Modelul is-lm intr o ec deschisa: analiza, grafice

Modelul is-lm intr o ec deschisa: analiza, grafice

IS-LM intr-o economie deschisa

Introducerea in analiza IS-LM a schimburilor externe presupune luarea in consideratie a cursului de schimb a monedei nationale, curs care poate afecta echilibrul pietei monetare. Cea mai simpla modalitate de abordare a schimburilor externe este de a considera restul lumii ca pe o singura tara.

Fie e cursul nominal de schimb (adica pretul valutei in moneda nationala). Astfel definit, o crestere a cursului inseamna o scumpire a valutei, respectiv o depreciere a monedei nationale. Fie P* nivelul preturilor pe piata internationala.

In aceste conditii cursul real de schimb - pretul bunurilor straine in unitati de bunuri nationale este . Un inalt curs real de schimb implica faptul ca bunurile straine sunt mai scumpe decat cele nationale. Atat consumatorii rezidenti, cat si strainii vor creste achizitiile de bunuri nationale comparativ cu cele straine. Aceasta inseamna ca ecuatia rezultatului macroeconomic este de urmatoarea forma:

Y = E(Y, i-p^e, G, T, eP*/P)

O forma explicita propusa adesea este:

Y = C(Y-T) + I(i-p^e) + G + EN(eP*/P)

unde:

E - cheltuieli agregate

i - rata dobanzii

p - rata inflatiei

G - cheltuielile bugetare

T - impozitele

C - consumul populatiei

EN - exportul net

Din moment ce o tara este mica in raport cu toata economia mondiala este logic sa presupunem ca rate reala de schimb este data.

Modelul Mundel-Fleming   

Se considera ca ipoteza de lucru mobilitatea capitalului, adica nu exista bariere privind fluxurile de capital, iar investitorii au o atitudine neutra fata de risc. In privinta anticiparilor in legatura cu cursul  de schimb se considera ca investitorii nu mizeaza pe o schimbare a acesteia. Ipoteza se justifica prin usurinta modului de lucru si prin dificultatea prognozarii acesteia.

Perfecta mobilitate a capitalului implica faptul ca daca exista o diferenta a profitului intre valorile interne si cele externe, investitorii isi vor plasa toate averile in valorile cu profit mai ridicat. Din moment ce ambele tipuri de valori trebuie sa fie detinute de cineva, rezulta ca ratele scontate ale profitului ale celor doua valori trebuie sa fie egale. Rata scontata a profitului pentru activele straine in termenii monedei interne este data de rata dobanzii externe plus orice crestere anticipata a monedei straine. Intrucat se presupun anticipari statice privind cursul de schimb, schimbarile anticipate in pretul monedei straine sunt zero:

i = i* (1)

unde i*  este rata dobanzii in strainatate, considerata ca data.

La acest nivel este necesar sa distingem intre cursuri (rate) de schimb fixe si flotante. Deoarece i e determinat trivial de relatia (1) sistemul se reduce la doua ecuatii:

(2)

Y = E(Y, i-p^e, G, T, eP*/P)    (3)

In fig. 1 sunt aratate punctele care satisfac aceste ecuatii. Din moment ce o crestere a lui eP*/P produce cresterea cheltuielilor planificate, multimea solutiilor lui (3) este de panta pozitiva (curba IS din figura). Iar din moment ce cursul de schimb nu afecteaza cererea de moneda (LM* este verticala). Faptul ca LM* este verticala insemna ca rezultatul macroeconomic pentru un nivel dat al pretului (i.e. pozitia curbei CA) este determinat in intregime pe piata monetara.

Presupunem o crestere a achizitiilor guvernamentale. Aceasta va deplasa curba IS spre dreapta. (fig. 2). Dupa cum se observa la un anumit nivel al pretului aceasta deplasare conduce doar la aprecierea cursului de schimb al monedei nationale (e scade) si nu are efecte asupra rezultatului macroeconomic. Astfel curba cererii agregate nu este afectata.

Ipoteza privind o cursul de schimb fix necesita doua schimbari in model. Mai intai, cursul de schimb fixat la o anumita valoare:

e e

Apoi, ca oferta de bani devine mai degraba endogena, caci pentru guvern mentinerea cursului de schimb fix implica sa fie gata pentru a cumpara si a vinde moneda interna in schimbul celei straine. Prin urmare guvernul nu stabileste pe M independent, dar il poate ajusta pentru a se asigura ca cursul de schimb ramane la valoarea e

e               LM*   

IS*

Y

Fig. 1. Modelul Mundell- Fleming cu curs de schimb fluctuant

e LM* IS*

O Y

Fig. 2 Efectul unei cresterii in achizitiile guvernamentale in cazul unei curs de schimb fluctuant

e IS*

e e e

Y

Fig. 3. Modelul Mundell-Fleming cu curs de schimb fix.

Daca adaugam acum conditia i = i*,  in ecuatiile lui IS si LM sistemul se simplifica. Acesta ne va da ecuatia lui LM* (2), ecuatia lui IS* (3).

In plus, ecuatia lui LM*, M/P = L(i*, Y) ne va servi doar pentru determinarea lui M si poate prin urmare sa fie neglijata. Astfel ramanem doar cu ecuatia lui IS* si aceea a cursului de schimb. Fig 3 . arata solutii pentru acest caz. Rezultatele din acest caz sunt opuse celor din cazul cursului  de schimb flexibil.

Schimbarile din cheltuielile planificate afecteaza acum cererea agregata. De exemplu, cresterea achizitiilor guvernamentale deplaseaza curba IS* spre dreapta si mareste rezultatul macroeconomic la un anumit nivel al pretului.

Prin contrast, perturbatiile de pe piata monetara nu afecteaza pe Y la un pret dat. De exemplu, o crestere a cererii pentru bani, conduce numai la o crestere a ofertei de bani.

In final, cu un curs de schimb fix, cursul de schimb insasi devine un instrument de politica economica. De exemplu, o devalorizare stimuleaza net exporturile si prin urmare cererea agregata.

Moblitate imperfecta a capitalului.

Ipotezele precum ca nu exista bariere in privinta miscarilor de capital dintre tari si ca investitorii sunt neutri fata de risc sunt cu siguranta prea tari. De exemplu, costurile de tranzactie si dorinta de diversitate pot determina investitorii sa nu plaseze toata avutia in activele unei singure tari ca raspuns la o mica difernta in rentabilitatile anticipate. T este natural sa consideram ipoteza mobilitatii imperfecte a capitalului.  Ne vom concentra pe cazul cursului de schimb fluctuant si, pt. simplificare, vom utiliza ipoteza anticiparilor fixe privind ratele de schimb. O cale simpla de modelare a mobilitatii imperfecte a capitalului este de a presupune ca fluxurile de capital depind de diferenta dintre ratele dobanzii nationale si cele internationale. Se va defini fluxul de capital FC ca diferenta intre achizitiile de active nationale realizate de straini si achizitiile rezidentilor de active straine:

FC = FC(i-i*) cu FC ) > 0   (7)

Fluxurile de capital FC plus exportul net EN trebuie sa fie zero (echilibru balantei de plati):

FC(i-i*) + EN(Y, i-p^e, G, T, eP*/P) = 0 (8)

Partea corespunzatoare cererii agregate din model consista in ecuatia IS (ecuatia 3), in ecuatia LM (ec. 2) si in ecuatia balatie de plati (8). Daca exportul net reprezinta singura componenta a cheltuielilor planificate care este afectata de rata de schimb, modelul poate fi analizat grafic. Cu aceasta ipoteza putem scrie cheltuielile planificate ca suma a cheltuielilor planificate de catre rezidenti (atat pt bunuri nationale cat si pentru bunuri straine) si exportul net:

Y = E^R(Y, i-p^e, G, T) + EN(Y, i-p^e, G, T, eP*/P) (9)

unde:

E^R - celtuielile planificate ale rezidentilor, cu urmatoarele proprietati: 0 < E^R_Y < 1;   E^R_i-p^e < 0; E^R_G > 0; E^R_T < 0.

Utilizand relatia (8) a exporturilor nete obtinem:

Y = E^R(Y, i-p^e, G, T) - FC(i-i*) (10)

Intrucat relatia FC(i-i*) este crescatoare in i, multimea punctelor care satisfac relatia (10) este descrisa de o dreapta de panta negativa in cadranul (Y,i) - curba IS* fig. 4. De retinut ca rata de schimb se modifica implicit de-a lungul curbei IS.

Deoarece rata dobanzii afecteaza Y in relatia (10) atat prin efectul direct asupra cererii interne cat si prin efectul sau asupra ratei de schimb si a exportului net T IS** este mai aplatizata decat curba IS conventionala. In cazul extrem al mobilitatii perfecte a capitalului curba IS** este orizontala pt. i*. Curba LM este la fel ca inainte.

Fig. 4 Cazul mobilitatii imperfecte a capitalului si a cursului de schimb fluctuant.

Vom considera o crestere a cheltuielilor guvernamentale. T curba IS** se va deplasa spre dreapta (fig. 5). Astfel, contrar a ceea ce se intampla in cazul mobilitatrii perfecte a capitalului i si Y vor creste pt un nivel dat al preturilor. Din moment ce curba IS** este mai aplatizata decat curba IS dintr-o economie inchisa, efectele sunt mai slabe decat cele dintr-o economie inchisa.

Fig. 5. Efectele unei cresteri in cheltuielile guvernamentale in conditii de mobilitate imperfecta a capitalului si de rata de schimb fluctuanta