Structuri agrare

STRUCTURI AGRARE

1. Structurile agrare - continut

Structurile agrare sunt efectul relatiilor agrare si cuprind

structura de proprietate,

structura fondului funciar pe categorii de folosinta, structura efectivelor de animale,

structura de productie,

structura tehnologica (mecanizare, chimizare etc), structura (forma) de exploatare funciara si tipurile de exploatatii agricole,

veniturile fermierilor,

reteaua de distributie a materialelor necesare agricultorilor,

reteaua de prelucrare a materiilor prime din agricultura,

reteaua de valorificare a produselor agricole primare si a produselor alimentare,

reteaua financiara de creditare si de asigurare

reteaua de asistenta tehnica de specialitate.

Diagnoza complexa a structurilor agrare implica parcurgerea urmatoarelor etape:

selectarea criteriilor/indicatorilor relevanti care furnizeaza o imagine globala asupra dezvoltarii structurilor agrare.

2. definirea structurilor cu ajutorul fiecarui criteriu pe baza indicatorilor analizati si a integrarii lor in trei categorii: peste medie, in jurul mediei si sub media valorilor nationale.

identificarea structurilor rezultate din punctul de vedere al localizarii lor geografice.

4. prezentarea problemelor dezvoltarii structurilor agrare.

2. Fondul funciar

Fondul funciar al Romaniei este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt definite sau de domeniul public ori privat din care fac parte.

In functie de destinatie, fondul funciar este alcatuit din urmatoarele grupe de terenuri:

terenuri cu destinatie agricola;

terenuri cu destinatie forestiera;

terenuri aflate permanent sub ape;

terenuri din intravilan;

terenuri cu destinatii speciale.

I. Terenurile cu destinatie agricola

terenuri agricole productive

terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice (ex: pasunile impadurite);

terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare;

terenurile ocupate cu sere, solarii si rasadnite;

drumurile tehnologice si de exploatare agricola;

platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;

terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.

Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinta

Exprima ponderea procentuala pe care o ocupa diferitele categorii de folosinta in raport cu suprafata fondului funciar sau a terenului agricol.

t

S

Se determina folosind urmatoarea relatie:

Is - indicele de structura - in %;

Si - suprafata din categoria de folosinta "i" - in ha;

St - suprafata totala la care se raporteaza categoria de folosinta "i" - in ha.

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta

Structura culturilor in terenul arabil, se determina pe culturi si grupe de culturi, pe forme de proprietate si tipuri de exploatatii agricole, folosind relatia:

Structura fondului funciar agricol pe clase de calitate

Pentru obtinerea punctelor de bonitare se iau in considerare urmatorii factori:

-conditiile de sol (pentru care se acorda intre 0 si 50 puncte);

-conditiile de clima (se acorda intre -20 si +20 puncte);

-conditiile de relief (-15 pana la +15 puncte);

-conditiile hidrologice (-15 pana la +15 puncte).

Coeficientii de apreciere a terenurilor dupa compactitate, dispersie, forma a parcelelor, distanta si calitatea drumurilor

Structura terenului agricol din Romania pe clase de calitate, media 2000-2004

II. Terenurile cu destinatie forestiera cuprind:

terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica;

terenurile destinate impaduririlor, determinate prin amenajamentele silvice;

terenurile neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti - daca sunt cuprinse in amenajamentele silvice.

III. Terenurile aflate permanent sub ape cuprind:

albiile minore ale cursurilor de apa,

cuvetele lacurilor si baltilor naturale,

cuvetele lacurilor de acumulare la nivelurile maxime de retentie,

fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.

IV. Terenurile din intravilan sunt cele aferente localitatilor urbane si rurale, cuprinse in perimetrul construibil aprobat potrivit legii

constructii de locuit,

curti,

obiective social-culturale,

obiective economice,

constructii agrozootehnice,

piete si retele stradale,

alte terenuri care servesc nevoilor de constructii si amenajari de ordin tehnic edilitar, inclusiv terenurile agricole si forestiere.

V. Terenurile cu destinatii speciale sunt cele folosite pentru

transporturile rutiere,

feroviare,

constructiile si instalatiile aferente,

constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, telecomunicatii,

exploatarile miniere si petroliere,

cariere si hale de orice fel, pentru nevoile de aparare,

plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

Formele de proprietate

Constituie baza tuturor libertatilor individului, dar si baza democratiei economice, sociale si politice.

Avantajele proprietatii private fata de cea publica:

- asigura o autonomie de decizie deplina agentilor economici;

- stimuleaza initiativa, inovarea tehnica si comerciala;

- genereaza o concurenta reala intre agentii economici;

- diminueaza riscul economic prin mai buna adaptare la modificarea fenomenelor perturbatorii de piata;

- constituie baza tuturor libertatilor individului, dar si baza democratiei economice, sociale si politice.

Proprietatea de stat

Are caracter limitat, existenta si dimensiunile ei fiind determinate  fie de caracterul de monopol natural al unor resurse si activitati - pamant, bogatii ale subsolului, anumite tipuri de transporturi si alte servicii orasenesti si comunale etc. - fie de necesitatile temporare de protectie sociala,

Proprietatea de stat prezinta o serie de dezavantaje:

- favorizeaza centralismul in luarea deciziilor, impiedica adaptabilitatea la cerintele pietei;

- favorizeaza aparitia elementelor de birocratism, ceea ce duce in final la intarzierea deciziilor;

- duce inevitabil la situatia de monopol, franand desfasurarea concurentei, favorizand aparitia preturilor de monopol;

- limiteaza initiativa, creativitatea si spiritul de inovatie, favorizand comoditate si rutina in procesul muncii;

- genereaza unele elemente de coruptie, promovand incompetenta.

4. Efectivele de animale importanta

- asigura produse pentru alimentatia umana;

- contribuie la asigurarea industriilor prelucratoare cu materii prime;

- asigura velorificarea superioara a productiei vegetale;

- valorifica eficient produsele secundare vegetale si subprodusele industriale;

- furnizeaza ingrasaminte organice pentru productia vegetala;

- valorifica cu eficienta economica ridicata baza furajera naturala de pe pasuni si fanete

- asigura utilizarea uniforma a fortei de munca pe tot parcursul anului;

- asigura venituri constante pentru producatori;

- niveluri ridicate ale productivitatii muncii.

Densitatea (incarcatura) animalelor (D) la 100 ha (capete sau unitati vita mare/ 100 ha)

- pentru bovine, ovine, caprine si cabaline,

unde,

Et = numarul total de animale exprimat in capete sau unitati vita mare (UVM).

a = terenul arabil - ha;

p = pasuni naturale - ha;

f = fanete naturale - ha;

- pentru porcine si pasari, 

5. Amelioratiile funciare

A. Combaterea eroziunii solului

B. Amenajarile pentru irigatii

C. Amenajarile pentru desecari si indiguiri

D. Ameliorarea nisipurilor si a terenurilor nisipoase

E. Ameliorarea terenurile saraturate, alte lucrari de amelioratii funciare

6. Structura de productie

Cu 14,7 milioane hectare de teren agricol (62,1% din total fond funciar) Romania este al doilea mare producator agricol in Europa centrala si estica, dupa Polonia si de un nivel mediu in Europa (agricultura Romaniei produce in medie pe an cca 10 miliarde de EURO).

Atat solul cat si clima in Romania ar putea determina o productie agricola eficienta,dar a spectele negative privind modul de exploatare al capitalului funciar, nivelul de dotare tehnica si organizarea pietelor agricole dezvaluie dezechilibre majore in agricultura romanesca.

7. Structura tehnologica

Structura tehnologica a agriculturii se exprima prin accesul fermierilor la factorii de intensivizare.

Factorii de intensivizare cuprind:

mijloacele de mecanizare (tractoare, masini, echipamente, instalatii si utilaje pentru mecanizarea diferitelor procese de munca),

mijloacele biologice

mijloacele chimice

A. Mijloacele de mecanizare:

a. structura parcului de tractoare si masini agricole

b. gradul de dotare al agriculturii cu masini agricole necesare pentru efectuarea lucrarilor in perioadele optime.

c. suprafata agricola utila ce revine pe tractor

B. Mijloacele biologice

Performanta in productia agricola este sustinuta, printre altele, si de calitatea superioara a mijloacelor biologice (seminte certificate, rase omologate si performante) promotoare de progres tehnic.

C. Mijloacele chimice

Mijloacele chimice, reprezinta unul din factorii cei mai importanti ai dezvoltarii si modernizarii agriculturii, participand in mod efectiv la intensificarea acesteia

8. Formele de exploatare agricola

In procesul de productie din agricultura, formele de exploatare cuprind modul de punere in valoare a capitalul funciar, respectiv legatura juridica care exista intre exploatatia agricola si proprietatea funciara.

Legatura juridica dintre fermier si ansamblul mijloacelor de productie poate fi :

de proprietate in totalitate sau in parte, de arendas, de chirias,

de munca autonoma (lucreaza singur sau cu familia sa),

de munca dependenta (angajeaza munca salariata) etc.

Functiile exploatatiei agricole

intreprinderea este o unitate de productie, cuprinde ansamblul persoanelor si bunurilor care contribuie la realizarea unei categorii de produse sau servicii destinate a fi vandute pe piata si, a satisface o anumita nevoie.

intreprinderea este o unitate de consum de resurse, pentru functionare utilizeaza un numar de factori si tehnici de productie

intreprinderea este o unitate de repartitie a veniturilor, consumurile angajate pentru a obtine productia reprezinta costuri pentru intreprindere si venituri pentru toti cei care furnizeaza bunurile ce fac obiectul consumului

intreprinderea produce o bogatie suplimentara in masura in care valoarea productiei realizate si vandute pe pietele din aval este superioara valorii resurselor consumate.

intreprinderea are o dubla finalitate: economica si sociala.

Criterii de clasificare a intreprinderilor:

forma juridica;

marimea activitatii desfasurate;

profilul de productie;

tipul de conducere;

forma de exploatare;

gradul de integrare.

10. Veniturile fermierilor

Venitul total exprima valoarea bunurilor si serviciilor vandabile obtinute intr-o exploatatie agricola.

proprietar de capital funciar si capital de exploatare, iar in activitatea de productie nu foloseste salariati

Vn = VT - CI = Sa + St + D + Ar Pr,

unde:

Vn - venit net;

VT - venitul total;

CI - consumuri intermediare (cheltuieli variabile);

Sa - salarii;

St - stipendii;

D - dobanzi;

Ar - arenda;

Pr - profitul brut;

2. proprietar de capital funciar iar in activitatea de productie apeleaza la credite bancare si foloseste salariati:

Vn = VT - (CI + Sa + D) = St + Ar Pr;

proprietar de capital de exploatare iar in activitatea de productie foloseste salariati:

Vn = VT - (CI + Sa + Ar) = St + D ± Pr

11. Tipologia structurilor agrare

tipul european

ferme familiale de dimensiuni mici si mijlocii (marimea medie a fermei este cuprinsa intre 4,4 ha in Grecia si 67,7 ha in Anglia)

proprietatea privata asupra pamantului (sau arendare/inchiriere),

forta de munca a familiei (cu exceptia fermelor mari care angajeaza munca salariata)

productie diversificata destinata sa satisfaca cerintele pietei.

tipul american

ferme de dimensiuni mari

intensive

cu grad ridicat de specializare si comercializare (marimea medie a fermei este de 180 ha - anul 1999).

12. Tendinte privind structurile agrare in Romania si Uniunea Europeana

accentuarea masurilor de ajustare structurala,

intensificarea reformei structurilor la nivel comunitar

promovarea noilor orientari ale politicii agrare comunitare.

1 Evolutia structurilor agrare in Romania

Evolutia structurilor agrare din Romania cunoaste urmatoarele patru etape:

etapa premergatoare anului 1864 (prima reforma agrara din Romania);

etapa 1864 - 1921;

etapa 1921 - 1945;

etapa 1945 - 1949;

etapa 1949 - 1989;

etapa 1990 - prezent.

A. Situatia structurilor agrare in perioada premergatoare anului 1864

proprietatea domneasca si a boierilor

proprietatea in devalmasie

proprietatea manastirilor

B. Situatia structurilor agrare in perioada

se consolideaza proprietatea privata a taranilor cu aspecte pozitive asupra intregii economii;

se diferentiaza proprietatea dupa marime, apare concurenta si se deschide drumul agriculturii catre economia de piata;

apare faramitarea  proprietatii taranesti prin transferul acesteia catre mai multi mostenitori.

s-au vandut si s-au arendat mosii strainilor

C. Situatia structurilor agrare in perioada 1921 - 1945

Dupa reforma agrara din 1921, numarul total al gospodariilor agricole sporeste la aproape 3,3 milioane (de peste 3,4 ori mai multe decat in 1864), in timp ce suprafata a crescut de 2,5 ori (de la 7,8 mil. ha la 19,8 mil. ha), fapt ce a determinat scaderea suprafetei medii a unei gospodarii de la 8,1 ha la 6 ha.

D. Situatia structurilor agrare in perioada 1945 - 1949

proliferarea numarului de gospodarii agricole mici (cu pana la 10 ha);

-marea proprietate funciara a inregistrat o tendinta continua de reducere

-o faramitare avansata a exploatatiei agricole, dotare insuficienta cu capital fizic si uman

-tip de agricultura taraneasca orientata prioritar pentru satisfacerea autoconsumului

-zootehnia insuficient dezvoltata -productia vegetala orientata excesiv spre culturile cerealiere