Raspunderea juridica pentru concurenta neloiala

Raspunderea juridica pentru concurenta neloiala

Concurenta neloiala savarsita prin incalcarea de catre comercianti a obli­gatiei de a-si exercita activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor comer­ciale cinstite atrage raspunderea civila contraventionala si penala a acestora.

Raspunderea civila pentru concurenta neloiala este o raspundere pentru ac­tele abuzive si actele excesive ale agentului economic culpabil si se intemeiaza pe dispozitiile art. 998 si urmatorii din Codul civil.

Raspunderea contraventionala are ca temei in dispozitiile Legii nr. 11/1991 si Legii nr. 12/1990, iar raspunderea penala isi are temeiul in principal, in dispozitiile art. 5 din aceeasi lege si dispozitiile art. 301 din Codul penal. Legea nr. 31/1990 stabileste si o raspundere specifica de drept comercial - excluderea din societatea comerciala, revocarea din functia de director sau din aceea a consiliului de directie.

Raspunderea pentru concurenta neloiala este in principal civila. Actiunea apartine comerciantului vatamat prin faptele sau actele de concurenta neloiale.

Obiectul actiunii poate fi:

1. incetarea faptului sau actelor de concurenta neloiala;

2. desfiintarea actelor de concurenta neloiala;

3. plata de despagubiri pentru daunele pricinuite;

4. sechestrarea marfurilor cu false indicatii de provenienta ori distrugerea falselor mentiuni;

5. vanzarea marfii dupa indepartarea falselor mentiuni pentru acoperirea pa­gubelor;

6. publicarea hotararii judecatoresti pe cheltuiala faptuitorului. Art. 6 din Legea nr. 11/1991 dispune ca cel "care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligat sa inceteze sau sa inlature actul si, dupa caz, sa plateasca despa­gubiri pentru daunele pricinuite' agentului economic lezat. Semnificative sunt dispozitiile art. 9 din Legea nr. 11/1991 care prevad posibilitatea acordarii de daune morale pentru concurenta neloiala si instituie raspunderea solidara a per­soanelor care au creat impreuna prejudiciul.

Art. 9 din Legea nr. 11/1991 se refera la cazurile in care fapta cauzatoare de prejudicii este expres mentionata in art. 4-5 din Lege.

Exercitarea actiunii in concurenta neloiala trebuie sa indeplineasca conditiile raspunderii civile: fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate intre preju-

diciu si fapta ilicita si culpa autorului, precum si conditia cea mai importanta, aceea ca actul sa fie savarsit in cadrul unui raport de concurenta.

Conditiile raspunderii civile sunt cele stabilite in dreptul comun al raspun­derii delictuale. Raportul de concurenta pentru ca sa dea loc'la raspundere civila cuprinde urmatoarele conditii:

a). exercitarea activitatii identice sau similare sa fie efectiva;

b). actul de concurenta sa fi fost savarsit in scop de concurenta neloiala, sa fie savarsit cu intentia de a face concurenta neloiala, cu rea credinta, respectiv de a cauza un prejudiciu si acest prejudiciu sa se si produca;

c). nu este necesara o concordanta deplina intre domeniile de activitate ale partilor, fiind suficient ca aceasta concordanta sa se gaseasca in alta parte;

d). nu este necesar nici ca activitatea in legatura cu care se pune problema concurentei neloiale sa formeze obiectul principal al comerciantului in cauza.

Actiunea se prescrie in termen de l an de la data la care comerciantul pre­judiciat moral a cunoscut sau trebuie sa cunoasca dauna morala si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsirii faptei (art. 12 din Legea nr. 11/1991). Competenta de judecare a actiunii revine potrivit art. 7 din Legea nr. 11/1991 instantei locului savarsirii faptei in a carui raza teritoriala se gaseste domiciliul paratului. Procedura de judecata se desfasoara potrivit normelor de drept procesual civil fiind aplicabile pentru cazuri de urgente di­spozitiile art. 581-580 Cod procedura civila privind ordonanta presedintiala. Obligatiile de reparare a prejudiciului se stabilesc dupa normele de drept co­mercial. Dovada actiunii in concurenta neloiala se face conform normelor de drept comun, sarcina probei revenind reclamantului.

Instanta va putea pronunta cumulativ atat interzicerea continuarii actelor ne­loiale, obligarea paratului la daune interese, masuri de constrangere si publicarea hotararii pe cheltuiala paratului, in fine, Legea nr. 11/1991 se aplica atat per­soanelor fizice si juridice romane, cat si celor straine (art. 14 din Legea nr. 11/1991).

Raspunderea pentru concurenta neloiala poate fi si contraventionala. Legea nr. 11/1991 in art. 4 declara contraventii un numar de 10 abateri de la regulile de exercitare a comertului cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite: acte de impiedicare, restrangere sau denaturarea jocului concurentei; coruperea personalului comerciantului concurent, dezorganizarea intreprinderii acestuia, divulgarea de secrete privind activitatea comerciala; conditionarea vanzarii unor marfuri de aducerea unor alti clienti; vanzarea cu premii interzise; denigrarea concurentului sau produselor acestuia; raspandirea de false informatii; deturna­rea clientelei.

Raspunderea pentru contraventii poate fi stabilita in sarcina persoanelor ju­ridice. Contraventiile se constata la sesizarea partii vatamate de catre salariati imputerniciti ai Camerelor de comert si industrie teritoriale sau ai inspectiei comerciale de stat.

Prin procesul verbal de constatare al contraventiei se aplica si amenda sau avertismentul daca fapta este de mai mica importanta. Procedura de constatare si sanctionare a contraventiilor este cea prevazuta de Legea nr. 32/1968. Apli­carea amenzii se prescrie in termen de trei luni de la savarsirea faptei, impotriva procesului verbal de contraventie se poate face plangere la judecatorie in termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.

Raspunderea penala este prevazuta de: Codul penal, in art. 299 pri­vind contrafacerea obiectului unei inventii; art. 300 privind punerea in circulatie a produselor contrafacute; Legea nr. 11/1991, Legea nr. 12/1990 si Legea nr. 31/1990. Art. 5 din Legea nr. 11/1991 sanctioneaza ca infractiune de concurenta neloiala, actele savarsite pentru a produce confuzie cu privire al activitatea sau produselor unui comerciant. Art. l din Legea nr. 12/1990 sanctioneaza practicile de specula contrare liberei concurente, substituirea si falsificarea de marfuri.

In fine, art. 194, 198 din Legea nr. 31/1990 sanctioneaza actele de concurenta neloiale savarsite de salariat auxiliar al comertului sau asociat intr-o societate comerciala prin incheierea in nume propriu, fara stirea si acordul patronului, a unor operatiuni comerciale si de asociere cu comercianti rivali.

Infractiunea de concurenta neloiala prevazuta de art. 301 din Codul penal. Prin art. 301 din Codul penal sunt incriminate urmatoarele trei actiuni:

1). fabricarea si punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false.

2) aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind breve­tele de inventie.

3) folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert sau industriale.

Fabricarea presupune o activitate productiva pentru realizarea unui produs. Punerea in circulatie consta in introducerea produsului in circuitul comercial prin expunerea sau oferirea spre vanzare.

Denumirile de origine sau indicatiile de provenienta false pot fi imprimate pe produse in timpul fabricatiei sau inainte de a fi puse in circulatie. Mentiunile false privind brevetele de inventii pot fi inscrise pe produs, etichete sau ambalaj, cu conditia sa fie puse in circulatie.

Folosirea de nume comercial sau a denumirilor organizatiilor de comert ori industriale presupune ca produsele sa fie puse in circuitul comercial, iar folo­sirea numelui comercial sa fie facuta fara drept.

Actiunea de concurenta neloiala poate fi exercitata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- existenta unui act de concurenta care se savarseste in legatura cu desfasura­rea unei activitati comerciale sau industriale;

- actiunea prin care se realizeaza elementul material al infractiunii sa constea in folosirea unor procedee neloiale, unor nume sau indicatii false;

-. existenta unui prejudiciu in dauna comerciantului concurent si a consu­matorilor, scopul faptei fiind inducerea in eroare a clientelei;

- infractiunea se comite intotdeauna cu intentie, ceea ce inseamna ca autorul trebuie sa-si fi dat seama de natura actului si sa fi prevazut rezultatele lui;

- in sfarsit, intre actul incriminat si prejudicii trebuie sa existe un raport de cauzalitate.

Actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. Competenta de judecare a acestor actiuni in prima instanta revine judecatoriei.

Doctrina si practica judiciara au admis posibilitatea folosirii actiunii in contrafacere cumulata cu actiunea in concurenta neloiala ori separat ori de cate ori s-a incalcat un drept exclusiv (de proprietate industriala in special) insotita de acte de concurenta neloiala.

Contrafacerea ori folosirea fara drept a obiectului unei inventii se pedepseste in conformitate cu art. 299 Cod penal, cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Aceeasi pedeapsa prevede art. 300 din Codul penal pentru punerea in circulatie a produselor contrafacute ca urmare a contrafacerii sau folosirii fara drept a obiectului unei inventii.

Contrafacerea prezinta trei forme: fabricarea, folosirea si punerea in circulatie a unei inventii. Contrafacerea se refera la fabricare. Celelalte doua forme, fo­losirea si punerea in circulatie sunt asimilate contrafacerii.

Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie in art. 59 sanctioneaza, de asemenea, infractiunea de contrafacere, adica fabricarea, folosirea sau punerea in circulatie fara drept a obiectului unui brevet de inventie sau orice incalcare a drepturilor conferite de brevetul de inventie pe perioada de valabilitate a acestuia. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate. Pentru prejudiciile cauzate titularului, acesta are dreptul la despagubiri potrivit dreptului comun, iar produsele contrafacute pot fi confiscate potrivit legii penale.

Contrafacerea prin fabricare consta in reproducerea sau realizarea materiala a unui obiect care are aceleasi caracteristici ca si obiectul inventiei, in situatia in care inventia este un produs prin contrafacere inseamna ca se fabrica un produs similar cu cel brevetat. Daca inventia este un procedeu prin contrafacere, se obtine acelasi procedeu ca cel brevetat.

Contrafacerea se examineaza dupa cum reproducerea este sau nu servila. Reproducerea servila (identica) se considera in toate cazurile contrafacere. Daca reproducerea nu este servila, contrafacerea se apreciaza in raport de elementele constitutive sau esentiale ale inventiei brevetate. Echivalentele inventiei breve­tate constituie si ele o contrafacere.

Contrafacerea propriu-zisa se comite prin faptul fabricarii fara a fi necesara utilizarea obiectului.

Contrafacerea prin folosire consta in utilizarea sau intrebuintarea obiectului unei inventii. Actiunea de folosire este independenta de fabricare. Cel care uti­lizeaza un obiect contrafacut va raspunde chiar daca a fost fabricat de o alta persoana. Contrafacerea prin folosire implica un scop comercial, in consecinta, folosirea pentru uz personal nu constituie contrafacere.

Contrafacerea prin punerea in circulatie consta in vanzarea sau in expunerea spre vanzare a obiectelor contrafacute.

Pentru existenta contrafacerii nu se cere ca vanzatorul sa fie comerciant si nu intereseaza numarul actelor de punere in circulatie ori daca s-a realizat un beneficiu.

Contrafacerea trebuie sa fie comisa cu intentie. Intentia se prezuma pana la proba contrarie, datorita regimului de publicitate care se aplica inventiilor bre­vetate.

Infractiunea de concurenta neloiala, prevazuta de art. 5 din Legea nr. 11/1991. Potrivit acestui text de lege, constituie infractiuni:

a). intrebuintarea unei firme, embleme sau denumiri speciale ori a unor am­balaje de natura sa creeze un risc de confuzie cu cele folosite legitim de un alt comerciant ori industrias;

b) producerea, importul, exportul, depozitarea sau vanzarea unor marfuri pur­tand mentiuni false privind: brevetele de inventie; originea si caracteristicile produselor, adica indicatii de provenienta sau denumiri de origine; numele pro­ducatorului sau comerciantului in scopul de a induce in eroare pe ceilalti co­mercianti si beneficiari.

Acest text de lege acopera faptele incriminate de art. 301 din Codul penal.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate sau la sesizarea camerelor de comert si industrie teritoriale sau a unei alte organizatii profesionale.

Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati ilicite sanctioneaza ca infractiuni fapte contrare liberei concurente ce urmaresc impiedicarea; reducerea sau suprimarea concurentei, pe de o parte si falsificarea ori substituirea de marfuri si produse, pe de alta parte. Astfel:

1. art. l alin. (1) si art. 5 alin (1) sanctioneaza acumularea ilicita de marfuri de pe piata interna, in scopul crearii unui deficit de piata sau al suprimarii concurentei. Legea sanctioneaza o practica abuziva de concurenta incriminata ca. o practica monopolista prin art. 36 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor de stat ca regii autonome si societati comerciale cu capital de stat, reluata si extinsa in art. 5 din Legea nr. 21/1996 privind concurenta.

Infractiunea de depasire a adaosului legal si a celui de comision declarat la organul fiscal de catre comerciant prevazuta de art. 5 alin. (1) si art. l lit. n) din Legea nr. 12/1990.

Infractiunea de nerespectarea preturilor cu ridicata si a tarifelor legal stabilite, in art. 5 alin. (1) si art. l lit. m) din Legea nr. 12/1990 sunt sanctionate fapte de depasirea preturilor si a tarifelor legale.

Infractiunea de vanzare cu lipsa la masuratoare. Art. 5 alin. (1) si art. l lit. o) din Legea nr. 12/1990 inscrie ca infractiune vanzarea cu lipsa la cantar sau vanzarea cu lipsa la masuratoare, completand textul art. 296 Cod penal.

Infractiunea de falsificare sau substituire de marfuri.Art. 5 alin. (1) si art. l lit. s) din Legea nr. 12/1990 sanctioneaza fabricarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare de asemenea bunuri cunoscand ca sunt falsificate sau substituite. Textul este identic cu cel al art. 297 alin. (1) Cod penal. Repetarea acestui text isi are explicatia in includerea intr-o lege speciala privind protectia consumatorilor, a infractiunilor de acest gen, urmarite si judecate dupa procedura de urgenta (art. 8 alin. (2) din Legea nr. 12/1990).

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale sanctioneaza fapte de concurenta neloiala care vizeaza fidelitatea salariatilor, auxiliarilor si asociatilor fata de societate.

Astfel, raspund penal:

1. Administratorii, directorii si ceilalti functionari ai societatii care pentru a-si procura lor sau altora un castig in dauna societatii raspandesc stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea sau sca­derea valorii actiunilor sau a obligatiilor societatii ori a altor titluri ce-i apartin (art. 194 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

2. Administratorii si directorii care pentru a-si procura lor sau altora un castig in paguba societatii dobandesc in contul acesteia actiuni ale altor societati la un pret pe care-1 stiu vadit superior valorii lor efective sau vand pe seama societatii actiuni pe care acestea le detin la preturi despre care au cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii lor efective (art. 194 alin. (4) din Legea nr. 31/1990).

3. Administratorul sau asociatul care, desi are intr-o operatie determinata interese contrare celor ale societatii, participa la deliberare sau la luarea unor decizii in legatura cu aceasta operatie (art. 198 din Legea nr. 31/1990).