QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Siteme de tranzactionare



SITEME DE TRANZACTIONARE



La majoritatea burselor de marfuri unde se tranzactioneaza la termen in baza contractelor derivate, ca de altfel si la bursele ce tranzactioneaza derivate pe alte active suport, se pot remarca in prezent trei sisteme de tranzactionare:


sistemul de piata cu strigare deschisa



sistemul electronic

sistemul mixt de tranzactionare.


Aceste sisteme isi pun amprenta si asupra modalitatii tehnice de stabilire in piata a pretului de echilibru intre cerere si ofera, aspect asupra caruia vom reveni in alt capitol.

a.  Sistemul de piata cu strigare deschisa

Acest sistem de tranzactionare este prezent inca la numeroase burse futures moderne si este in principiu prea putin diferit de licitatiile in aer liber si de vanzarile de vite care aveau loc cu mai bine de un secol in urma. Desi monitorizata si supravegheata de echipamente electronice, activitatea din ringul de tranzactionare nu este decat un proces de cerere / oferta a unui pret pentru un anumit produs. Regulile cer ca acest proces sa aiba loc prin strigare deschisa (open outcry). Sa vedem cum se desfasoara aceasta activitate in interiorul unei burse de marfuri de prima marime - Chicago Mercantile Exchange (CME):[1]

Elementul fundamental al sistemului de piata cu strigare deschisa este "groapa de tranzactionare" (trading pit), o constructie circulara care formeaza chiar ceea ce sugereaza numele: "o groapa" in ringul de tranzactionare. Treptele care coboara din exteriorul gropii spre centrul ei au forma de suprafete concentrice pe care stau traderii de ring, fiecare aflandu - se putin mai sus, respectiv mai jos decat traderul aflat in fata sau in spatele sau.

Treapta cea mai inalta se afla deasupra nivelului podelei, astfel incat trebuie mai intai sa urci doua - trei trepte inainte de a cobori in pit. Pe aceste trepte exterioare, care urca spre marginea gropii, stau operatori imbracati in sacouri galbene - asistentii brokerilor de ring. Pe treptele interioare care coboara spre centrul adancit al gropii, stau brokerii de ring numiti "locals" (traderi care tranzactioneaza in nume propriu, realizand tranzactie dupa tranzactie toata ziua, sperand sa castige de la fiecare din ele un mic profit).

Fiecare pit este impartit in sectoare de cerc. Luna de livrare cea mai apropiata (nearby contract month) este localizata intotdeauna intr - un sector determinat. Urmatoarele luni (back months) sunt localizate in ordine descrescatoare, de jur imprejurul pit-ului, in sensul invers acelor de ceasornic. Cand o luna de livrare expira, toate celelalte luni de livrare se rotesc astfel incat, de exemplu, sectorul care anterior a fost costita / februarie, devine sectorul costita / martie cand contractul pe februarie expira si asa mai departe. Cand contractul pentru lina spot (spot month) expira, fiecare dintre ultimele luni (back months) se roteste in sensul invers al acelor de ceasornic, cu un sector, dupa cum s-a explicat mai sus.

Brokerul de ring (floor broker sau pit broker) este membru al bursei si are o relatie de afaceri cu una sau mai multe firme de brokeraj. Majoritatea tranzactiilor pe care le realizeaza in timpul sesiunilor de tranzactionare constau in executarea ordinelor aduse in pit de agentii colectori (runners) care lucreaza pentru firmele de brokeraj. Brokerul de ring are permanent in mana un teanc de ordine, aranjate dupa pret si separate in ordine de cumparare si ordine de vanzare. Multi brokeri au atat de multe ordine, incat angajeaza operatori denumiti deck holders care ii ajuta sa tina ordinele si sa le pastreze randuiala. Deckerii stau pe treptele exterioare, cu spatele la interiorul pit-ului. Nu este ceva neobisnuit ca un broker care tranzactioneaza o luna de livrare foarte solicitata sa aiba trei - patru astfel de angajati care lucreaza pentru el. Fiecare broker de ring poarta un sacou colorat distinct si ecusonul fixat la vedere. Pe ecuson sunt tiparite, in format mare, trei pana la cinci litere care confera brokerului o identitate proprie, in raport cu ceilalti brokeri din pit. In cazul incheierii unei tranzactii, literele de identificare apar si pe formularul de ordin (order form), drept cod al brokerilor (endorsement), iar alaturi de el apar literele de identificare ale brokerului care a preluat pozitia opusa in cadrul tranzactiei. Fiecare set de litere este unic, astfel incat nu exista nici o posibilitate de confuzie privind brokerul care a realizat tranzactia.

Majoritatea brokerilor de ring executa ordine numai pentru o singura luna de livrare, mai ales daca lucreaza pentru luna de livrare cea mai apropiata (nearby contract month), al carei volum de tranzactionare este foarte mare. In unele dintre piturile cu volum foarte mare, este posibil ca un broker sa execute numai ordinele de cumparare pentru o anumita luna de livrare, in timp ce un alt broker sa execute numai ordinele de vanzare. Alti brokeri executa numai ordinele spread. Prin specializarea in acest mod, un broker ajunge sa lucreze zilnic in acelasi sector pit, fiindu - i astfel mult mai usor sa actioneze cand un ordin trebuie executat rapid.

Traderii de ring (floor traders) - care confera lichiditate pietei se numesc "locals". Tranzactionand numai in nume propriu, ei fac tranzactie dupa tranzactie, adesea asumandu - si partea opusa intr - o tranzactie cu un broker, pentru ca numai peste cateva minute, cand pretul se modifica cu doar cativa pasi de cotatie, sa lichideze pozitia respectiva. Numiti adesea scalpers, acesti "locals" mentin foarte rar o pozitie peste noapte (overnight position), in ciuda faptului ca, in timpul unei zile realizeaza zeci de tranzactii. In unele pituri in care se realizeaza volume mari de tranzactii, cum ar fi cel pentru T-bonds de la CBOT, sau cel pentru S&P 500 de la CME, un local poate sta in acelasi sector toata ziua, umar la umar cu alti traderi, cu inca alti traderi in fata si in spate, folosindu - se de maini pentru a semnaliza cererile si ofertele (o cerere de cumparare se realizeaza cu palmele spre interior, orientate spre pieptul traderului, in timp ce o ofera de vanzare este transmisa cu palmele spre exterior, catre celalalt trader).

Spatiul aflat in jurul pit-urilor este adesea blocat de runneri, angajati ai bursei si alte diverse persoane care se deplaseaza in mare graba. In jurul perimetrului ringului de tranzactionare si in anumite locuri in jurul pit-urilor se gasesc randuri de cabine telefonice, unde operatorii telefonisti (phone clerks) primesc ordinele de la birourile de procesare a ordinelor (order rooms) ale firmelor de brokeraj pentru care lucreaza si le transmit brokerilor din pit. Intr - unul din colturile ringului se afla diferite servicii de presa, cum ar fi Reuters si Dow Jones, care ofera informatii din ring pentru investitori.

Deasupra ringului de tranzactionare, pe fiecare perete se afla tabele de cotatie (quote boards), unde apare, pas cu pas (tick by tick) pretul fiecarui contract futures pe fiecare produs. Pe tabela de cotatie ultimul pret apare in partea inferioara a coloanei de preturi. Penultimul pret urmeaza imediat deasupra acestuia si in mod similar, cele cinci preturi anterioare, in ordine. In momentul in care este realizata o noua tranzactie, noul pret apare la baza coloanei de preturi, iar celelalte preturi se deplaseaza in sus cu cate o pozitie, facand ca pretul cel mai vechi de pe tabela, sa dispara. Tabela de cotatie afiseaza, de asemenea, pretul de inchidere (settlement price) al zilei anterioare, minimul si maximul zilei curente de tranzactionare, impreuna cu intervalul de deschidere, minimul si maximul din ultimul an , precum si diferenta neta dintre pretul de inchidere al zilei curente si pretul de inchidere al zilei anterioare.

Ordinul de tranzactionare se va executa astfel. Sa presupunem ca investitorul isi suna brokerul pentru a plasa un ordin de cumparare la piata, pentru un contract futures. Brokerul transmite unui operator telefonist aflat in ringul de tranzactionare. Procesul de transmitere a ordinului difera de la firma la firma. Unele firme de brokeraj au camere de procesare a ordinelor la sediul central, spre care brokerul transmite ordinul. Altele folosesc linii telefonice directe cu ringul de tranzactionare. In fiecare etapa, ordinul este preluat la un telefon cu inregistrare a convorbirii si se marcheaza momentul primirii. Cand ordinul ajunge in ringul de tranzactionare, operatorul telefonist il scrie si il inmaneaza unui runner care - l duce rapid brokerului din pit. Ordinul este inmanat direct brokerului de ring, fie ajutorului sau (deckholder).

Deoarece ordinul este la piata de cumparare, brokerul va oferi pretul potrivit, in functie de pretul cu care s-au tranzactionat pana la acel moment contractele pe porcine vii. Daca el nu primeste un raspuns la acel pret, va oferi preturi tot mai mari, pana cand va putea executa ordinul.

Runnerul stiind ca ordinul este la piata, asteapta pana cand este executat, incat imediat ce brokerul din pit andoseaza ordinul, il preia si il transmite rapid operatorului telefonist care va lua legatura cu brokerul care a transmis telefonic ordinul si ii va comunica acestuia pretul de executare. La fiecare pas al confirmarii executarii ordinului se inregistreaza din nou timpul. Daca ordinul este ordin cu pret, acesta este pur si simplu predat brokerului sau ajutorului sau, care il va plasa la locul potrivit in teancul cu ordine. Ulterior, daca ordinul a fost executat, este transmis unui runner care il duce la operatorul telefonist care, la randul sau, ii confirma brokerului aflat la firma executarea ordinului. La sfarsitul zilei, toate ordinele neexecutate care nu au fost plasate ca ordine valabil -pana - la - anulare, sunt anulate. In multe dintre piturile pentru valute si instrumente financiare, ordinele sunt executate intr - un mod putin diferit. Cand este transmis telefonic, operatorul de la telefon, printr - un set de semnale realizate cu mainile, numite arbing sau arbitraging, transmite ordinul unui operator arb (arb clerk) care, la randul sau il transmite verbal brokerului aflat in pit. Imediat ce ordinul a fost executat, operatorul arb ii semnalizeaza inapoi operatorului telefonist care, de multe ori, mai are inca legatura telefonica cu brokerul de la firma, caruia ii confirma imediat executarea. Ordinul scris este transmis ulterior in pit de un runner, astfel incat brokerul sa il poata andosa mai tarziu.

In sistemul cu strigare deschisa (open outcry system), un trader aflat in pit trebuie sa comunice intentiile pe care le are, in conditiile miscarii foarte rapide a preturilor si incheierii rapide a tranzactiilor. Pentru a realiza aceasta, s-a dezvoltat un limbaj codificat care poate fi usor de inteles si comunicat. Dupa cum am vazut anterior, singura parte a unui contract futures are se negociaza in pit este pretul. Toate celelalte elemente ale contractului sunt standardizate. Asadar, traderul aflat in pit trebuie sa comunice doar trei lucruri: (1) daca doreste sa cumpere sau sa vanda; (2) numarul de contracte pe care doreste sa le tranzactioneze; si (3) pretul. Luna de scadenta a contractului este cunoscuta datorita sectorului din pit in care se afla traderul.

Sa presupunem ca un trader este dispus sa plateasca 8,30 ¼ pentru doua contracte soia/ noiembrie. Toti ceilalti traderi aflati in pit stiu ca soia se vinde cu 8,30, astfel incat traderul trebuie sa mentioneze doar sfertul de cent. Daca traderul doreste sa spuna "ofer 8,30 ¼ pentru doua soia/noiembrie", tot ceea ce trebuie sa strige este un sfert pentru 10 (intr - un contract sunt 5.000 busheli de soia, prescurtat 5, doua contracte fiind asadar 10). Invers daca traderul doreste sa vanda trei contracte soia 8,30 ½" , in loc sa strige "vand 15000 busheli soia/noiembrie la 8,30 ½ , el pur si simplu va striga "15 la o jumatate"

Simultan cu strigarea cererii (bid) sau a ofertei(ask), traderul foloseste si semnale cu mainile. Cu bratele ridicate pentru a atrage atentia, traderul tine palmele spre el, daca vrea sa cumpere si spre exterior, daca vrea sa vanda.

La CME un observator de ring (pit observer), angajat al bursei, sta in pit cu un walkie - talkie. De fiecare data cand pretul se modifica, observatorul transmite informatiile unui operator care introduce noile date in Sistemul de Introducere a Cotatiilor (CME Quote Entry System). Pretul apare imediat pe tabela de cotatie si este simultan transmis publicului prin intermediul sistemului de paging al bursei (CME Ticker). Astfel, investitorii care detin echipamente de receptionare a informatiilor de la sistemul de paging si care au platit taxele de abonament, receptioneaza cotatiile in acelasi moment in care acestea apar pe tabela de cotatie din ringul de tranzactionare.

Exista insa, momente cand volumul este atat de mare incat sistemul de introducere a cotatiilor nu mai poate face fata. In aceste cazuri, tabela de cotatie va afisa un mesaj de avertizare care precizeaza ca piata este rapida si in loc de sapte preturi, ca de obicei, vor aparea afisate numai patru.

La fiecare dintre birourile individuale ale firmelor de brokeraj aflate in jurul ringului se afla un manager de ring (floor manager) sau supraveghetor de ring (floor supervisor). Dupa cum se vede si din numele acestei functii, managerul de ring este responsabil de operatiunile desfasurate de biroul din ring al firmei, el supraveghind transmiterea si executarea prompta si corecta a ordinelor de tranzactionare. Daca apar dispute din cauza preturilor, supraveghetorul de ring este primul care incearca sa rezolve diferendul. In general este raspunderea managerului sa se asigure ca totul functioneaza normal la biroul din ring al firmei de brokeraj.

Multe din firmele mai mari au permanent in ring analisti de piata (market analysts). Acestia sunt veterani ai pietei care urmaresc indeaproape ce se intampla in pit raportand cine cumpara si de ce. In multe cazuri, rapoartele lor sunt transmise periodic si la agentiile din intreaga tara ale firmei de brokeraj, astfel incat brokerii sa poata raporta clientilor situatia actualizata a pietei.

Deasemenea, fiecare firma de brokeraj are angajati operatori pentru tranzactii respinse(out - trade clerks). La inchiderea fiecarei zile de tranzactionare, fiecare trader este obligat sa imperecheze toate tranzactiile realizate in acea zi si sa le lichideze prin casa de compensatie. Din cauza activitatii intense care are loc in pit in timpul orelor de tranzactionare, este de asteptat sa apara erori. Un broker de ring poate sa fi inregistrat o tranzactie realizata de un alt broker de ring pentru ca mai tarziu, sa descopere ca al doilea broker nu are inregistrarea tranzactiei. Aceasta tranzactie se numeste tranzactie respinsa de la validare (out trade). Desigur, clientului i - a fost deja raportat ca ordinul a fost executat, incat trebuie neaparat sa se gaseasca undeva perechea, prin care sa se lichideze aceasta tranzactie.

Este raspunderea operatorului pentru tranzactii respinse sa gaseasca tranzactia pereche. Adesea, problema provine din scrierea unui numar de identificare gresit pe formularul ordinului cand brokerul l - a andosat sau din notarea unui pret gresit pe fisa de tranzactionare (trading card) a unui scalper. In alte cazuri, exista deja o alta tranzactie respinsa, dar, opusa, care poate fi imperecheata cu tranzactia care trebuie rezolvata. Oricare ar fi solutia, este datoria operatorului amintit sa o gaseasca, deoarece nu este permisa existenta nici unei tranzactii nelichidate la inceperea zilei urmatoare de tranzactionare.

De aceea , in fiecare zi, inainte de deschiderea pietei, operatorii de la diferite firme de brokeraj se intalnesc in unul dintre pituri, avand in maini tabele printate si incercand sa rezolve tranzactiile carora computerul nu a reusit sa le gaseasca partea opusa. Dupa zilele cu volum mare de tranzactionare, este ceva obisnuit ca operatorii pentru tranzactii respinse sa vina la bursa de la trei sau patru dimineata pentru a avea timp sa rezolve orice tranzactie respinsa, inainte de inceperea zilei de tranzactionare.

b.) sistemul mixt de tranzactionare

Sistemul mixt reprezinta un pas facut de bursele traditionale catre electronizare, pas motivat initial de dorinta de a extinde perioadele de tranzactionare in afara orarului normal de functionare. Bursele au introdus sisteme automate de compensare (de exemplu Proiectul A la CBOT sau sistemul ETS la IPE) care aplica aceleasi reguli ca si tranzactiile din ring, privind plata marjelor, decontarea, etc. si prezinta urmatorii pasi de operare:


utilizatorii transmit cererile si ofertele la un sistem central de compensare;

cererile si ofertele sunt distribuite tuturor participantilor la piata;

sistemul identifica posibili traderi in functie de pret, marime sau orice alte reguli relevante pentru piata


c.) sistemul electronic de tranzactionare

Se remarca in ultimii ani optiunea unui numar mare de burse de a inlocui sistemul licitatiei deschise cu strigare si compensarea automata sau sistemele electronice care suplimentau acest sistem cu sisteme electronice integrale de tranzactionare. Printre motivele mai importante ce au condus, mai ales la bursele europene, la aceasta schimbare, mentionam:

Cresterea competitiei pe pietele cash si de instrumente derivative OTC. Multi participanti la activitatea pietei tranzactioneaza simultan la bursa si pe pietele OTC, cautand in mod constant modalitati de reducere a costurilor, operand in acelasi timp cu maximum de flexibilitate;

Disponibilitatea si accesul la retele de comunicare de mare viteza, ceea ce inseamna ca sistemele electronice influenteaza produsul si pietele institutionale;

Pentru o varietate de motive economice si politice, multe burse au realizat aliante strategice / parteneriate / fuziuni cu alte burse si / sau brokeri, in scopul de a crea o singura platforma de tranzactionare si de a reduce clearingul si costurile de piata. Unele burse opereaza dupa sistemul Mutual Offset pentru contracte specifice; de exemplu, contractul futures pe titei Brent poate fi compensat pe SIMEX si invers.

Sistemele automate de compensare au urmatoarele trei componente:


terminalele computerului unde sunt plasate ordinele si unde se primesc confirmarile tranzactiilor;

un computer gazda care proceseaza tranzactiile;

o retea care uneste terminalele cu computerul - gazda.


La multe burse tranzactiile electronice se deruleaza folosind un sistem de reguli pentru computerul -gazda, care sa echilibreze ordinele de cumparare cu cele de vanzare. Fiecare bursa are regulile sale proprii, care sunt legate de dimensiunea, tipul si momentul introducerii ordinului. In cazul in care casa de compensatie a bursei este de asemenea conectata la computerul  - gazda, atunci tranzactia poate fi finalizata electronic.

Eficienta unui sistem de tranzactionare cu strigare, sau electronic poate fi masurata prin abilitatea de a asigura lichiditatea pietei si de a minimiza costurile de tranzactionare.

Participantii pe pietele de contracte futures si optiuni trebuie sa fie in stare sa cumpere si sa vanda contracte repede si la un pret cat mai bun. La bursa, lichiditatea este generata de traderi, care sunt gata sa tranzactioneze chiar si atunci cand activitatea este scazuta. Traderii care folosesc sistemul electronic se pot orienta foarte repede catre tranzactiile cele mai active.

In unele cazuri, pentru tranzactii mai mari si complexe, bursa poate oferi cea mai buna metoda de comert, deoarece traderii pot interactiona imediat unii cu altii. Totusi este probabil numai o chestiune de timp pana ce solutiile software imbunatatite vor deveni utilizabile pe scara larga si complexa in tranzactiile electronice.

Sistemele electronice pot reduce costurile de tranzactionare deoarece necesita mai putina munca si mai putin timp pentru tranzactie: De asemenea sistemele electronice nu implica cladiri mari cu spatii pentru negocieri.

Un alt avantaj important al sistemelor electronice este fezabilitatea aliantelor si fuziunilor care pot afecta competitivitatea unei burse. De exemplu in 1998, contractele futures tranzactionate la LIFFE (London International Financial Futures Exchange) au fost sever afectate de fuziunea dintre Deutsche Termin Borse (DTB) si Swiss Options and Financial Futures Exchange (SOFFEX) si de faptul ca noua bursa denumita EUREX tranzactioneaza pe sistem electronic.

Eurex a stabilit de asemenea Alianta Euro, care a format aliante strategice cu MATIF si MONEP - ambele burse electronice - si CBOT, care foloseste un anume sistem de tranzactionare electronic. Activitatile la Eurex au fortat LIFFE sa devina si ea o bursa electronica, pentru a putea ramane in competitie.

In Romania, modalitatile de negociere a cererilor si ofertelor precum si de incheiere a tranzactiilor pe pietele dezvoltate de bursa de marfuri sunt atributul Consiliului bursei care trebuie sa le detalieze in regulamentele de functionare. Se mentioneaza insa ca optiuni de principiu, atat tranzactionarea prin strigare, cat si tranzactionarea in sistem electronic.

Regulamentul de tranzactionare pe piata reglementata de instrumente financiare derivate de la Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) precizeaza urmatoarele:

Tranzactionarea la BMFMS se desfasoara electronic, prin sistemul de tranzactionare specializat al BMFMS

Tranzactionarea fara folosirea sistemului de tranzactionare este strict interzisa. Sistemul electronic de tranzactionare specializat al BMFMS trebuie sa indeplineasca cel putin urmatoarele functii:


a.) introducerea in sistem, modificarea, anularea ordinelor, individual de catre membrii BMFMS si de catre traderi, pe pietele pentru care acestia sunt autorizati sa negocieze;


b.) identificarea operatorilor si a clientilor acestora in contul carora s-au negociat cereri si oferte si s-au incheiat tranzactii, precum si data si ora la care s-au efectuat acestea;


c.) executia automata a tranzactiilor;


d.) evidenta tranzactiilor executate si a pozitiilor deschise pe fiecare tip de contract si scadenta;


e.) comunicarea in timp real intre societatea de bursa, casa de compensatie si operatori;


f.)  exercitarea contractelor cu optiuni


g.) inchiderea pozitiilor deschise la scadenta.


Sistemul electronic de tranzactionare trebuie sa asigure stocarea si furnizarea catre operatorii BMFMS si clientii acestora, pentru fiecare instrument tranzactionat, cel putin urmatoarelor date:

a.) publicarea, la inceputul fiecarei sedinte de tranzactionare, a pretului mediu ponderat, a pretului maxim, a pretului minim si a volumului tranzactionat pe piata respectiva, aferente inchiderii sedintei de tranzactionare precedente;


b.) afisarea, la sfarsitul fiecarei ore de tranzactionare a pretului mediu ponderat, a pretului maxim, a pretului minim si a volumului tranzactionat, in primele 6 ore de tranzactionare ale sedintei in curs;


c.) afisarea la fiecare 20 de minute, a pretului mediu ponderat, a pretului maxim, a pretului minim si a volumului tranzactionat pentru ultimele 2 ore de tranzactionare ale sedintei in curs.

Accesul la sistemul electronic de tranzactionare specializat al BMFMS se face pe baza unui user si a unei parole in baza contului deschis la casa de compensatie. Cerintele tehnice minime pe care operatorii trebuie sa le respecte pentru buna functionare a sistemului de tranzactionare sunt cele specificate in manualul de utilizare a sistemului.

Pentru tranzactionarea prin sistemul electronic de tranzactionare specializat al BMFMS, fiecare membru al bursei trebuie sa dispuna de cel putin doua persoane cu drept de tranzactionare conform regulilor pietei.. Persoana desemnata de operator va primi user - ul si parola de acces in piata pe baza imputernicirii semnate de reprezentantul legal al membrului bursei.

Aceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si traderilor.

Organizatorii pietei vor tine legatura pe durata tranzactionarii cu persoana desemnata prin sistemul de tranzactionare. In acest sens, respectiva persoana trebuie sa aiba autoritatea de a introduce, modifica si retrage ordine in numele membrului bursei si de a lua hotarari in numele acestuia privitor la activitatea desfasurata de acesta pe piata.





"Piata contractelor futures" - Jacob Bernstein, Ed. Hrema, 2000

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }