Forme de vanzare si cadru organizatoric de ansamblu in COMERTULUI CU AMANUNTUL

Forme de vanzare si cadru organizatoric de ansamblu in COMERTULUI CU AMANUNTUL

CA reprezinta stadiul final al circulatiei marfurilor, respectiv acela in care marfa ajunge la consumatorul final dupa ce a parcurs toate stadiile intermediare.

Comertul cu amanuntul are urmatoarele caracteristici:

Obiectul de activitate al CA il constituie orice schimb care se desfasoara intre doua parti, vanzator si cumparator, care se realizeaza pe baza unui transfer de bani

Transferul de bani se poate realiza prin mai multe modalitati

Cele doua parti implicate in schimb sunt de obicei, o persoana juridica -si o persoana fizica - cumparatorul, respectiv consumatorul

Unitatea comerciala cu amanuntul isi procura marfurile din sfera comertului en gros sau direct de la producator.

Beneficiarul CA cumpara, de asemenea, in cantitati reduse, de multe ori egale cu unitatea

Pe baza ultimelor doua caracteristici putem deduce ca in stadiul CA cantitatile tranzactionate sunt mai mici in comparatie cu stadiul precedent, comertul engros

In cadrul CA are loc o modificare a structurii sortimentale a marfurilor si reasezarea lor in conformitate cu cerintele consumatorilor finali.

CA si ritmurile sale de dezvoltare au cunoscut in ultimii ani valori ridicate, intr-un mediu dinamic aflat in transformari continue.

Cele mai importante influente asupra organizarii activitatilor in cadrul CA se refera la[1]:

In majoritatea tarilor dezvoltate economic, procesul de modernizare a retelei comerciale a insemnat o concentrare a mai multor grupe de marfuri intr-un acelasi spatiu

Ca si forma juridica s-au dezvoltat marile companii internationale WalMart, Carrefour, Metro Group, Tengelmann, Rewe, s.a. care incorporeaza in interiorul lor concepte variate de distributie, concretizate in diferite tipuri de unitati

Acesti colosi financiari au puterea de a schimba radical regulile pietei astfel ca devine dificil sa supravietuiesti alaturi de ei

Intrarea pe piata romaneasca a acestora a determinat o schimbare a conceptelor manageriale

Largirea conceptelor de distributie existente prin aparitia si dezvoltarea unor tipuri noi de unitati, care pot fi complet noi sau derivate din cele existente

Integrarea functionala a practicilor de marketing in activitatea CA devine o necesitate

Aparitia unor forme noi de vanzare care au un potential mare de crestere

Internationalizarea comertului cu amanuntul prin dezvoltarea tot mai intensa a comertului electronic

Exista doua forme principale de vanzare a marfurilor care se desfasoara in cadrul CA, vanzarea clasica si cea prin autoservire.

Vanzarea de tip clasic este  caracterizata prin:

Intermedierea actului de vanzare cumparare de catre o persoana angajata in cadrul unitatii.

Cumparatorul nu are un acces direct la marfa pe care o doreste

Exista doua spatii distincte care nu se intersecteaza, corespunzatoare vanzatorului, respectiv clientului

Datorita perioadelor de asteptare pentru a fi serviti, fluxul de clienti determina cozi in interiorul unitatii

In multe situatii exista suprapuneri intre fluxurile de circulatie din interiorul unitatii, clienti, salariati, marfa

Vanzarea prin autoservire se caracterizeaza prin:

Clientul are acces direct la marfa datorita disparitiei spatiului de demarcatie intre el si vanzator

Angajatii de pe raioane au atributii legate de furnizarea informatiilor solicitate de unii clienti si nu mai intervin direct in actul de schimb

Spatiile dintre rafturi sunt dimensionate corespunzator pentru a eficientiza fluxurile de circulatie din interiorul unitatii

Ambalarea marfurilor trebuie realizata la anumite standarde avand in vedere ca ea poate fi atinsa de mai multi clienti

Informatiile tiparite pe ambalaje si etichete trebuie sa fie complete si in conformitate cu normele legale

Posibilitatea utilizarii unor echipamente de transport speciale care faciliteaza deplasarea in interiorul unitatii

Dimensionarea corespunzatoare a caselor de marcat astfel ca sa se evite aglomeratia, mai ales in unele perioade de varf

Din prezentarea caracteristicilor celor doua forme de vanzare putem concluziona ca, cea de a doua este o forma moderna de comercializare, a carei avantaje primeaza in fata vanzarii clasice.

Cadrul organizatoric in care se manifesta CA este reprezentat de reteaua comertului cu amanuntul. Aceasta se defineste prin "totalitatea unitatilor comerciale de pe o anumita raza teritoriala in cadrul carora are loc actul de vanzare-cumparare, marfurile trecand din sfera circulatiei in sfera consumului individual"[2].

Din perspectiva retelei comerciale cu amanuntul deosebim:

Acte comerciale care se desfasoara in unitati comerciale amplasate intr-un anumit spatiu ; aceste unitati formeaza reteaua fixa a CA.

Acte comerciale care se desfasoara in "unitati comerciale mobile" care se deplaseaza in diferite zone pentru a satisface anumite cereri ocazionale ale clientilor respectiv reteaua mobila a CA.

In etapa actuala de dezvoltare a comertului cu amanuntul se poate observa o dezvoltare a acelor forme de comert care nu necesita prezenta unui spatiu fizic in care sa se desfasoare actul de vanzare-cumparare. Comertul fara magazine este in plina dezvoltare si afirmare pe plan international, dar incepe sa castige teren si in tara noastra.

Astfel, daca includem si aceasta forma de comert cu amanuntul in reteaua CA, putem spune ca definitia de la inceputul paragrafului corespunzatoare retelei CA se modifica in urmatorul sens: "totalitatea actelor comerciale care se desfasoara intr-un spatiu delimitat sau nu neaparat, prin care marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor si intra in cea a consumului individual", alcatuiesc reteaua comertului cu amanuntul.