Modelele ale cresterii economice endogene (noua teorie de crestere economica)

Modelele ale cresterii economice endogene (noua teorie de crestere economica)

Capitalul uman.   

Astfel de modele au aparut datorita incapacitatii teoriilor bazate pe acumulare de cunostinte de a explica diferentele dintre tari in ceea ce priveste veniturile. Desi acumularea de capital uman de catre un lucrator implica invatare, exista o distinctie conceptuala clara dintre capitalul uman si cunaosterea in sens abstract. Capitalul uman consta in abilitatile, indemanarile si cunostintele lucratorilor particulari. Astfel, la fel ca si bunurile economice conventionale capitalul uman este exclusiv in utilizare si are prorietatea de rivalitate. If de ex efortul deplin al unui inginer este consacrat unei activitati, aceasta impiedica utilizarea in alta activitate. La fel si pt un algoritm.

Aceste modele difera de cele de tip Solow deoarece presupun ca schimbari moderate in resurse in ceea ce priveste acumularea de capital fizic si uman pot produce schimbari importante in output/lucrator. De aici si capacitatea lor de a explica diferentele privind nivelul veniturilor dintr tari.

Pt a vedea acesta abilitatea a modelului vom reveni la elasticitatea pe termne lung a output in raport cu rata economisirii a a; unde a reprezinta elasticitate output in raport cu capitalului pt k = k* (contibutia capitalului la aceasta elasticitate). If contributia capitalului este mica, nici elasticitatea nu va fi mare. In termenii diagramelor din modelul lui Solow (MS), ovaloare mica pt contributia capitalului inseamna ca sf(k) este relativ curbata si nu va avea un impact prea insemnat asupra lui k* (fig. 1 a). Daca partea capitalului se aproprie de 1, i.e. sf(k) este aprope liniar T o crestere mica in s va produce o crestere mare in k* (fig.1. b)

(n+g+d

s_Nf(k)

s_Vf(k)

k*_V k*_N k

(n+g+d

s_Nf(k)

s_Vf(k)

k*_V k*_N k

O crestere in contributia capitalului va mari efectul lui k* asupra lui f(k*) si implicit elasticitatea output in raport economisirea va fi mai mare. In cazul extrem in care contributia capitalului se apropie de 1 o schimbare in s are un efect permanent asupra ratei de crestere a output.

Anumite castiguri ale lucratorilor reflecta acumularea de indemanari mai curand decat abilitati inerente. Astfel recunoscand existenta capitalului uman implica, ca va trebui sa marimi estimarile privind partea de venit ce se cuvine capitalului de orice tip. Acordand mai mult capitalului se va putea produce mai mult in viitor.

Un model cu acumulare de capital fizic si uman. Functia de productie Cobb-Douglas cu randamente de scara constant .

Ipoteze:

Y(t) = K(t)^aH(t)[A(t)L(t) ^{a b} a > 0, b > a b < (1)

Unde H este stocul de capital uman, L numarul de lucratori

Ipotezele obisnuite privind dinamica lui K si L sunt:

K'(t) = s_KY(t), (2) L'(t) = nL(t) (3)

Unde s_K se refera la economisirea destinata acumularii de capital fizic. Se face abstractie de uzura. Se presupune progrsul tehnologic constant si exogen deoarece scopul modelului este de a explica fenomenul cresterii economice la nivel mondial:

A'(t) = gA(t) (4)

Acumularea de capital uman:    H'(t) = s_HY(t) (5)

Dinamicile economiei

Se vor considera dinamicile capitalului fizic si ale celui human. Se defineste k = K/AL; h = H/AL; y = Y/AL T

Y(t) = k(t)^ah(t)^b (6)

Ne vom ocupa mai intai de k

k (k' < k' = 0

(k' >

k'(t) = s_Ky(t) - (n+g)k(t) = s_K k(t)^ah(t)^b - (n+g)k(t)

h

Fig. nr. 2. Dinamicile capitalului fizic pe unitatea de munca efectiva.

Astfel k' = 0 cand s_K k(t)^ah(t)^b = (n+g)k(t). Aceasta conditie este echivalenta cu k(t)^1-a = s_Kh(t)^b/(n+g). Combinatiile lui k si h care satisfac aceasta relatie sunt aratate in fig nr 2; din moment ce b < a derivata a doua a lui k in raport cu h este negativa. In plus, (7) implica ca k' este crescator in raport cu h. Astfel, deasupra curbei k' = 0, k' < 0, pe cand dedesupt k' >

Consideram acum pe h: h'(t) = s_Hk(t)^ah(t)^b - (n+g)h(t) (8)

h'(t) = 0 T s_Hk(t)^ah(t)^b = (n+g)h(t) sau k = [(n+g)/s_H ^ah(t)^{(1-b a}. Punctele care satisfac relatia sunt reprezentate in fig. 3. Din moment ce 1- b < a, derivata a doua este pozitiva. De aici rezulta h' > 0 la stanga curbei, h' < 0 la dreapta curbei. In figura 4 subt suprapuse cele doua curbe. Punctul E este global stabil, i.e. odata atins acest punct se ramane acolo.