Piata bursierǎ de la reinfiintare si panǎ in prezent

Piata bursierǎ de la reinfiintare si panǎ in prezent

1 Bursa de Valori Bucuresti

Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurandu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru intalnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.

Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.

Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucuresti, rolul pe care aceasta il indeplineste este:

• de a furniza o piatǎ organizat pentru tranzactionarea valorilor mobiliare;
• de a contribui la cresterea lichiditǎtii valorilor mobiliare prin concentrarea in piatǎ a unui volum cat mai mare de valori mobiliare,
• de a contribui la formarea unor preturi care s reflecte in mod corespunz tor relatia cerere-ofert
• de a disemina aceste preturi c tre public.

Tot de pe acest site aflǎm cǎ principiile care guverneazǎ aceastǎ institutie ca piatǎ organizatǎ de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.

Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care si-l asumǎ Bursa de a asigura accesul egal al societǎtilor membre si, respectiv, a societǎtilor emitente listate la Bursǎ.

Bursa este, de asemenea, obligat s asigure permanent agentilor de burs si investitorilor, suficient informatie despre societǎtile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.

Asigurarea cǎ piata valorilor mobiliare functioneazǎ intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritǎtilor si publicului larg in general, intrǎ tot in atributiile Bursei.

Neutralitatea cu care Bursa actioneazǎ si mentinerea integritǎtii in relatia cu toti participantii la piatǎ, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheazǎ sau opereazǎ in piata de capital este alt angajament pe care si-l asumǎ Bursa de Valori Bucuresti.

2 Organizarea Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintatǎ pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. BVB este investitǎ cu personalitate juridicǎ, incheie bilant contabil si are cont bancar. Activitatea sa se desfǎsoarǎ in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 in scopul realizǎrii unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotǎ si al asigurǎrii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati a unor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continuǎ, ordonatǎ si echitabilǎ a tranzactiilor cu valori mobiliare.

Bursa se autofinanteazǎ din comisioanele percepute conform reglementǎrilor bursiere, constituie la dispozitia sa si utilizeazǎ fonduri bǎnesti in conditiile legii. Bursa a beneficiat de finantare de la bugetul de stat in primul an de activitate. Ea detine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sǎu si este abilitatǎ sǎ primeascǎ donatii, legate si subventii. In exercitarea dreptului sǎu de proprietate, Bursa posedǎ, foloseste si dispune in mod autonom de bunurile pe care le are in patrimoniu in directia realizǎrii scopului pentru care s-a infiintat.

Bursa poate stabili relatii de asociere bilateralǎ cu burse din alte tǎri si se poate afilia la forurile internationale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital.

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneascǎ prin respectarea unor cerinte de transparentǎ a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficientǎ si lichiditate corespunzǎtoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea oferǎ investitorilor garantie moralǎ si securitate financiarǎ prin mǎsurarea continuǎ a lichiditǎtii valorilor mobiliare inscrise la cotǎ.

Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sǎ poatǎ ajunge in zonele productive, la societǎtile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.

Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezintǎ organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursierǎ, fiecare societate de valori membrǎ avand dreptul la un vot in adunǎrile generale ale Asociatiei.

Membrii Asociatiei Bursei sunt societǎtile de valori mobiliare si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare "Autorizatia de Negociere in Bursǎ".

Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobanditǎ la data inscrierii societǎtii de valori mobiliare autorizate sǎ negocieze in Bursǎ in Registrul de Asociati. Inscrierea in acest registru se efectueazǎ de cǎtre secretariatul Asociatiei Bursei, la data adoptǎrii hotǎrarii de admitere in Asociatie de cǎtre Comitetul Bursei.

Membrii Asociatiei Bursei se bucurǎ in mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobandirii acestei calitǎti. Membrii vor respecta Statutul Asociatiei Bursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementǎri emise de cǎtre Bursǎ si Comisia Nationalǎ a Valorilor Mobiliare.

Conducerea BVB este realizatǎ de cǎtre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanti, alesi de cǎtre Asociatia Bursei. Comitetul numeste si Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executivǎ a activitǎtii institutiei, precum si cu reprezentarea ei.

Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea si controla activitatea bursierǎ.

Comisiile Speciale care isi desfǎsoarǎ activitatea pe langǎ Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt infiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. In cadrul BVB functioneazǎ trei astfel de comisii: Comisia de Eticǎ si Conduitǎ, Comisia de Inscriere la Cotǎ si Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.

Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernatǎ de urmǎtoarele principii :

principiul autonomiei ;

principiul obiectivitǎtii;

principiul protectiei investitorilor;

principiul promovǎrii dezvoltǎrii pietei bursiere;

principiul rolului activ.

Rolul Comisiei de Inscriere la Cotǎ constǎ in asigurarea unei activitǎti unitare, ordonate si eficiente de inscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.

Comisia de Eticǎ si Conduitǎ urmǎreste respectarea prevederilor Codului de Eticǎ si Conduitǎ si ale reglementǎrilor Bursei, in mǎsura in care este abilitatǎ prin reglementǎrile respective.

Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursǎ si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de imbunǎtǎtire a reglementǎrilor Bursei de Valori Bucuresti.

2.1 Cota Bursei de Valori Bucuresti

Cota Bursei de Valori Bucuresti este structurat in trei sectoare:

1. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane :
2. sectorul valorilor mobiliare emise de cǎtre stat, autoritǎti ale administratiei publice centrale si locale si alte autoritǎti;
3. sectorul international.

Sectorul valorilor mobiliare emise de persone juridice romane este organizat pe trei categorii :

categoria a II-a sau categoria de bazǎ

categoria I

categoria plusului de transparent , denumita si Categoria PLUS

Categoria PLUS este o categorie special in cadrul c reia pot fi incluse actiunile inscrise atat in cadrul Categoriei de baz , cat si in cadrul Categoriei I.

Includerea sau excluderea actiunilor in sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra mentinerii acestora in Categoria de baz sau in Categoria I.

Societǎtile de valori mobiliare emitente pot solicita inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de baz ) sau la categoria I, in functie de respectarea unor cerinte specifice.

Astfel, pentru inscrierea la categoria de bazǎ, trebuie respectate urmǎtoarele cerinte

efectuarea unei oferte publice primare;

inregistrarea la Oficiul de Evidentǎ a Valorilor Mobiliare;

libera transferabilitate a valorilor mobiliare;

inregistrarea valorilor mobiliare prin evidentiere in cont sau prin imobilizare conform procedurilor Bursei;

furnizarea de servicii adecvate c tre detin torii de valori mobiliare : in vederea asigur rii protectiei investitorilor, emitentul trebuie s asigure detin torilor valorilor sale mobiliare servicii adecvate si un flux de informatii corespunz tor; calitatea serviciilor si a fluxului de informatii mai sus mentionate va fi apreciat de c tre Burs , de la caz la caz. Capitalul social trebuie sa fie de cel putin echivalentul in lei a 2 milioane EURO, la cursul BNR ;

furnizarea de informatii intr-un mod care s asigure publicului investitor accesul echitabil la informatiile necesare lu rii deciziei de a investi

plata comisioanelor in conformitate cu prevederile procedurilor Bursei;

numirea unei persoane de leg tura permanent cu Bursa;

certificarea datelor furnizate de c tre emitent, care va fi fǎcutǎ de cǎtre institutii specializate

incheierea Angajamentului de inscriere si mentinere la Cota Bursei.

Pentru inscrierea la categoria I, la cele prezentate se adaug urm toarele:

emitentul trebuie s -si fi desf surat activitatea in ultimii 3 ani, cu exceptia fuziunilor si diviz rilor dac cel putin una dintre societ tile implicate in fuziune sau divizare a desf surat activitate in ultimii 3 ani;

emitentul trebuie s fi obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate; in calculul profitului net nu se ia in considerare profitul aferent venitului financiar;

capitalul social trebuie s fie de cel putin echivalentul in lei a 8 milioane EURO la cursul BNR;

Bursa poate aprecia competenta profesional si integritatea moral a personalului de conducere a emitentului, precum si aspecte legate de activitatea economico-financiar a acestuia, cum ar fi capitalul circulant, fluxul de lichiditati etc.:

a. emitentul trebuie s prezinte cash-flow pentru ultimul an calendaristic de activitate.

b.emitentul trebuie s prezinte un plan de afaceri pentru urm torii doi ani calendaristici.

cel putin 15% din numǎrul actiunilor emise si aflate in circulatie trebuie sǎ fie detinute de cel putin 1.800 de actionari, excluzand persoanele implicate si angajatii emitentuluis fiecare dintre acesti 1.800 de actionari trebuie sǎ detinǎ un numǎr de actiuni a cǎror valoare totalǎ minimǎ sǎ fie de 100.000 lei. Procentul de minim 15% mentionat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 75.000 de actiuni sau

cel putin 30% din num rul obligatiunilor emise si aflate in circulatie, trebuie s fie detinute de cel putin 1000 de detin tori, excluzand persoanele implicate si angajatii emitentului; fiecare dintre acesti 1000 de detin tori trebuie s detin un num r de obligatiuni a c ror valoare totala minim s fie de 300.000 lei. Procentul de minim 30% mentionat mai sus trebuie s reprezinte minim 50.000 de obligatiuni.

In cadrul Categoriei PLUS pot fi incluse numai actiunile inscrise in cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

emitentul isi asuma printr-un angajament, semnat de reprezentantii legali, obligatia ca, in termen de trei luni, sa convoace adunarea generala extraordinara a actionarilor avand pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive in sensul:

includerii tuturor normelor cuprinse in Codul de conducere si administrare a societatilor comerciale ale caror actiuni sunt incluse in Categoria PLUS,

eliminarii oricaror prevederi contrarii normelor cuprinse in Cod.

emitentul detine o pagina proprie de Web, accesibila prin Internet, in care sunt cuprinse cel putin urmatoarele informatii:

a.  rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale si toate anexele acestora intocmite atat potrivit legii contabilitatii, cat si potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate;

b. raportul anual, raportul semestrial si rapoartele curente;

c.  convocarile si hotararile Adunarilor Generale ale Actionarilor;

d. deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra pretului de piata;

e.  formularele de procura speciala pentru participarea la adunarea generala;

f.  situatia cu privire la tranzactiile prin care administratorii si conducerea executiva achizitioneaza sau instraineaza actiuni detinute de acestia la societatea comerciala emitenta;

g. orice alte informatii cu caracter public pe care Bursa le considera necesare

h. informatiile din pagina de Web vor fi prezentate atat in limba romana, cat si in limba engleza.

Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de drept admise la Cota, in momentul primirii de catre Bursa de Valori Bucuresti a respectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut in procedurile Bursei.

Valorile mobiliare straine, emise de persoane juridice straine, vor fi inscrise la Cota Bursei in cadrul sectorului international, fiind afisate distinct de cele autohtone.

Pentru a avea inscrise valorile mobiliare in cadrul sectorului international, emitentii acestora, persoane juridice straine, vor trebui sa intruneasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si emitentii autohtoni, persoane juridice romane, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobiliare desemnata de Bursa.

Pentru a fi inscrise la Cota Bursei de Valori Bucuresti, valorile mobiliare straine vor trebui sa fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscuta de catre Bursa de Valori Bucuresti.

Emitentii persoane juridice straine vor trebui sa inainteze catre Bursa documentatia ceruta de catre aceasta, legalizata in tara de origine si tradusa in limba romana in forma autentica.

2.2 Registrul Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de Valori asigur si tinerea unor evidente cu privire la valorile mobiliare tranzactionate, care sunt cuprinse in Registrul Actiunilor, Registrul Actionarilor si Registrul Obligatiunilor, adic Registrul Bursei de Valori Bucuresti.

Informatiile continute in Registru se refer la :

numele si prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv juridice;

num rul de identificare;

cetǎtenia sau nationalitatea;

domiciliul sau sediul social;

tipul si clasa valorilor mobiliare detinute;

num rul valorilor mobiliare detinute.

Registrul Bursei este organizat in trei sectiuni:

1. sectiunea conturilor clientilor care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare;
2. sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare;
3. sectiunea conturilor proprii ale societǎtilor de valori mobiliare.

La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semneaz un ordin in urma c ruia actiunile detinute de c tre acesta sunt transferate din sectiunea 1 in sectiunea 2 a Registrului Bursei.

Prin intermediul Registrului Bursei se realizeaz transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare in urma tranzaction rii in cadrul sistemului Bursei sau a altor modalitǎti de dobandire a proprietǎtii prev zute de lege (mosteniri, donatii etc.).

De asemenea, Registrul opereaz toate modific rile intervenite in atributele de identificare ale persoanelor fizice si juridice, detin toare de valori mobiliare, inscrise in aceste evidente.

3 Sistemul de tranzactionare

Bursa de Valori Bucuresti a implementat un nou sistem de tranzactionare, HORIZON ^TM, sistem realizat cu tehnologie de ultima or , flexibil, cu un grad ridicat de accesibilitate prin c i de comunicatie deschise si sigure.

O caracteristic important a noului sistem este acceptarea ordinelor de la distant , fiecare broker putand tranzactiona din propiul birou prin aceast facilitate creat de "remote trading", respectiv tranzactionarea de la distant

Sistemul se remarc si prin calitatea lui de a permite interconectarea facil cu alte sisteme bursiere si aceast calitate este deosebit de important in contextul international al cooper rii regionale al burselor de valori din zona balcanic

Noul sistem de tranzactionare este un sistem flexibil, dispunand de o gam larg de optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital moderne.

Aceste concepte il plaseaz printe sistemele moderne de tranzactionare compatibile cu anul 2000.

Unul din conceptele promovate de noul sistem de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti il constituie configurarea mai multor piete in cadrul Bursei, fiecare avand specificul s u, evidentiat printr-o serie de elemente caracteristice cum ar fi :

program distinct de functionare

st ri proprii

tipuri de ordine permise

reguli de tranzactionare proprii

alerte proprii

In cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urm toarele piete disponibile: regular, odd - lot, deal, buy in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de cotatii, hibrid

Piata Regular este piata principal pe care se tranzactioneaz blocuri de actiuni. Aceast modalitate de evitare a tranzactiilor mici este utilizat de toate bursele dezvoltate ale lumii. Aceasta piat principal este cea care stabileste pretul de referint al actiunilor, respectiv pretul de inchidere al sedintei din ziua anterioar

In acest sens, putem ad uga faptul c toate celelalte burse din lume folosesc pretul de inchidere ca pret de referint si deci si Bursa de Valori Bucuresti s-a aliniat in acest fel standardelor internationale.

Alt tip de piat este piata Odd-Lot in care se tranzactioneaz pachete de actiuni mai mici decat dimensiunea standard a blocului (100 actiuni).

Aceasta este o piat in care se poate vedea ce se ofer si se poate opta pentru cump rare. Vanz torul are rol pasiv - el isi afiseaz cantitatea si pretul si asteapt cump r torul.

Piata Deal este utilizat pentru tranzactionarea unor volume mari de actiuni, realizandu-se tranzactii cu pachete mari de actiuni, cu valori de peste 500 milioane lei.

Aceast piat in care blocurile mari sunt negociate intre cele dou p rti (initiator- cel care introduce oferta de deal in sistemul de tranzactionare si contra-parte-agentul c tre care este directionat oferta), este un element nou la Burs . Oferta de 'deal' poate fi anulat numai de c tre initiator, iar cele care nu sunt confirmate de c tre contra-parte sunt anulate la oprirea automat a sistemului de tranzactionare.

Piatele Buy In si Sell Out sunt utilizate in scopul definitiv rii decont rii. Ele sunt utilizate cand o SVM cump r tor nu efectueaz plata la data stabilit sau cand o SVM vanz tor nu livreaz actiunile la data stabilit

Piata Ofertelor Publice este o piat destinat ofertelor publice primare si secundare, de cump rare sau de vanzare prin Burs

Piata Valorilor Mobiliare Necotate este piata alocat tranzaction rii valorilor mobiliare necotate.

Piata de Cotatii este o piat de cotatii indicative sau ferme, care permit market maker-ilor s introduc simultan preturile si volumul de cump rare si vanzare pe care intentioneaz s le tranzactioneze.

Aceast piat este un element nou pentru sistemul Bursei si ea poate fi utilizat fiind foarte potrivit tranzaction rii titlurilor de stat.

Piata Hibrid este o piat combinat de ordine si cotatii care este deasemenea indicat pentru tranzactionarea titlurilor de stat.

Toate aceste piete pot functiona in paralel, avand totusi caracteristici diferite. Simbolurile pot face parte din una sau mai multe astfel de piete, supunandu-se corespunz tor regulilor de tranzactionare specifice pietei respective. Pentru fiecare simbol se vor determina statisticile aferente simbolului respectiv, chiar dac acesta se tranzactioneazǎ in mai multe piete.

Noul sistem de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti este flexibil, accesibil, interconectabil si compatibil standardelor internationale.

Sistemul prezint o serie de avantaje, cum ar fi:

interfat grafic prietenoas , care permite deschiderea simultan pe ecran a unui mare num r de ferestre si implicit afisarea unei mari varietǎti de informatii

actualizarea automat in timp real a informatiilor referitoare la ordine si tranzactii pe ecranele utilizatorilor, f r a fi necesar interventia acestora

posibilitatea function rii simultane a mai multor tipuri de piete, cu caracteristici, reguli si orare de tranzactionare diferite

existenta a noi piete: piata Odd Lot (piata pentru lichidarea pachetelor de actiuni de m rimi mai mici decat blocul de tranzactionare standard), piata de cotatii (Quotes), piata de negociere (Deal), piete speciale pentru asigurarea incheierii decont rii (Buy In si Sell Out).

posibilitatea configur rii de c tre utilizator a statiei de lucru

posibilitatea stabilirii de c tre utilizator a unor alerte locale, care s semnaleze acestuia atingerea sau depǎsirea anumitor parametri

posibilitatea stabilirii de c tre Burs a unor alerte la nivelul pietelor, care s semnaleze tuturor utilizatorilor atingerea sau depǎsirea anumitor parametri

flexibilitatea sistemului, care permite modificarea parametrilor de functionare si a regulilor de tranzactionare prin schimbarea configur rii anumitor parametri

existenta unui mare num r de tipuri de ordine: ordine limit , la piat , f r pret, ordine de tip ascuns, cross, hit, take, ordine cu termeni speciali (all or none, miminum fill, minimum block), ordine contingente (care se activeaz automat in piat in momentul in care pretul actiunii respective atinge o anumit valoare).

4 Indicii Bursei de Valori Bucuresti

4.1 Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, in primul rand, in scopul reflectǎrii tendintei de ansamblu a preturilor corespunzǎtoare celor mai lichide si active 10 societǎti tranzactionate in cadrul BVB. Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎtilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicandu-se totodatǎ si criteriul diversificǎrii activitǎtii societǎtilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta (momentul t0).

unde:

N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10;

- p_i0 este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principalǎ (piata Regular) in sedinta de tranzactionare de referintǎ (corespunzǎtoare ultimei actualizǎri a cosului indicelui, consideratǎ a fi t=0)

- p_it este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principalǎ (piata Regular) in sedinta de tranzactionare t

- q_i0 este factorul de ponderare corespunzǎtor simbolului i in sedinta de tranzactionare de referintǎ (t=0)

In conditiile in care participarea unui simbol in index este limitatǎ la 25% din totalul capitalizǎrii simbolurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele douǎ valori :

numǎrul de actiuni corespunzǎtoare simbolului respectiv (in cazul in care ponderea capitalizǎrii acestuia in capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse in indicele BET este mai micǎ de 25%) sau

un numǎr ajustat (in cazul in care ponderea capitalizǎrii simbolului depǎseste limita procentualǎ impusǎ de 25%).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca:

a. diviz ri (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui

b. modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui)

c. modificǎri survenite in capitalizarea unei societǎti ale cǎrei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea acestui simbol sǎ depǎseascǎ limita procentualǎ de 25% din capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse in indice

d. orice modificari in capitalul social al unei firme aflate in portofoliul indicelui

valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f _, in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueazǎ si prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;

2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea, se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;

3. actiunile trebuiesc astfel alese incat sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui;

4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societǎtilor a cǎror actiuni  compun portofoliul indicelui (cosul indicelui), precum si a societǎtilor recent listate, in vederea unor posibile actualizǎri a componentei indicelui (inlocuiri).

Deciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de cǎtre Comitetul Indicelui.

4.2 Indicele BET - C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE COMPOZIT)

Indicele compozit BET-C, lansat in mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ si de cresterea numǎrului de societǎti listate la BVB.

BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este insasi valoarea indicelui in ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.

Desi pe baza sa nu se pot face operatiuni futures si cu optiuni, BET-C este util pentru ca face posibila calcularea coeficientului de corelatie, prin care legaturile dintre doua piete (sau segmente) pot fi puse in evidenta si a carui marime indica nivelul de legatura existent intre pietele respective.

In cazul in care exista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie in portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. Si in acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

Toate modificarile in portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

4.3 Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTITII)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflectǎ tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti.

Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numǎrul de actiuni al simbolului respectiv.

Singura regulǎ privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sǎ fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET si BET-C). Principalele evenimente care determinǎ ajustarea indicelui sunt urmǎtoarele :

divizǎri (splits) sau consolidǎri ale actiunilor incluse in cosul indicelui ;

adǎugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listǎrii, respectiv delistǎrii;

modificǎri de capital pentru o societate ale cǎrei actiuni sunt incluse in cosul indicelui.

Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind si ceilalti doi indici.

Exemplu: Evolutia indicilor Focus BVB pe perioada 2-6 aprilie 2007:

5 Bursa de Valori Bucuresti

(studiu practic)

Dupǎ o perioadǎ de intrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de cǎtre 24 de societǎti de valori mobiliare si beneficiind de asistenta expertilor canadieni in elaborarea reglementǎrilor bursiere.

Dupǎ aprobarea de cǎtre C.N.V.M. a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, BVB si-a inceput activitatea in mod efectiv, realizand primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, in incinta pusǎ la dispozitie de Banca Nationalǎ a Romaniei. In cadrul primei sedinte de tranzactionare, 24 de societǎti de valori mobiliare, membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia actiuni a 6 societǎti comerciale.

Cel de-al doilea an de functionare a BVB, 1996, a constituit de fapt primul an real de activitate in care indicatorii proprii nu au inregistrat un nivel performant. In aceastǎ perioadǎ activitatea Bursei a fost indreptatǎ cu prioritate cǎtre formarea, consolidarea si definitivarea structurilor institutiilor bursiere. Cu toate eforturile depuse in directia atragerii de noi societǎti comerciale la cota bursei, in cursul anului 1996 numai 8 societǎti comerciale s-au adǎugat la primele firme listate, marea majoritate a celor contactate manifestand rezerve fatǎ de criteriile de performantǎ si transparentǎ solicitatǎ prin inscrierea la cotǎ. Nu acelasi fenomen s-a inregistrat in randul societǎtilor de valori mobiliare (SVM), al cǎror interes fatǎ de obtinerea calitǎtii de membru s-a mentinut pe un trend ascendent, inregistrandu-se o dublare a numǎrului membrilor Asociatiei Bursei, respectiv 62 de membrii. Numǎrul de sedinte de tranzactionare s-a mǎrit de la una, la douǎ pe sǎptǎmanǎ.

In 1997, bursa a cunoscut un salt semnificativ in dezvoltarea ei, inregistrandu-se progrese la toate capitolele. De la 17 societǎti comerciale listate la inceputul anului, numǎrul acestora a ajuns la 75 la sfarsitul anului 1997, dintre care 13 la categoria I; numǎrul SVM-urilor care tranzactionau in interiorul bursei s-a triplat. Valoarea tranzactiilor a urcat de la 1.8 miliarde in luna ianuarie, la un varf de 350 miliarde in luna iulie a anului mentionat. Pe fondul aplicǎrii Legii investitiilor strǎine, circa din totalul tranzactiilor bursiere ale anului a fost reprezentat de plasamente ale fondurilor strǎine de investitii. Bursa de Valori a lansat in septembrie 1997 primul indice oficial BET, care a functionat ca un adevǎrat barometru al activitǎtii pe aceastǎ piatǎ. Criza globalǎ a pietelor de capital, dar si declinul indicatorilor macroeconomici romanesti, in a doua jumǎtate a anului 1997, a destabilizat semnificativ bursa, ai cǎror indicatori s-au plasat pe un trend descendent cǎtre sfarsitul anului. Cu toate acestea, la sfarsitul anului 1997, capitalizarea pietei bursiere romanesti (BVB si RASDAQ) detinea 6,4% din PIB.

Piata de capital a fost influentatǎ puternic in anul 1998 de evolutia economiei romanesti, criza prin care a trecut economia realǎ, afectand substantial aceastǎ piatǎ. In plus, ritmul lent, aproape stagnant al procesului de privatizare, instabilitatea politicǎ, cadrul legislativ in continuǎ modificare si absenta unor preocupǎri sustinute cu privire la clarificarea legislatiei cu influentǎ directǎ asupra pietei de capital, au fost alti factori interni care au determinat o evolutie caracterizatǎ de scǎderea aproape continuǎ a principalilor indicatori ai pietei. La acestea s-a adǎugat accentuarea crizei financiare a pietelor emergente, incepand cu cele din Asia, continuand cu cea din Rusia si cu amenintarea unei alte crize spre finele anului, in America Latinǎ. Scǎderea rating-ului de tarǎ, ca rezultat conjugat al acestor factori, nu a fost, nici ea, de naturǎ sǎ incurajeze cresterea interesului fatǎ de acest tip de investitii. In consecintǎ, fondurile strǎine de investitii (care au constituit motorul evolutiilor favorabile din anul 1997) au inceput sa-si diminueze intrǎrile de capital pe piatǎ, pentru ca, la aparitia crizei din Rusia, ele sǎ se situeze pe pozitie de vanzǎtori, ceea ce a determinat o reducere drasticǎ a preturilor, mai ales in cazul titlurilor apartinand marilor societǎti industriale.

Scǎderea accentuatǎ a preturilor a determinat reducerea capitalizǎrii bursiere la BVB si pe piata RASDAQ; aceasta avea o valoare de 3,7 % din PIB la finele anului 1998, comparativ cu 6,4 % la sfarsitul anului anterior. Pe parcursul anului, activitatea pe cele douǎ piete a fost caracterizatǎ de interesul investitorilor autohtoni in directia concentrǎrii in pachete de control a actiunilor societatilor cu activitate de comert, turism, servicii, precum si de consolidare a pozitiilor detinute de cǎtre investitorii strǎini in cadrul unor societǎti romanesti (mai ales in industria cimentului).

La BVB, numǎrul companiilor cotate a crescut cu 70 %, de la 75 societǎti, la 31 decembrie 1997, la 126 la sfarsitul anului 1998. Numǎrul actiunilor tranzactionate, volumul tranzactiilor si capitalizarea bursierǎ, au avut o evolutie fluctuantǎ in cursul anului, cu un maxim in ultimele douǎ luni ale primului trimestru si un minim la sfarsitul trimestrului III si inceputul ultimului trimestru. Numǎrul actiunilor tranzactionate a crescut cu 4 %, volumul tranzactiilor a scǎzut cu 46 %, iar capitalizarea

bursierǎ a scǎzut cu 22 procente. De mentionat cǎ circa 10 % din numǎrul actiunilor tranzactionate in anul 1998 au fost oferte publice ale FPS, acestea reprezentand aproximativ 12 % din volumul tranzactiilor pe intregul an. Atragerea la cotǎ a societǎtilor producatoare de bunuri de consum, care au ajuns sǎ reprezinte circa un sfert din numǎrul societǎtilor tranzactionate la bursǎ si circa 18 % din capitalizarea bursierǎ, reprezintǎ un pas important in politica de dezvoltare si intǎrire a pietei de capital.

Preturile celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursǎ au scǎzut cu 50,2 %, fapt pus in evidentǎ de reducerea nivelului indicelui Bursei de Valori (BET) la 377,7 puncte la 31 decembrie 1998, fatǎ de 757,9 puncte la sfarsitul anului anterior. O tendintǎ de scǎdere, de ansamblu, a preturilor actiunilor pe piatǎ, indicǎ si evolutia indicelui compozit al Bursei de Valori (BET-C). Introdus la 16 aprilie 1998, pentru a asigura o reprezentare completǎ a evolutiei preturilor actiunilor tranzactionate la Bursa de Valori, indicele BET-C a cunoscut un varf de 1056 la sfarsitul lunii aprilie, incheind anul la o valoare de 488,6. Aceeasi tendintǎ de scǎdere este reflectatǎ si de reducerea nivelului indicatorului PER al pietei de la 10,7 in anul 1997 la 8,2 in anul 1998, fapt ce poate fi explicat, in mare parte, prin plasarea investitorilor strǎini predominant in pozitia netǎ de vanzǎtori.

Anul 1999 nu a fost favorabil cresterii pietei de capital romanesti, performantele acesteia situandu-se sub asteptǎri. Principalii indicatori ai pietei au avut pe parcursul anului o evolutie fluctuantǎ, tendinta de regres fiind insǎ dominantǎ. Cresterea riscului de tarǎ, asociatǎ inevitabil continuǎrii declinului economic, deprecierea acceleratǎ a monedei nationale, din prima parte a anului si ingrijorarea agentiilor de rating internationale privind un posibil esec in onorarea serviciului datoriei externe, a mentinut la cote scǎzute interesul investitorilor strǎini pentru piata romaneascǎ de capital; in acest context, functionarea acesteia s-a bazat aproape in exclusivitate pe capitalul autohton.

Utilizarea pietei de capital ca alternativǎ de finantare (prin derularea cu succes a unor oferte publice primare de vanzare de actiuni, finalizate cu majorǎri de capital social) si ca mediu de privatizare, precum si cotarea unor societǎti care sǎ atragǎ atentia investitorilor (bǎnci, societǎti de investitii financiare) au condus, in anumite perioade, la o usoarǎ revigorare a activitǎtii; tendinta favorabilǎ imprimatǎ indicatorilor pietei s-a dovedit insǎ de fiecare datǎ lipsitǎ de durabilitate.

Una din tentativele de revigorare a pietei a fost consemnatǎ in luna noiembrie, cand actiunile celor cinci societǎti de investitii financiare (SIF) au intrat la tranzactionare la BVB. Ceea ce a fost considerat initial ca fiind evenimentul anului pe piata de capital, s-a dovedit a avea un impact pozitiv doar de scurtǎ duratǎ; dupǎ o crestere spectaculoasǎ in luna noiembrie, preturile acestor actiuni au scǎzut puternic, mǎrind volatilitatea pietei.

Pentru BVB, anul 1999 a fost o perioadǎ dificilǎ, valoarea totalǎ a tranzactiilor si ambii indici ai pietei cantonandu-se in zona performantelor scǎzute.

Numǎrul societǎtilor cotate la BVB se situa la sfarsitul anului la 131, cresterea fatǎ de sfarsitul anului anterior fiind de 3,4 %, mult mai redusǎ decat cea din cursul anului 1998 (de cca 70 %). Pe fondul unei evolutii imprevizibile, piata bursierǎ a consemnat un decline la cvasitotalitatea parametrilor sǎi (numǎrul actiunilor tranzactionate, capitalizarea bursierǎ si valoarea totalǎ a tranzactiilor). Comparativ cu anul anterior, numǎrul de tranzactii s-a redus cu 20 %, in timp ce numǎrul de actiuni tranzactionate a scǎzut cu 1,7%; decalajul dintre ritmuri sugereazǎ faptul cǎ in tranzactiile din anul 1999 a fost implicatǎ transferarea unor pachete semnificative. Desi, datoritǎ operatiunilor cu actiuni ale societǎtilor de investitii financiare, in ultimele douǎ luni ale anului valoarea tranzactiilor a inregistrat aproape o dublare in comparatie cu lunile anterioare, valoarea totalǎ a tranzactiilor anului 1999 reprezintǎ doar 74 % din valoarea totalǎ a tranzactiilor din 1998. Scǎderea usoarǎ a capitalizǎrii bursiere medii, de la circa 5.065 miliarde lei in 1998, la aproximativ 4.952 miliarde lei in 1999, a fost determinatǎ in special de scǎderea preturilor actiunilor, fapt reflectat si de evolutia indicelui compozit, care a pierdut pe parcursul anului aproape 16 puncte. Indicele BET - unicul parametru in crestere - a castigat in cursul anului 1999 aproape 71 de puncte, fapt datorat performantelor positive ale societǎtii Alro Slatina, ale cǎrei actiuni detineau o pondere semnificativǎ in calculul acestuia.

Capitalizarea bursierǎ totalǎ (care nu ia in calcul cele cinci societǎti de investitii

financiare) a crescut ca pondere in PIB, de la 3,4 % la sfarsitul anului 1998 la 4,5 % la

sfarsitul anului 1999.

Actionand ca un barometru al gradului de incredere a investitorilor in mediul economic romanesc, piata de capital nu a dat nici in anul 2000 semne certe de inviorare.

Dimensiunea ei redusǎ a fǎcut ca acest segment al pietei financiare sǎ reactioneze intr-o mǎsurǎ moderatǎ la evenimentele economice, sociale si politice ale acestui an. Astfel, reluarea cresterii economice nu s-a reflectat in functionarea pietei de capital, profund afectatǎ de incertitudinea indusǎ de perpetuarea instabilitǎtii macroeconomice, precum si de insuficientul progres al reformelor structurale, in special al procesului de privatizare.

In acest context, ratele inalte ale dobanzilor, asociate cu un risc minim, oferite de Ministerul Finantelor la titlurile de stat, precum si randamentele ridicate ale produselor bancare in lei si valutǎ (datorate, in special, deprecierii leului) au reprezentat o concurentǎ serioasǎ pentru piata de capital in atragerea resurselor financiare. In plus, criza fondurilor de investitii si a cooperativelor de credit au slǎbit increderea in plasamentele cu un grad mai ridicat de risc.

Factorilor mentionati li s-au adǎugat cadrul legislativ insuficient adecvat al acestei piete, desele modificǎri, operate in regimul facilitǎtilor, acordate investitorilor in Romania, ca si derularea procesului electoral, care au indus in anul 2000 o stare de expectativǎ investitorilor. In aceste conditii, piata de capital romǎneascǎ a continuat sǎ se caracterizeze prin: adancirea subcapitalizǎrii (doar 3,8 % din PIB, fatǎ de 4,5 % in 1999); suprapopulare (foarte multe societǎti listate); absenta de la listare a societǎtilor mari (gen Petrom, Romtelecom) din sectoare importante ale economiei, cu impact asupra cresterii lichiditǎtii si a capitalizǎrii pietei; slaba participare a investitorilor institutionali (fonduri de investitii, societǎti de investitii financiare, fonduri de pensii, societǎti de asigurare, etc.).

Oferta pe piatǎ a rǎmas nediversificatǎ, neexistand active tranzactionabile de tipul titlurilor de stat, al obligatiunilor emise de administratiile locale sau al instrumentelor derivate care sǎ ofere perspectiva unor randamente relativ ridicate. Pe fondul mediului inflationist si al instabilitǎtii cursului de schimb, toate acestea au privat piata de capital de investitii pe termen lung, fiind preferate cele de scurtǎ duratǎ, cu caracter speculativ.

Insuficient maturizatǎ, aceastǎ piatǎ s-a dovedit sensibilǎ in acest an doar la anunturile privind acordarea dividendelor, publicarea rezultatelor financiare ale emitentilor si la schimbǎrile operate la nivelul conducerii unor societǎti listate. Evolutiile de sens contrar din anul 2000 ale parametrilor celor douǎ segmente ale pietei de capital, atestǎ receptivitatea mai ridicatǎ a acestora la actiunea factorilor conjuncturali, in conditiile in care fundamentele activitǎtii lor n-au consemnat ameliorǎri radicale si consistente.

Activitatea BVB a consemnat in anul 2000 un usor reviriment, valoarea nominalǎ a principalilor sǎi indicatori situandu-se la cote superioare celor ale anului precedent. Valoarea totalǎ a tranzactiilor a inregistrat o evolutie favorabilǎ, sporind cu 50 % fatǎ de anul 1999. Un aport semnificativ (23,3 %) la realizarea acestei sume a fost adus de decontarea, in luna iunie, a unui plasament privat al cǎrui obiect l-au constituit actiunile "Automobil Dacia" Pitesti.

Numǎrul de actiuni tranzactionate, cat si numǎrul de tranzactii au sustinut, pe parcursul anului, trendul valorii tranzactiilor, primul indicator dublandu-se, in timp ce urmǎtorul s-a majorat cu peste 20 %. Aproximativ 75 % din actiunile tranzactionate au fost transferate direct in piatǎ, diferenta fiind formatǎ din actiunile care au facut obiectul unor oferte publice si plasamente private.

Concurenta exercitatǎ de alte forme de investitii financiare a afectat, asa cum era de asteptat, participarea capitalului autohton pe piata bursierǎ. Acesta a pierdut teren in fata capitalului strǎin, nerezidentii majorandu-si la 56 % (50 % in anul trecut) ponderea in totalul cumpǎrǎrilor de actiuni.

Preturile actiunilor s-au inscris pe un trend ascendent in ultimele luni ale anului, reflectat in evolutia indicilor bursieri care au incheiat anul cu un plus de 96,2 puncte in cazul indicelui BET (cu 21,4 %) si respectiv, 38 de puncte (cu 8 %) in cel al indicelui BET-C.

Evolutia titlurilor SIF a fost reflectatǎ de indicele BET-FI, lansat pe 1 noiembrie, care a inregistrat, la finele anului un plus de 236,8 puncte fatǎ de nivelul de bazǎ.

Anul 2001 a confirmat faptul cǎ o ameliorare a cadrului macroeconomic este o conditie necesarǎ, dar nu si suficientǎ pentru impulsionarea pietei de capital. In absenta unei cresteri relevante a performantelor individuale ale firmelor, increderea investitorilor in mediul economic romanesc a rǎmas relativ scǎzutǎ. In acest context, progresul inregistrat pe piata de capital a fost modest, semnele integrǎrii ei cu celelalte piete financiare intarziind sǎ aparǎ.

Usoarǎ crestere pe care activitatea pietei de capital a inregistrat-o in acest an a fost generatǎ de factori conjuncturali, datorandu-se, cu precǎdere, unor evenimente

consemnate in cadrul firmelor cotate. Investitorii par sǎ fi fost stimulati in continuare de apropierea datei calculǎrii dividendelor si comunicarea rezultatelor financiare ale

societǎtilor, de majorǎrile de capital insotite de distribuirea de actiuni gratuite, precum si de anunturile de privatizare. Astfel, cea mai semnificativǎ performantǎ a acestui segment

al pietei financiare a constituit-o stoparea trendului descrescǎtor al capitalizǎrii totale si revenirea acestui indicator spre valori apropiate de nivelul maxim, consemnat in anul 1997; exprimatǎ ca pondere in PIB, capitalizarea pietei s-a majorat de la 3,8 % in anul precedent, la 5,9 %, nivelul atins la sfarsitul anului 2001 fiind insǎ mult inferior valorilor inregistrate pe piete similare din Europa Centralǎ si de Est. Cele douǎ segmente ale pietei de capital - Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si RASDAQ - au contribuit in mod diferentiat la cresterea capitalizǎrii bursiere, parametrii cantitativi ai BVB avand evolutii mult mai favorabile.

Capitalizarea BVB s-a multiplicat in acest an de 3,7 ori, cresterea la 3 % a ponderii ei in PIB datorandu-se introducerii la cotare a unor societǎti importante ("BRD-Societe Generale" si "SNP Petrom"), precum si operǎrii unor masive majorǎri de capital

Si in ceea ce priveste lichiditatea, BVB a consemnat aspecte pozitive. Valoarea totalǎ a tranzactiilor bursiere s-a dublat, in lunile februarie si mai inregistrandu-se cele mai ample operatiuni derulate pe aceastǎ piatǎ de la inceputul functionǎrii ei; aceste valori record sau obtinut in conditiile tranzactionǎrii intense a actiunilor Alro Slatina. O contributie importantǎ la rulajul total al anului (12,3 %) au avut-o si titlurile SIF, atractivitatea acestora fiind justificatǎ de pretul scǎzut, lichiditatea ridicatǎ si anticiparea unui nivel inalt al dividendelor aferente. Pozitiile urmǎtoare, in functie de ponderea in valoarea tranzactiilor au revenit transferurilor care au implicat actiunile SNP Petrom (10,1 %) si titlurile societǎtilor bancare (7,8 % Banca Transilvania si, respectiv, 5,7 % BRD).

Transferurile bursiere s-au efectuat in anul 2001 in pachete mari de actiuni, astfel cǎ numǎrul tranzactiilor a scǎzut cu aproape 28 %, desi numǎrul de titluri transferate s-a majorat cu 24 %. Aceastǎ situatie conduce la concluzia cǎ participarea pe piatǎ a micilor investitori continuǎ sǎ fie redusǎ. In anul 2001, ofertele publice nu au mai fost folosite pentru preluarea unor pachete mari, actiunile care au facut obiectul acestor oferte detinand un procent mai mic de 1 % din valoarea totalǎ a tranzactiilor derulate.

Un aspect neasteptat care a caracterizat BVB in acest an a fost scǎderea interesului investitorilor strǎini pentru tranzactiile bursiere, fapt dovedit de majorarea la 60,9 % (20,8 % in anul 2000) a ponderii vanzǎrilor de titluri efectuate de nerezidenti in valoarea totalǎ a tranzactiilor; aceasta nu a putut fi contrabalansatǎ de cresterea cu 2,3 puncte procentuale a ponderii cumpǎrǎrilor de actiuni operate de nerezidenti.

Preturile actiunilor au avut in primul semestru al anului o evolutie usor oscilantǎ, inscriindu-se ulterior pe trenduri ascendente. Doar indicii BET si BET-FI au incheiat anul cu valori superioare celor consemnate in aceeasi perioadǎ a anului precedent. Cea mai puternicǎ apreciere a inregistrat-o indicele BET-FI, valoarea sa la finele anului devansand cu 1 700,7 puncte nivelul de bazǎ (1 000 puncte la 1 noiembrie 2000). Considerate o bunǎ investitie pe termen lung, titlurile SIF au avut o cerere in crestere, ceea ce a determinat majorarea cotatiilor lor. Indicele BET, avand in componentǎ cele mai bune zece companii, a incheiat anul cu 210,2 puncte in plus, in timp ce indicele BET-C a inregistrat o scǎdere de 24,7 puncte. Aceasta s-a datorat in special reducerii preturilor actiunilor "SNP Petrom", ca urmare a numǎrului mare de titluri oferite spre vanzare.

In anul 2002, piata romaneascǎ de capital a consemnat un reviriment, dinamica operatiunilor sale devansand-o pentru prima datǎ in ultimii ani pe cea a tranzactiilor altor piete financiare. De altfel, o analizǎ comparativǎ efectuatǎ de Standard & Poor's Fund Research asupra evolutiei inregistrate in anul 2002 de 57 de piete bursiere plaseaza piata de capital romaneascǎ pe primul loc.

Continuarea refacerii echilibrelor macroeconomice, dar mai ales scǎderea continuǎ a randamentelor pe segmentul monetar si pe cel valutar au constituit in 2002 principalii factori care au stimulat tranzactiile pietei de capital, a caror derulare a continuat sǎ fie dependentǎ de perceptia si actiunile investitorilor autohtoni. O influentǎ

beneficǎ asupra operatiunilor pietei de capital a avut si imbunǎtǎtirea cadrului sǎu legislativ (in sensul adaptǎrii sale la cerintele Uniunii Europene) si a mecanismelor de functionare a acestei piete. Rezultatele financiare favorabile ale unor emitenti importanti (societǎtile BRD-Societe Generale si SNP Petrom) au contribuit, de asemenea, la sporirea interesului investitorilor financiari pentru aceastǎ alternativǎ de plasament.

Spre deosebire de anii anteriori, evolutia pietei a fost mai putin influentatǎ de factori conjuncturali; doar sporadic, tranzactiile s-au intensificat pe seama apropierii datei stabilirii dividendelor si comunicǎrii rezultatelor financiare ale societǎtilor, a majorǎrilor de capital insotite de distribuirea de actiuni gratuite si a anunturilor de privatizare. In ceea ce priveste gama de valori mobiliare tranzactionate, aceasta a rǎmas incǎ insuficient diversificatǎ, cu toate cǎ in anul 2002 au fost admisi la cota BVB trei noi emitenti de obligatiuni municipale.

Majoritatea parametrilor de functionare ai celor douǎ segmente ale pietei au avut o evolutie clar ascendentǎ. Capitalizarea totalǎ a pietei a depǎsit pentru prima oarǎ valoarea inregistratǎ in anul 1997 - considerat a fi anul performantei maxime a pietei de capital - cifrandu-se la 9,6 % din PIB (comparativ cu 5,9 % in anul anterior).

Anul 2002 a reprezentat pentru BVB o perioadǎ extrem de activǎ. Principalii indicatori ai activitǎtii s-au plasat pe curbe crescǎtoare, preturile titlurilor de valoare tranzactionate consemnand majorǎri spectaculoase. Cotatiile actiunilor au fost impulsionate de cresterea cererii pentru titlurile listate, ele contribuind in mod decisiv la sporirea de 2,4 ori a capitalizǎrii bursiere (83.381 miliarde lei la sfarsitul perioadei); un impact secundar au avut si majorǎrile de capital operate in acest interval.

Lichiditatea pietei s-a imbunǎtǎtit substantial, valoarea medie zilnicǎ a tranzactiilor consemnand o crestere de 88,2 %. Cea mai mare contributie la realizarea rulajului total (aproape 60 %) au avut-o tranzactiile cu titlurile categoriei I, care au reprezentat prima optiune a investitorilor in acest an. In cadrul acesteia, cel mai intens tranzactionate au fost actiunile celor douǎ bǎnci, "Banca Transilvania" si "BRD- Societe Generale" (care au cumulat peste 22 % din volumul total al transferurilor de pe piata bursierǎ), precum si cele ale "SNP Petrom" (care au concentrat mai mult de 14 % din rulaj). Operatiunile cu titluri SIF au cunoscut, de asemenea, o crestere considerabilǎ, participand cu aproximativ 30 % la realizarea valorii totale a pietei. Atat numǎrul mediu zilnic al operatiunilor derulate, cat si media zilnicǎ a numǎrului de actiuni transferate au inregistrat cresteri semnificative, majorandu-se cu 96,7% si, respectiv 80,6 %.

Participarea nerezidentilor pe piata BVB a fost mai scazutǎ comparativ cu anul 2001, atat ca valoare absolutǎ, cat si ca pondere; vanzǎrile acestora au reprezentat doar 22 % din total (fatǎ de 58,5% in anul 2001), iar cumpǎrǎrile lor s-au limitat la 22,6 % din achizitiile de titluri (fatǎ de 60,8% anul precedent). In schimb, majorarea cererii de actiuni cotate la BVB a operatorilor autohtoni s-a regǎsit intr-un PER superior pentru toate sectoarele; acesta a urcat la 9,1 dupǎ ce in anul precedent consemnase o valoare de 4,9.

Reflectand cresterea generalǎ si continuǎ a preturilor actiunilor, toti indicii bursieri au atins in acest interval valori record, dublandu-si nivelul comparativ cu finele anului precedent. Contribuind la conturarea tendintei generale a activitǎtii BVB, indicii BET si BET-C au avut o evolutie fǎrǎ mari fluctuatii, cresterea lor producandu-se, de regulǎ, in perioadele de intensificare a operatiunilor derulate pe aceastǎ piatǎ. In schimb, indicele BET-FI s-a dovedit a fi mai sensibil la actiunea factorilor conjuncturali; aprecierea considerabilǎ din anumite momente a fost urmatǎ de stagnǎri sau chiar reduceri, prin care se realiza o corectie a cresterilor anterioare.

Piata de capital si-a imbunǎtǎtit in mod neechivoc performantele in anul 2003. Evolutiile favorabile ale indicatorilor sǎi au fost sustinute aproape exclusiv de declinul randamentelor oferite de investitiile financiare alternative (depozite in lei sau in valutǎ si titluri de stat); valorificarea deplinǎ a cresterii de potential oferite de acest context nu a fost insǎ posibilǎ, arhitectura pietei pǎstrandu-se relativ rigidǎ. Astfel, gradul incǎ redus al culturii specifice la nivelul publicului larg - intretinut si de intarzierea adoptarii unui cadru legislativ care sǎ permitǎ unificarea celor douǎ segmente ale pietei de capital (BVB si RASDAQ) - a impiedicat lǎrgirea semnificativǎ a cercului investitorilor. In acelasi timp, diversificarea instrumentelor nu s-a produs in ritmul asteptat; posibilitatea tranzactionǎrii titlurilor de stat nu s-a materializat, noile oportunitǎti rezumandu-se la extinderea marginalǎ a segmentului obligatiunilor. In schimb, piata a reactionat cu mai mult calm la factorii conjuncturali (comunicarea rezultatelor financiare, stabilirea dividendelor, majorǎri de capital, splitarea actiunilor), ceea ce poate constitui un indiciu al unei maturizǎri a acesteia.

Cele douǎ segmente au avut contributii diferite la evolutiile generale de pe piata de capital, Bursa de Valori Bucuresti fiind sensibil mai activǎ si in anul 2003. Astfel, ponderea capitalizǎrii totale a pietei in PIB a crescut cu 0,6 puncte procentuale fatǎ de anul precedent, ajungand la sfarsitul anului 2003 la 10,7 %. In schimb, lichiditatea pietei s-a situat la cote inferioare anului anterior (cu aproape 5 puncte procentuale), in special datoritǎ deteriorǎrii acestui indicator la nivelul Bursei Electronice RASDAQ.

Anul 2003 a constituit pentru BVB o perioadǎ de consolidare a trendului pozitiv pe care activitatea acestei piete s-a plasat in anii precedenti, parametrii sǎi de functionare consemnand valori de cele mai multe ori net superioare perioadelor anterioare, chiar dacǎ ritmul de crestere a unora s-a incetinit.

Cresterea capitalizǎrii bursiere a fost mai putin spectaculoasǎ decat in anii anteriori (33,1 % fatǎ de 137,4 % in anul 2002 si respectiv 250,1 % in anul 2001). Astfel, pe langǎ faptul cǎ in 2003 nici un nou emitent nu a fost listat la cota BVB, modificarea unor prevederi legislative referitoare la piata de capital - interzicerea majorǎrilor de capital pe baza diferentelor din reevaluare, obligativitatea actionarului principal detinǎtor a cel putin 90 % din actiunile unui emitent de a lansa oferta publicǎ de preluare a societǎtii si de a o delista - a avut un impact advers asupra acestui indicator.

Valoarea medie zilnicǎ a transferurilor avand ca obiect actiuni si obligatiuni a crescut in perioada analizatǎ cu 47 % (45,3 % in cazul in care nu se iau in calcul obligatiunile). In acest an, sectorul obligatar a cunoscut o dezvoltare usor mai amplǎ (aproape 2 % din rulajul total, comparativ cu ponderea subunitarǎ din anul 2002), ca urmare a lansǎrii a sapte noi emisiuni municipale (cu valori majorate si scadente mai mari), precum si a listǎrii si tranzactionǎrii pentru prima datǎ a unei emisiuni de obligatiuni corporatiste.

Transferurile cu acest tip de instrumente au fost, insǎ, sporadice, randamentele attractive incurajand pǎstrarea titlurilor panǎ la ajungerea lor la scadentǎ. Ofertele publice au sustinut activitatea pietei, contribuind cu 23 % la rulajul total al acesteia (fatǎ de 8,4 % in anul 2002); acelasi factor a stat si la originea nivelului record al valorii tranzactiilor atins in luna august. In conditiile in care numǎrul mediu zilnic al actiunilor transferate a sporit cu 3 %, diminuarea cu 34,6 % a mediei zilnice a numǎrului de operatiuni derulate indicǎ o concentrare a transferurilor in pachete mai mari de actiuni. Interesul investitorilor s-a concentrat insǎ doar asupra catorva titluri, cele mai solicitate plasamente fiind in acest an titlurile sectorului financiar-bancar, respectiv actiunile SIF (peste 24 % din rulaj) si cele apartinand BRD si Bǎncii Transilvania (20 % din total); ele au fost urmate ca pondere de cele apartinand unui numǎr redus de societǎti mari, dintre care s-au detasat "SNP Petrom" (circa 12 %) si "Alro Slatina" (circa 8 %).

Segmentul nerezidentilor a devenit mai activ in anul 2003, atat in calitate de cumpǎrǎtor, cat si de vanzǎtor; ponderea in total achizitii a cumpǎrǎrilor a crescut cu circa 12 puncte procentuale, iar ponderea in total a vanzǎrilor s-a majorat cu aproximativ 7 puncte procentuale. In ceea ce priveste structura pe clienti a nerezidentilor, principala caracteristicǎ a constituit-o ponderea majoritarǎ detinutǎ de tranzactiile derulate de persoanele juridice, aceastǎ situatie fiind opusǎ celei conturate la nivelul rezidentilor, in structura cǎrora tranzactiile persoanelor fizice au dominat.

Faptul cǎ atractivitatea unora dintre actiunile cotate a crescut puternic, determinand chiar o supraevaluare a acestora, este dovedit de aprecierea indicelui PER pentru intreaga piatǎ, care a fost in anul 2003 de 13,1 % (fatǎ de 9,1 % in anul 2002). Pe parcursul anului, cea mai ridicatǎ valoare a acestui indicator a fost consemnata sistematic de titlurile sectorului "Energie", aceasta fiind urmatǎ de valoarea sectorului "Servicii" si, ocazional, de cea a ramurii "Bǎnci si servicii financiare".

Indicii bursieri au atins in anul 2003 valori record, similare performantelor consemnate de unele piete bursiere din regiune. Cea mai semnificativǎ apreciere a apartinut indicelui BET-FI, el crescand cu 1999 puncte (+33,2 %). Indicele BET a incheiat anul cu cea mai mare valoare de la lansare (2171,9 puncte), fiind superior cu 512,8 puncte, respectiv cu 30,9 %, nivelului din ultima sedintǎ de tranzactionare a anului anterior, iar indicele BET-C a inregistrat un plus de 287,3 puncte (+26 %).

In anul 2004, consolidarea dezinflatiei, accelerarea cresterii economice si relative ameliorare a mediului de afaceri, dar si confirmarea acestora prin recunoasterea statutului de economie de piatǎ si prin imbunǎtǎtirea rating-ului acordat de principalele agentii de specialitate, au constituit determinantii majori ai puternicei cresteri pe care a cunoscut-o in anul 2004 activitatea pietei de capital. Sporirea interesului investitorilor pentru acest segment al pietelor financiare a mai fost stimulatǎ in acest an si de: perfectionarea, in spiritul normelor europene, a cadrului legislativ specific, prin adoptarea legii pietei de capital; cresterea transparentei pietei; introducerea la cotare a noi actiuni; initierea listǎrii unui nou tip de instrument - dreptul de preferintǎ. Valorificarea potentialului de cressere a pietei nu a fost insǎ deplinǎ, in special datoritǎ amanǎrii introducerii unor mǎsuri destinate lǎrgirii gamei de active tranzactionabile (obligatiuni guvernamentale, titluri ipotecare, instrumente de gestiune a riscului de portofoliu). In pofida acestor neajunsuri, toti parametrii de functionare ai pietei au consemnat sporuri semnificative fatǎ de anul precedent, pozitionand piata de capital autohtonǎ pe un loc de frunte in ierarhia celor mai active si atractive piete din regiune. Reflectand performantele pietei de capital, ponderea in PIB a capitalizǎrii acesteia la finele anului 2004 a atins 17 % (fata de 10,6 % in perioada similarǎ a anului precedent).

Similar anilor anteriori, Bursa de Valori Bucuresti a fost in 2004 cel mai activ segment al pietei de capital, toti indicatorii sǎi consemnand maxime istorice.

La finele anului, capitalizarea BVB (14,3 % din PIB) a depǎsit-o de aproape trei ori pe cea inregistratǎ in 2003, accelerarea expansiunii fiind sustinutǎ de tendinta de crestere generalizatǎ a cotatiilor actiunilor listate, de efectuarea de majorǎri de capital social al unora dintre companiile listate, precum si de listarea unor noi societǎti.

Evolutia capitalizǎrii BVB:

Sursa: "2004 la bursa de Valori Bucuresti".

Valoarea medie zilnicǎ a tranzactiilor cu acttuni s-a multiplicat in cursul acestui an de peste 2 ori. Atentia investitorilor a fost indreptatǎ, ca si in anul anterior, in special cǎtre actiunile sectorului petrolier si ale celui financiar. In ceea ce priveste structura tranzactiilor, ponderea cea mai mare a continuat sǎ fie detinutǎ de sectorul "Bǎnci si servicii financiare" (47,2 %), fiind urmatǎ de cea a sectorului "Energie" (32,9 %).

Evolutia tranzactiilor cu actiuni derulate prin sistemul de tranzactionare al BVB:

Sursa: "Raport de activitate 2004", Bursa de Valori Bucresti.

Si in acest an, cea mai intensǎ tranzactionare au cunoscut-o titlurile apartinand SIF (24% din rulaj), urmate de operatiunile cu actiuni ale societǎtilor Rompetrol (cca 16%), SNP Petrom (cca 15%), Banca Transilvania (cca12 %) si BRD (peste 8 %).

Instrumentele cu venit fix si-au sporit substantial ponderea in valoarea totalǎ a

tranzactiilor (10,7 % fatǎ de 1,7 % in 2003), datoritǎ randamentelor atractive oferite si

riscului relativ scǎzut asociat lor; la sfarsitul anului, din cele 24 de emisiuni de obligatiuni existente, 6 erau corporative si 18 municipale.

Evolutia tranzactiilor cu obligatiuni derulate prin sistemul de tranzactionare al BVB:

Sursa: "Raport de activitate 2004", Bursa de Valori Bucresti.

In schimb, in anul 2004 contributia ofertelor publice la valoarea totalǎ a transferurilor s-a redus drastic (nivel subunitar, fatǎ de 23 % in 2003). Tranzactiile bursiere s-au efectuat in pachete mari de actiuni, media zilnicǎ a numǎrului de actiuni transferate multiplicandu-se de 3 ori, in conditiile in care numǎrul mediu zilnic al operatiunilor derulate s-a majorat doar de 1,4 ori. In acest interval, interesul investitorilor strǎini pentru tranzactionarea actiunilor cotate a crescut, acestia cumpǎrand de 2,3 ori mai multe titluri de pe piatǎ si vanzand de peste 5 ori mai multe actiuni decat in 2003. Cu toate acestea, ponderea detinutǎ de tranzactiile acestora in rulaj a scǎzut (20,8 % in vanzǎri, fatǎ de 29,3 % si, respectiv, de 33,3 % in cumpǎrǎri, comparativ cu 35 % in 2003).

Reflectand cresterea substantialǎ pe care a cunoscut-o majoritatea cotatiilor titlurilor listate, toti indicii bursieri au inregistrat majorǎri spectaculoase, valorile atinse

reprezentand maxime istorice. Cel mai rapid a crescut indicele BET-FI (115,7 %), care a atins la sfarsitul anului 17 289,9 puncte. Indicele BET a incheiat anul la nivelul de 4 364,7 puncte (+101 % fatǎ de ultima sedintǎ de tranzactionare a anului 2003), iar indicele BET-C a inregistrat un plus de 1 286,9 puncte (+103,5 %).