Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
TEXTILE-PIELARIE
INGINERIE ECONOMICA
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE FABRICATIE PENTRU CONFECTIONAREA UNUI SACOU PENTRU BARBATI
INTRODUCERE
Industria textile este o ramura importanta a economiei nationale, care se ocupa cu producerea de bunuri de larg consum si anume : articole de imbracaminte, articole cu destinatii sanitare sau cu destinatii speciale. Face parte din marea familie a industriei textile care la randul ei este componenta a industriei din cadrul economiei nationale.
Imbracamintea a aparut din primele faze ale evolutiei societatii omenesti ca o necessitate de aparare a corpului omenesc. Aceasta este si prima functie a imbracamintei cea de aparare a corpului.
Primele forme ale imbracamintei aparute sunt forme rigide cum ar fi scoarta copacului sau blanurile animalelor vanate. Ulterior, o data cu dezvoltarea fortelor si mijloacelor de productie au aparut materialele , iar acoperirea corpului omenesc cu imbracaminte a suferit modificari successive.
La inceput asamblarea produselor se facea manual, apoi au aparut castele mestesugaresti si abia in sec. al-XVII-lea se poate vorbi de o industrie de confectii.
Prima masina de
cusut a fost realizata in
Prima masina industriala de cusut si realizata prin tehnologia industriala de obtinere a masinilor de cusut a fost cea a lui Isac Zinger si a stat la baza dezvoltarii ulterioare a industrie masinilor de cusut din ziua de azi
In
Proiectul de fata cuprinde etapele proiectorii unui sistem de fabricatie pentru confectionarea unei bluze cu manic scurte pentru femei realizata dintr-un material care contine 33% bumbac si 67% poliester.
Cap.1: CONSIDERATII GENERALE, MEMORIU JUSTIFICATIV
Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor clientilor.
Obiectivele capitolului consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor desfasurate in sistemele de fabricatie ale firmelor de confectii textile.
La nivel microeconomic , in capitol se fac referiri la :
planificarea productiei
justificarea alegerii modelului, a materiilor prime de baza si secundare necesare confectionarii, a fluxului tehnologic, tehnologiilor de fabricatie, a tipului de utilaje , a modului de organizare si amplasare a locurilor de munca etc.
PLANIFICAREA PRODUCTIEI:
Denumire sortiment |
Cantitate planificata (buc) |
Capacitatea unei linii tehnologice Q (buc/8h) |
Nr. de linii tehnologice |
Cantitate realizata |
Durata comenzii |
Sacou barbati |
2000 |
250 |
1 |
250 buc/8h |
8 zile |
Cap.2: DESCRIEREA TEHNICA A MODELULUI PROIECTAT
Definirea modelului presupune coroborarea informatiilor care se regasesc in :
fisa modelului
descrierea tehnica a modelului
modul de etichetare si de ambalare a produselor
structura ierarhica
Fisa modelului include : schita in vedere din fata, din spate si interioara, date referitoare la produsul proiectat
Pentru confectionarea sacoului de barbati, se folosesc materiale de baza si auxiliare.
Materialele de baza pentru modelul adoptat, sunt materiale subtiri sau groase care se produc din bbc, matase, in si canepa, fire sintetice, sau fire sintetice in amestec cu alte fibre. De asemenea mai pot fi utilizate unele tricoturi care prezinta o buna stabilitate dimensionala. In cazul de fata se adopta ca material de baza o tesatura care este produsa din fire de lana iar captusala este din vascoza.
Ca urmare a modelului de sacou, destinat tuturor anotimpurilor, tesatura se produce in culori uni, avand latimea de 150cm.
Ca proprietati de prelucrare, tesatura adoptata pentru confectionarea sacoului pentru barbati se prelucreaza usor atat la operatiile de coasere , cat si cele de tratare umidotermica.
FISA MODELULUI |
||
Tipul produsului: Sacou pentru barbati |
||
Schita modelului Aspect fata Aspect spate |
||
|
Material de baza |
Captusala |
Compozitie fibroasa: |
Lana 100% |
Vascoza 100% |
Latime: |
150 cm |
112 cm |
Masa specifica: |
540 g/m2 |
200 g/m2 |
Csm: |
2.2 m2 |
2.2 m2 |
Iu(%) |
87 % |
87 % |
Gama dimensionala |
46 48 50 52 54 |
|
Repartitia cantitativa/marimi |
300 400 600 400 300 |
HARTA TEHNOLOGICA
Fisa de etichetare Tipul produsului : Sacou pentru barbati |
|||
TIP |
Continut |
Plasare pe produs |
|
Eticheta de prezentare |
Denumire articol, compozitie fibroasa , marime pret |
Fixate printr-un fir plastic pe umeras |
|
Emblema |
De marime |
Tipodimensiunea produsului Compozitie fibroasa , semen de intretinere |
Fixata in cusatura de aplicare a gulerului Fixate in cusatura laterala |
De compozitie |
|||
|
|||
Mod de ambalare: asezata pe umerase introdus in punga de polietilena cate 10 de buc pe un stender |
Cap. 3 STABILIREA NECESARULUI DE MATERIALE
3.1 Stabilirea necesarului de materii prime principale
Materia prima este un produs neprelucrat sau un semifabricat care constituie un material de fabricatie. Materialele textile reprezinta material prima de baza in industria confectiilor obtinute prin procedee specifice industriei textile si care au caracteristici de structura, compozitie si caracteristici fizico- mecanice astfel incat pot fi prelucrate in industria de bunuri de larg consum.
In acest proiect avem ca materie prima principala o tesatura din lana 100 % si captusala din vascoza 100%
Proprietatile fibrei de lana:
PROPRIETATE |
Lana fina |
Semifina |
Groasa |
||
Culoare |
alb-galbui |
alb-galbui,bruna,neagra,cafenie,roscata |
|||
Luciu |
Matasos |
slab |
|||
Lungime |
50-80 |
60-120 |
160-300 |
||
Finete |
17-24 |
24-28 |
32-37 |
||
Repriza |
18% |
17% |
15% |
||
Higroscopicitate |
15 - 18 % (in conditii normale) 40% in mediu umed |
||||
Comportare la temperatura |
Rezista pana la 80°C |
||||
Comportare la ardere |
Ard incet, cu flacara luminoasa, se umfla, degaja miros de corn ars, cenusa spongioasa de culoare neagra |
||||
Alungirea la rupere |
25 - 35% in mediu uscat 25-50% in mediu uscat |
||||
Ondulatia |
12-13 |
7-8 |
1-4 |
||
Comportarea la acizi |
Sunt rezistente la acizi |
||||
Comportarea la substante alcaline |
Sensibile |
||||
Comportarea la substante oxidante |
Sensibile |
||||
Elasticitatea |
Sunt cele mai elastice fibre textile |
||||
Proprietatile vascozei:
PROPRIETATE |
VALOARE |
Masa specifica (kg/m2) |
1.510 - 1.520 kg/m |
Culoare |
Galbuie |
Higroscopicitate % |
11% |
Comportarea la ardere |
Ard repede cu flacara stralucitoare |
Comportare la caldura |
Se folosesc pe cat posibil temperature sub 100 °C |
Finetea |
Nm 3000, Nm 4500, Nm 6000; Nm 450-750 pt covoare; |
Lungimea de rupere |
Lr=13.5-16.5 Km si ajunge la 28.8 Km la fibrele etirate, in stare umeda rezistenta fibrelor scade foarte mult 40-60% din rezistenta fibrelor in stare uscata |
Alungirea la rupere |
20-30%, iar in mediu umed este 25-35% |
Comportarea la acizi si substante oxidante |
Produc degradarea rapida a fibrelor la temperature mai mari de 60-70 °C |
Comportarea la alcali |
Este scazuta |
Necesarul de materii prime pentru marterialul de baza
Nm = Csm* n
Nm = 1.56 * 2000
Nm = 3120 m2
Csm - consumul specific mediu
Csm = 2.2 m2
Csm = 1,56 m
n - numarul de produse planificat pe toata durata comenzi
Necesarul de materii prime pentru captusala:
Nm = Csm* n
Nm = 1.56 * 2000
Nm = 3120 m2
Csm - consumul specific mediu
Csm = 2.2 m2
Csm = 1,56 m
n - numarul de produse planificat pe toata durata comenzi
Pierderile de materiale pentru materialul de baza:
P = D * ms * n
D = Csm * Ip/100 => D = 1.56 * 13/100 => D = 0,20
P = 0,20 * 0,54 * 2000 = 216 kg
In care:
Ip = indice de pierdere :Ip = 100 - Iu = 13 %
ms = masa specifica (kg/m2)
Pierderile de materiale pentru captusala:
P = D * ms * n
D = Csm * Ip/100 => D = 1.56 * 12/100 => D = 0,20
P = 0,20 * 0,20 * 2000 = 80 kg
In care:
Ip = indice de pierdere :Ip = 100 - Iu = 13 %
ms = masa specifica (kg/m2)
Necesarul de materii prime textile principale
Tip de material |
Csm (m) |
Nm (m) |
Material de baza |
1.56 |
3120 |
Captusala |
1.56 |
3120 |
Pierderile de material textile:
Tipul de material |
Csm (m2) |
Ip (%) |
D (m2) |
ms (kg/m2) |
P (kg) |
Durata comenzi |
|||||
Material de baza |
2.2 m2 |
12 % |
0,20 |
0,54 |
216 |
Captusala |
2.2 m2 |
12 % |
0.20 |
0.20 |
80 |
3. 2. Stabilirea necesarului de materii secundare si auxiliare
Materialele auxiliare necesare pentru modelul adoptat sunt:
o ata de cusut si insailat cu finetde 85/3 asortata la culoarea materialului de baza
o eticheta din plastic care se monteaza, pe care se consemneaza materialul utilizat, marimea produsului, numarul de model, numar de marime
o emblema producatorului
o eticheta comerciala din carton, pe care se consemneaza: intreprinderea producatoare, denumirea produsului, data fabricatiei costul produsului si stampila controlului de calitate.
Necesarul de materiale: ata de cusut
Nm = Csm * n (m)
Nm = 40 * 2000
Nm = 80000 m
unde : Csm - consumul specific mediu de materiale secundare (m)
n - numarul de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/comanda)
Cap. 4 Stabilirea fluxului pentru sistemul de fabricatie
Sistemul reprezinta un ansamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat, care face ca activitatea practica sa se desfasoare in conformitate cu scopil urmarit.
Structura sistemului de fabricatie pentru confectii textile presupune:
- identificarea elementelor componente ale traseului tehnologic
- definirea relatiilor care se stabilesc intre acestea, prin intermediul fluxului de fabricatie.
Fluxul de fabricatie cuprinde :
fluxul tehnologic
fluxul material
fluxul energetic
fluxul informational
FLUX MATERIAL FLUX INFORMATIONAL
Cap. 5 Receptia materiilor prime
Receptia materialelor este operatia de control cantitativ si calitativ, conform documentelor insotitoare, a materialelor sosite in fabrica de confectii.
Receptia cantitativa se determina in functie de material in unitate de lungime : m, kg sau bucati. Are scopul de a determina cantitatea lotului receptionat si de a o compara cu cea inscrisa in documentele insotitoare ale marfii.
Receptia calitativa presupune doua aspecte:
1. determinarea caracteristicilor materialelor , utilizand procedee de laboratot
2. determinarea neuniformitatii prin evidentierea defectelor
Productia teoretica Pt a rampelor de control se calculeaza cu relatia :
Pt = v * T (m/8h)
Pt = 20 * 480
Pt = 9600 m/ 8h
in care : v -
viteza de deplasare a materialului verificat pe rampa de control SETEC C -
T - durat unui schimb
Productia practica Pp se calculeaza tinand cont de opririle necesare pe durata unui schimb:
Pp = Pt * k (m/8h)
Pp = 9600 * 0,8
Pp = 7680 m/8h
in care : k - coefficient al opririlor cu valori intre 0,7 - 0,8
Necesarul de material care se receptioneaza Nmr :
Nmr = Nm * p (m)
in care : p - intre 10 - 100 %
Nm - necesarul de materii prime principale pentru o zi (m)
Nmr = 3120 * 31.2
Nmr = 97344
Necesarul utilajelor (rampelor de control ) :
N = Nmr/Pp
N = 973440/ 7680
N = 12
Necesarul de muncitori M:
M = 2 * N
M = 2 * 12
M = 24
Cap. 6 PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE
Fluxul tehnologic pentru sectia de croire:
6.1 Stabilirea numarului de spanuri
Gama dimensionala |
46 |
48 |
50 |
|
|
Total |
Nr. produse/ incadrare npi |
Nr.total de straturi de span |
Nr. straturi intr-un span nsi |
Nr. de spanuri Nsi |
Repartita procentuala |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Repartitia numerica |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrarea I |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrarea II |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrarea III |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 |
Total spanuri din materialul de baza |
20 |
Numarul total de spanuri se calculeaza cu relatia:
NS= ∑NSi
Nr.de straturi dintr-un span : 100
6.2 Realizarea incadrarilor:
Se realizeaza automat, pe suport de hartie ( in general adeziva) care se ataseaza spanului (eventual prin calcare)
6.3 : Realizarea spanurilor:
Se realizeaza prin depunerea continua a materialului simplu cu taierea extremitatilor straturilor de span.
Necesarul de timp Nt :
Nt= k * tb * NS (min)
unde : k - coeficientul opririlor ; k= 1,15
tb - timpul de baza
Ns - numarul de spanuri
tb = tsp+tsc+tdp (min)
unde: tsp - timpul pentru realizarea spanurilor
tsc - timpul pentru sectionarea spanurilo
tdp - timpul penru depozitarea sectiunilor de span
Lungimea spanului (L) :
L = Csm * np (m)
L = 1.56 * 2
L = 3.12
unde : np - numarul de produse incadrate
Numarul mediu de straturi in span :
nsm = 100
Numarul de baloturi:
b = L * nsm / Lb
unde : Lb - lungimea materialului dintr-un balot, se adopta ca o valoare cuprinsa intre 30 - 60 m
Lb in acest caz va fi 60.
b = 3.12* 100 / 60
b = 5.2
Timpi de realizare a operatiei de spanuire:
Nr. faza |
Descrierea fazei |
Timp (min) |
Timp calculate |
Mecanica |
np = 2 |
||
|
Aducerea incadrarii |
|
|
|
Desfasurarea incadrarii pentru delimitarea lungimii spanului |
0,1 + 0,07 * L |
|
|
Indepartarea incadrarilor |
0,1 + 0,07 * L |
|
|
Aducerea balotului de material |
|
|
5 |
Fixarea limitatorilor de span si programarea masinii |
|
|
|
Indepartarea balotului, plasarea noului balot pe suport |
1,28 * b |
|
|
Deplasarea masinii si introducerea materialului printer cilindrii conducatori |
0,48 * b + 0,018 *L |
|
|
Spanuirea |
0,08 * nsm + 0,016*L*nsm |
|
|
Fixarea capatului de span |
|
|
|
Realizarea cursei inapoi cu reasezarea materialului de catre muncitor |
0,08 * nsm + 0,016*L*nsm |
|
|
Taierea foii de span |
nsm |
|
|
Verificarea numarului de straturi din span |
- |
|
|
Desfasurarea incadrarii deasupra spanului |
0,1 + 0,165 * L |
|
|
Atasarea incadrarii spanului prin calcare |
0,63 + 0,635 * L |
|
Totalul timp pentru realizarea unui span tsp |
|
||
|
Preluarea si indepartarea masinii de sectionat |
|
|
|
Sectionarea spanului |
1,08 * l * nsc |
|
Total timp pentru sectionarea unui span tsc |
|
||
|
Suprapunerea sectiunilor de span |
0,655 * (nsc +1) |
|
|
Indepartarea si depozitarea sectiunilor de span |
|
|
Total timp pentru depozitarea sectiunilor de span td |
|
||
Timp total tb |
|
||
Numar de spanuri : Ns |
|
||
Timpi partiali : tb * Ns |
|
||
Total timp de realizare a operatiei Nt |
|
Necesarul de muncitori :
- spanuire mecanica:
M = Nt/480
M = 1210/480
M = 3
Necesarul de echpament tehnologic
- spanuire mecanica:
N = M
N = 2.52
- masini de sectionat :
N = M / 2
N = 2,52 / 2
N = 1.26
6. 4 : Decuparea reperelor textile:
Necesarul de timp Nt = k * tb * Ns
- unde : k = coeficientul opririlor ,k = 1,17
tb = timp de baza
Ns = numar de spanuri
tb = L * l *nsm * t'd
- unde :
-L - lungimea spanului (m)
-l - latimea spanului (m)
- nsm - numareul mediu de straturi din span
- t'd - timpul de decupare pentru 1 m2 al unui strat de span,
t'd= 0,11 min/ 1 m2
tb = 4,28 * 1,40 * 100 0,11
tb = 73.20 min
Tip de material |
Dimensiunile span L*l (m2) |
Nr. de straturi span nsm |
t'd (min/m2) |
tbi (min) |
Nsi |
k |
Nti |
|
Material de baza |
np = 2 |
|
|
|
|
|
|
|
Stabilirea numarului de muncitori:
M = 2 * Nt / 480
M = 2 * 1712.88/480
M = 7
Necesarul de echipament tehnologic :
N = M / 2
N = 7/ 2
N = 4
6 .5 : Numerotarea reperelor si formarea pachetelor
Necesarul de timp (Nt)
Nt = k * tb
- unde : k - reprezinta coeficient al opririlor , k = 1,20
tb - timpul de baza pentru realizarea operatiei de numerotare
Nr. faza |
Descrierea fazei |
Timpul tbi (min) |
Timpi calculate (min) |
|
Aducerea si pozitionarea spanului cu repere croite, pentru numerotare |
0,18 * nr *∑ npi * NSi |
|
|
Reglarea masinii, schimbarea benzii cu etichete adezive, evidenta lucrului |
0,2 * nr * ∑ npi * NSi |
120 |
|
Numerotarea: - reperelor mici - reperelor mari |
0,03 * nrm * n 0,05 * nrM * n |
|
|
Indepartarea spanului numerotat |
0,16 * nr * ∑ npi * NSi |
|
Timp total tb =∑ tbi |
396 |
Notatii suplimentare:
-nr = numar de repere din materialul de baza
-nrm= numar de repere mici
-nrM = numar de repere mari
NT = 1,20 * 396
NT = 475,2
Numarul de muncitori, M :
M = Nt / 480
M = 475,2 / 480
M = 1
Necesarul de timp NT pentru formarea pachetelor:
NT = k * tb
- unde :
k- coeficient al opririlor pentru operatia de formare a pachetelor ; k= 1,18
tb - timpul de baza pentru realizarea operatiei de formare a pachetelor
Nr faza |
Descrierea fazei |
Timpul tbi (min) |
Timpi calculate (min) |
|
Numararea si verificarea reperelor si formarea de pachete de 10 buc. |
0,1 * nr * n |
|
|
Schimbarea reperelor cu defecte ( alegerea materielului si recroirea reperului ) |
10 min / reper schimbat |
|
|
Legarea si depozitarea pachetelor cu repere pentru 10 produse ; formarea loturilor |
0,4 * n / 10 |
24 |
Timp total tb = ∑ tbi |
324 |
Nt = 1,18 * 324
Nt = 382,32 min
Numarul de muncitori M :
M = NT / 480
M = 382,32 / 480
M = 0,79 => 1
Numarul meselor de lucru N :
N = M
N = 1
Cap .7 PROIECTAREA SECTIEI DE CONFECTIONAT
7.1 Elaborarea procesului tehnologic de confectionare
Procesul tehnologic de confectionare se structureaza din doua parti, in care se realizeaza :
- prelucrarea elementelor de produs,
- asamblarea elementelor in vederea constituirii subansamblelor si produselor
Intocmirea procesului tehnologic necesita parcurgerea urmatoarelor stadii:
- stabilirea fazelor tehnologice grupate pe tipuri de elemente si subansambluri ;
- stabilirea normelei de timp si a norme de productie si a numarului de muncitori
7.1.1 Stabilirea fazelor tehnologice
Documentul de baza pentru stabilirea procedeelor de executie a fiecarui reper, este fisa tehnologica care cuprinde :
- caracteristicile produsului in faza respectiva cat si caracteristicele utilajului pentru faza respectiva
- regimul de lucru al utilajului in faza respectiva
- timpul normat, materialele, dispozitivele etc.
Fisa tehnologica trebuie respectata cu strictete, in care scop se elaboreaza norma de control tehnic pe faze, pentru descoperirea la timp a oricaror abateri de la disciplina tehnologica.
7.1.2 :Stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori
Norma de timp
Nt = tb + ta + ton sau Nt = k * tb unde k - 1,15
unde: - tb - timpul de baza in care un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa si calitativa a obiectelor muncii, realizand si actiuni ajutatoare necesare producerii modificarii
- ta - timp auxiliar , necesar suplimentar pentru realizarea unei unitati cantitative
- ton - timp de odihna pentru refacerea capacitatii de munca a executantului
tb = tbp + tbs
unde : - tbp - timp de baza corespunzator activitatii principale , in cursul cursul caruia un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarilor pentru modificarea calitativa si calitativa nemijlocita a obiectului muncii.
- tbs - timp de baza corespunzator activitatilor secundare in cursul caruia se executa manuirile necesare pentru realizarea transformarii cantitative si calitative
tbp = Lg * tc (min)
unde: Lg - lungimea cusaturii (mm)
tc - timpul de coasere pentru 1 cm de cusatura (min)
tbp = 60 * 0,0035
tbp = 2,1
tbs = 0,56
Atunci : tbp = 2,1 + 0,56
tbp = 2,66
Nt = 1,15 * 2,66
Nt = 3,05
Nr.faza |
Descrierea faze tehnologice |
Echipament tehnologic |
Parametrii tehnologici ai fazei |
Nt (min) |
Np (buc/8h) |
M |
|
1 |
Alimentarea |
|
|
|
|
|
|
Maneci Lungi |
|||||||
|
Inchiderea tubulara a manecii |
Masina de incheiat surfilat |
|
|
|
|
|
3 |
Indoirea si fixarea terminatiei manecii |
Masina de cusut ascuns |
|
|
|
|
|
Asamblarea produsului cu sprijin pe umeri |
|||||||
|
Asamblarea fetei cu spatele pe linia lateral |
Masina de surfilat |
|
|
|
|
|
MSC cu dispozitiv |
|||||||
|
Asamblarea fetei cu spatele pe linia umarului |
Masina de surfilat - incheiat |
|
|
|
|
|
|
Aplicarea manecii netubulare in rascrotura |
Masina de incheiat- surfilat |
|
|
|
|
|
|
Coaserea terminatiei produsului |
Masina de cusut ascuns |
|
|
|
|
|
|
Aplicarea pernitilor |
Masina de punctat |
Turatia Ap 1800 rot/min 1 - 20 impunsaturi/ cusatura |
|
|
|
|
|
Verificarea produsului |
Masa de lucru |
|
|
|
|
|
7.2 Structura liniei tehnologicede confectionare
Cod operatie |
Faze cuplate |
Echipament tehnologic |
M |
Nr. locuri de munca |
I |
Alimentarea |
Masa de alimentare |
|
|
II |
Coaserea tivului la guler. Coaserea tivului la maneca. Coasera terminatiei produsului |
Masina de cusut ascuns |
|
|
III |
Asamblarea gulerului cu fata. Asamblarea fetei cu spatele pe cusatura umarului. |
Masina de incheiat - surfilat |
|
|
IV |
Asamblarea manceii. Asamblarea fetei cu spatele si incheierea manecii pe linia cusaturii laterale. |
Masina de incheiat - surfilat |
|
|
V |
Aplicarea pernitelor. Verificarea produsului |
Masina de punctat Masa de lucru |
|
|
Cap. 8 PROIECTAREA SECTIEI DE FINISAJ
Etapa de finisare include:
- tratarea umidotermica
- etichetarea si sortarea produsului
- ambalare
8.1 Elaborarea procesului tenologic de finisare
Normele de timp pentru operatiile de finisare
Np = T / Nt
Nt - se preia din anexe
Descrierea operatiei tehnologice |
Echipament tehnologic |
Nt (min) |
Np (min) |
Bluza pentru femei |
|||
Alimentarea locurilor de munca |
Masa de lucru |
|
|
Calcarea sacoului si asezarea pe umeras: - calcare pe manechin - calcare pe masa cu forme |
Masa cu forme si cu fier de calcat |
|
|
Desprinderea etichetelor de pe rola, introducerea firului de plastic in pistol si fixarea etichetei pe produs |
Masa de lucru |
|
|
Punerea sacoului in punga, lipirea pungii la capete, taierea colturilor |
Masa de lucru cu dispozitiv de lipit |
|
|
Ambalarea produselor, formarea cutiilor, punerea etichetelor pe cutii, sortarea pe marimi si culori |
Masa de lucru |
|
|
Numarul de muncitori se calculeaza cu formula :
M = n / Np
Unde : - n - numarul de produse realizate in 8 ore.
8.2 Centralizarea necesarului de echipamente tehnologice si personal pentru sectia de finisare
Tipul utilajului |
Total |
Principalele caracteristici tehnice |
Prese cu perne interschimababile pentru calcat guler si revere, modelat canturi si revere, calcat umeri si perinite, calcat fete, calcat spate, calcat maneci |
|
Consumuri: -aburi : 5 - 30 kg/h - aer comprimat : 50 - 700 l/min - vacuum : 150 - 200 l/min Putere : 0,25 - 0,5 Kw |
Cap. 9 Verificarea calitatii productiei
In industia de confectii, serviciul de control tehnic de calitate, urmareste calitatea materiei prime si materialelor intrate in fabrica, semifabricatele obtinute in urma procesului de croire, calitatea operatiilor procesului tehnologic, calitatea produselor finite nefinisate, precum si calitatea produselor finite.
Toate aceste aspecte se urmaresc in baza normativelor in vigoare, norme interne pentru tesaturi si norme interne pentru prodesele finite, care include caracteristicile principale pe care trebuie sa le indeplineasca materia prima si produsele finite so limitele admise pentru unele defecte sau caracteristici ale acestora.
Organele de control tehnic, in raport cu analizele periodice efectuate, vor intocmi buletine de calitate, indicand sectiile, atelierele sau liniile de productie datorita carora au aparut abateri de la calitate, producand masuri pentru inlaturarea deficientelor.
Efectuarea controlului interfazic de catre serviciul de control tehnic de calitate, nu elimina raspunderea executantului pentru calitatea operatiilor executate si verificarea acestora.
Documentele de baza care trebuie sa reglementeze in unitate, toate conditiile de efectuare a controlului tehnic, in ceea ce priveste metoda, aparatura si fregventele de control sunt: planurile de operatii, fisele tehnologice, instructiunile, normele uzinale, documentele tehnice normative(STAS, norme interne, caiete de sarcini) precum si contractele economice.
In industria de confectii fazele controlului tehnic de calitate sunt:
receptia unde se urmareste in afara de controlul calitativ si cantitativ al materiei prime si materialelor, respectarea normativelor in vigoare, avizandu- se plata loturilor numai in baza buletinelor de analiza ale unui laborator specializat, care confirma calitatea parametrilor din actele insotitoare.
Personalul din compartiment participa la activitatea de elaborare si revizuire a standardelor si normelor interne in vigoare sau alte sarcini din domeniul asigurarii calitatii produselor.
Activitatea de laborator asigura verificarea parametrilor de calitate, a materiilor prime, materialelor auxiliare, semifabricatelor sau produselor finite, prin forte proprii din fabrica sau in colaborare cu laboratoarele specializate, eliberand buletinul de analiza fiecarui lot prezentat la receptie.
Si personalul din cadrul laboratorului de analiza participa la activitatea de elaborare si revizuire a STAS-urilor.
Personalul de deservire a instalatiilor si utilajelor din cadrul laboratoarelor de analiza si control, trebuie sa cunoasca in detaliu toate etapele procesului de fabricatie, deoarece interactiunea dintre orgenele de lucru si materiale pot crea fenomene nedorite ce pot diminua calitatea produselor.
Prin urmare trebuie sa se analizeze:
-calitatea materialelor;
-comportarea in procesul de taiere, coasere, tratament termic, umidotermic etc.
Controlul tehnic de calitate in industria de confectii se realizeaza folosind metodele statice amintite la tratarea problemelor privind caracteristicile materiei prime si materialelor. Fluxul de control in confectii, corespunde fluxului tehnologic din ansamblu al unei societati comerciale.
Activitatea de control in salile de croit, se asigura in general controlul interfazic, care urmareste calitatea executiei operasiilor de: sablonat, spanuit, sectionat, debitat, termolipit, numerotat, etc. Im primul rand se verifica daca materiile prime materialele repartizate pe comenzi suntin conformitate cu prevederiledin consumul specific, precum si cu cartelele de monstre avizate.
Se verifica exactitatea liniilor principale ale sabloanelor, conform cu restrictiilor impuse la incadrare.
Se verifica directia firelor de urzeala pe marginea pieptului tn asa fel incat sensul fibrelor rezultate la scamosare sa fie orientate in jos in scopul evitarii unei scamoseli la purtare precum si pentru evitarea acumularea prafului.
Se controleaza apoi pozitia punctului cel mai inalt al liniei umarului, suprapunand punctele principale cu punctele corespunzatoare ale tiparului de control.
Se verifica linnile de contur principale conform retelei de linii stabilite anterior, corectandu- le cu particularitatile tesaturii.
In cadrul sectiilor de confectionat, cat si unitatilor de finisaj, produsele executate vor fi verificate si sortate, bucata cu bucata. Se aplica stampila cu numarul controlului.
In fiecare sectie de productie sau pentru anumite sectii(ateliere), in functie de topografia intreprinderii, inainte de operatia de ambalat in cutii sau pungi se va organiza de asemenea un post important de control.
Dupa intocmirea loturilor comercialesi a documentatiei de livrare se organizeaza puncte de control unde se verifica prin sondaj 5% din lot.La aceste puncte se intocmeste certificatul de calitate , precum si procesul verbal de autoreceptie.
Coordonarea activitatii punctelor de control amintite, se asigura de catre controlori principali din cadrul unui punct special de control.
Prin urmare, calitatea produselor confectionateeste conditionata de o miltitudine de factori, incepand cu materia prima(corelarea caracteristicilor dimensionale si de suprafata ale acesteia cu cele ale tiparelor pentru care de asemenea trebuie asigurata calitatea inca din faza de proiectare constructiva), sablonarea, spanuirea, sectionarea, debitarea, asamblarea si tratarea umido-termica a acestora.Chiar si in cazul materialelor uni se recomanda ca tiparele sa fie orientate in acelasi sens, mai corect in sensul de tesere sau tricotare.
Cap. 10 STABILIREA SUPRAFETELOR DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE
10.1: Amplasarea utilajelor si stabilirea suprafetelor de productie
10.2 : Stabilirea principalelor suprafete de depozitare
Suprafata totala de depozitarea ST :
ST = SU + SA (m2)
unde:
SU - suprafata utila ocupata efectiv de materialele depozitare
SA - suprafata auxiliara care include:
- suprafata de primire - receptie a marfurilor
- suprafata de manipulare si circulatie
- suprafata de colectare, formarea loturilor si expediere
- suprafata ocupata de mobilierul tehnologic pentru tinerea evidentei
SA = Su * k => ST = (1+ K) * Su
unde:
- K - coeficient de utilizare a suprafetei
- K = 0,5
10.2.1 Suprafata magaziei de materii prime
Suprafata utila SU ocupata de materialele depozitate se calculeaza cu relatia :
SU = ( NC / 4) * sc
unde :
NC - numarul de celule de raft in care se introduce paletele (numarul de cellule este egal cu numarul de palete ). Se calculeaza cu relatie:
sc - suprafata bazei unei cellule de raft (m2) : sC = 1,105
NC = Nm *z / qc
unde :
Nm - necesarul zilnic de materiale (kg/zi)
z - numarul de zile de depozitare ( z = 20)
qc - sarcina maxima admisibila a unei celule (qc = 150 kg )
NC= 1350 * 20/ 150
NC = 180 celule
Atunci :
Su = 180 / 4 * 1,105
SU = 49,7 m2
ST = (1+ K) * Su
ST = (1 + 0,5 ) * 49,7
ST = 1,5 * 49,7
ST = 74,5 m2
10. 2.2 Suprafata magaziei pentru produse finite
Depozitarea produselor pe umerase:
SU = NST / 3 * sS
unde :
sS - suprafata unuii stender ( sS = 1,2 m2)
NST - numarul de stendere si se calculeaza cu relatia
NST = n * z / nU
unde :
n - numar de produse din comanda (buc/zi)
z - numar de zile de depozitare ( z = 10 )
nU - numar de umerase pe un stender
nU = 20
Astfel : NST = 600 * 10 / 20
NST = 300
Atunci :
SU = 300 / 3 * 1,2
SU = 120 m2
Cap. 11 ORGANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN
Necesarul de mijloace de transport Nmt se calculeaza cu relatia :
Nmt = Qm / q * η * nCS
unde :
Qm - cantitatea de materiale ce se transporta intr-un schimb (kg)
q - capacitatea mijlocului de transport .
q = 100
η - coeficientul de utilizare a mijlocului de transport din punct de vedere capacitv si al timpului (randament) si este egal cu 0,8.
nCS = numarul de curse realizat intr-un schimb care se calculeaza cu relatia :
nCS = T /t
nCS =480 / 3
nCS = 16
unde : T - durata schimbului
t - timpul pentru efectuarea unui transport
t = 30 min
Atunci :
Nmt = 450 / 100 * 0,8 * 16
Nmt = 5,2
Necesarul de electrocare:
Ne = 0,19 * Qm
Qm - cantitatea de materiale ce se transporta intr-o zi ( tone)
Ne = 0,19 * 0,45
Ne = 0,085 => 1
Cap. 12 INDICATORI TEHNICI DE APRECIERE A SISTEMULUI DE FABRICATIE PROIECTAT
Principalii indicatori tehnici sunt :
1. Tactul de baza (r)
r = T / Cp
unde :
- T - durata schimbului
- Cp - cantitatea de produse planificata
Atunci:
r = 480 / 2000
r = 0,24 min/ buc
2. Productivitatea muncii programata , W:
W = Cp / T
W = 600 / 480
W = 1,25
3. Productivitatea fizica a muncii pentru un schimb Wf
Wf = Cp / M
4. Norma de timp necesara realizarii unui produs , Ntp, se calculeaza cu relatia :
Ntp = ∑ ti
Bibliografie :
Stan S.Mitu , Stan S. Mihaela Mitu - Bazele tehnolgiei si confectiilor textile Editura Performantica Iasi, 2005
Papaghiuc Viorica - Indrumator de
proiect Editura Performantica,
Virginia Merticaru, Daniela Giurgiu - Materii prime textile , Editura Preuniversitaria , Bucuresti 2001.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |