieli cu activitatea sportiva si de tineret.

2. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare

O parte din fondurile publice este dirijata spre finantarea cheltuielilor pentru cercetare- dezvoltare. In aceasta categorie se includ cheltuielile pentru:

a) cercetarea fundamentala, care are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei;

b) cercetarea aplicativa, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice;

c) dezvoltarea, care urmareste verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara industriala, prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Ca urmare, rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale.

Potrivit ordonantei de urgenta, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, la calculul profitului impozabil pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, se vor acorda o serie de stimulente fiscale.

Stimulentele vizeaza deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati, acestea calculandu-se trimestrial/anual si aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.

3. Cheltuieli militare

Cheltuielile militare reprezinta au o pondere ridicata in bugetele statelor Aceste cheltuieli sunt neproductive si risipitoare, afectand in mod deosebit economiile tarilor in curs de dezvoltare, unde ritmul de crestere a cheltuielilor militare depaseste pe cel al venitului national.

Cheltuielile militare sunt clasificate in literatura de specialitate in doua cate­gorii: directe si indirecte.

Din prima categorie fac parte cheltuielile cu intretinerea in tara si pe teritorii straine a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mij­loace de subzistenta etc. care figureaza in bugetele ministerelor respective.

Pe langa bu­getele acestor ministere exista insa si bugete speciale cu caracter militar, precum si cheltuieli militare directe camuflate in bugetele unor departamente cu caracter civil.

Din cea de-a doua categorie fac parte cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboiului, cum ar fi: platile in contul datoriei publice contractate in timpul razboiului; despagubirile de razboi; pensiile datorate invalizilor, vaduvelor si orfanilor; cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri internationale cu caracter militar etc.

Cheltuielile militare la nivel mondial au crescut cu 45% in ultimii zece ani. In 2007, acestea au atins cifra de 1,339 miliarde de dolari (851 miliarde de euro), din care 45% revin

Statelor Unite

4. Cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat

In aceasta categorie intrand:

. cheltuieli pentru presedentia tarii, cheltuieli pentru organele puterii legislative;

. cheltuieli pentru organele judecatoresti si ale parchetului;

. cheltuieli cu organele centrale ale puterii executive (guvern, ministere, institutii centrale).

O categorie importanta de cheltuieli publice o constituie cea pentru intretinerea si functionarea organelor de administratie.

Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, acestea actioneaza ca organe ale puterii sau administratiei de stat, alese sau numite, si se preocupa de cele mai variate probleme, incepand cu elaborarea si adoptarea legilor, intretinerea de relatii diplomatice cu alte state, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, ingrijirea parcurilor, inregistrarea actelor de stare civila, si pana la sistematizarea teritoriala, construirea de drumuri si poduri, intretinerea si repararea strazilor, protectia mediului inconjurator, apararea contra inundatiilor, paza contra incendiilor etc.

5. Cheltuieli cu actiunile economice de importanta nationala si cercetare stiintifica care se refera la:

. cheltuielile pentru rezerva de stat, investitii ale institutiilor publice si ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat;

. subventii pentru regiile autonome si societatile comerciale de stat pentru acoperirea diferentelor de pret si tarife;

. cheltuieli pentru transport si telecomunicatii;

. cheltuieli pentru cercetare stiintifica fundamentala din domeniul industriei extractive, energiei, chimiei, agriculturii, precum si pentru prospectiuni geologice in vederea descoperirii de noi zacaminte minerale.

Resursele banesti destinate finantarii economiei nationale servesc la:

- largirea fondurilor fixe pe calea investitiilor. In aceasta categorie se includ construi­rea de fabrici, intreprinderi, uzine noi si echiparea lor cu masinile, utilajele si uneltele necesare productiei, precum si reconstruirea, modemizarea si largirea celor existente;

- readucerea fondurilor fixe partial uzate intr-o stare de functionare cat mai apropiata de cea initiala, pe calea reparatiilor capitale;

- asigurarea intreprinderilor nou create cu mijloacele circulante proprii necesare si acoperirea cresterilor de mijloace circulante la intreprinderile in functiune;

- acoperirea unor diferente de pret;

- acoperirea cheltuielilor pentru finantarea actiunilor agronomice, zootehnice si veterinare, de gospodarie comunala, intretinerea si repararea drumurilor si podurilor;

- constituirea rezervelor materiale de stat.

6. Transferuri si subventii de fonduri banesti pentru:

. completarea fondurilor proprii ale bugetelor locale;

. completarea fondurilor proprii ale asigurarilor sociale de stat;

. completarea fondului pentru ajutor de somaj.