Implicatii bugetare ale procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

Implicatii bugetare ale procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

Integrarea Romaniei in mecanismul de functionare al constructiei europene in viitorul apropiat - confirmata prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeana la 25 aprilie 2005 - presupune definirea unei noi functii pentru finantele publice nationale caracterizata a fi de mare complexitate, si anume, aceea de coordonare si corelare a politicilor bugetare nationale cu politicile bugetare comunitare.

Ca si in cazul formularii politicilor interne nationale, instrumentul de imple- mentare a politicilor  comunitare este bugetul, ceea ce implica armonizarea reglementarilor si practicilor bugetare ale celor 25 de state membre actuale, respectiv

7 dupa aderarea Bulgariei si Romaniei, pentru intocmirea unitara a bugetului general al Uniunii Europene.

Astfel, si in cazul Romaniei, se pune problema crearii si dezvoltarii capacitatii administrative pentru asigurarea eficientei si transparentei fluxurilor financiare catre si de la bugetul Uniunii Europene prin armonizarea legislatiei nationale cu regulamentele

financiare comunitare, prin definirea procedurilor si mecanismelor nationale, crearea structurilor organizatorice si stabilirea competentelor lor in domeniu.

Scopul fundamental al acestui demers il reprezinta formularea si sustinerea pozitiei Romaniei pe parcursul intregului proces bugetar: de elaborare, aprobare, rectificare si executie a bugetului comunitar general, in conformitate cu reglementarile comunitare, in aceasta etapa in calitate de observator activ (fara drept de vot), iar dupa aderare cu drept de vot in cadrul sistemului decizional comunitar: Comisie, Consiliu si Parlament European.

In  mod complementar, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, rezultatul deciziilor privind implicatiile construirii bugetului general al Uniunii Europene asupra Romaniei trebuie reflectate in bugetul national potrivit reglemen- tarilor nationale.

Corelarea functionarii mecanismelor bugetare - comunitar si national - presupune existenta unei interfete pentru reflectarea aceleiasi realitati economico-financiare in cele doua categorii de bugete construite dupa reguli si calendare total diferite.

Procesul de aderare presupune, pe de o parte, crearea si intarirea capacitatii

administrative pentru managementul operational al contributiei Romaniei la constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, iar pe de alta parte, pregatirea cadrului legal si institutional pentru derularea Fondurilor Structurale si a Fondului de Coeziune, astfel incat sa se reuseasca intr-o perioada relativ scurta de timp atingerea unui nivel de convergenta corespunzator.

Principalele conditii care trebuie indeplinite de un stat membru sunt:

* Sa fi aplicat corespunzator sistemele nationale si procedurile de control, astfel incat sa poata furniza date exacte pentru incasarile TVA, sa faca posibila verificarea contabilizarii acestora si sa se asigure de faptul ca s-au luat toate masurile necesare pentru evitarea evaziunii fiscale;

* Sa fie capabil sa transmita Comisiei, inainte de 1 iulie in fiecare an dupa aderare, o situatie care sa contina valoarea totala a bazei TVA pentru anul calendaristic anterior;

* Sa poata transmite Comisiei, inainte de 15 aprilie in fiecare an dupa aderare, evaluari ale bazei TVA pentru urmatorii 3 ani;

* Sa poata informa Comisia in legatura cu modul de inscriere a platitorilor de

TVA, cu modul in care se declara si se incaseaza aceasta;

Sa fie pregatit sa participe, inca de la data aderarii sale, la intrunirile

Comitetului Consultativ pentru Resurse Proprii (ACOR).

Sustinerea  in plan financiar a reformelor structurale se realizeaza prin efortul comun al bugetului Uniunii Europene si al bugetului de stat al tarii noastre.

Principalele surse prin care Uniunea Europeana sustine Romania, din punct de vedere financiar, in procesul de preaderare, sunt programele PHARE, ISPA si SAPARD, efortul bugetar national, in acest caz, concretizandu-se in asigurarea cofinantarii fondurilor transferate de catre Uniunea Europeana in cadrul acestor

programe

Resursele financiare totale pe care Romania le estimeaza ca vor fi transferate de Uniunea Europeana in perioada de preaderare, care au fost incluse in cadrul fiscal bugetar pe termen mediu, sunt prezentate in tabelul urmator.

_{milioane euro}

Incepand cu anul , fluxurile financiare stabilite la nivel bugetar, intre Romania si Uniunea Europeana, vor cunoaste o ampla intensificare, atat din punct de vedere al diversificarii acestora, cat si din punctul de vedere al volumului de fonduri transferate.

Din perspectiva de stat membru, Romania va beneficia, inca din primul an al aderarii, de importante resurse financiare prin intermediul Fondurilor Structurale, Fondului de Coeziune, fondurilor alocate in cadrul Politicii Agricole Comune si in cadrul Politicilor Interne.

Resursele financiare totale pe care Romania estimeaza ca le va primi in perioada 2007-2008, care au fost incluse in cadrul fiscal bugetar pe termen mediu, sunt prezentate in tabelul urmator.

_{- estimare plati - milioane euro}

Din perspectiva calitatii de Stat Membru, incepand cu anul 2 0 , Romania va trebui sa asigure plata contributiei sale pentru finantarea bugetului Uniunii in cadrul sistemului resurselor proprii ale bugetului comunitar.

Potrivit sistemului resurselor proprii, sumele estimate a fi platite de Romania pentru finantarea bugetului comunitar sunt in suma de circa 869,0 milioane euro pentru anul 007 si circa 979,0 milioane euro pentru anul 2008,

Tabelul urmator arata pozitia financiara a Romaniei in raport cu Uniunea

Europeana, in perioada anilor 20 5 - 2 08.

_{-milioane euro-}

Romania trebuie sa asigure capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare si de aplicare a unui management bugetar integrat.

In acest sens, Romania are obligatia de a crea un cadru institutional adecvat utilizarii transferurilor de la Uniunea Europeana.

In plus, trebuie promovata si o reforma a bugetului national care sa permita o integrare a procesului de planificare, prioritizare si cheltuire atat a resurselor interne, cat si a celor europene.

In conditiile in care Romania nu va reusi implementarea acestor reforme administrative si nu va creste capacitatea de absorbtie a autoritatilor locale, exista riscul de a nu putea cheltui in totalitate aceste resurse si de a inregistra costuri de oportunitate ridicate atat din punct de vedere social, cat si economic.