Metoda inventarului intermitent

METODA INVENTARULUI INTERMITENT

Explozia comerciala, caracterizata prin aparitia unui numar de unitati mici si foarte mici, face din "cazul inventarului intermitent" forma cea mai la indemana acestora, cu atat mai mult cu cat este vorba de o structura foarte diversa in sortimentatia marfurilor, cu unitati mici si valori comercializate mai putin evidente

In cazul inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului faptic, se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului lunar urmator, intervine din nou contul de marfuri care se crediteaza valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile

Se retine ca deosebit de importanta existenta documentelor de atestare operationala, cum ar fi: avizul de expeditie, factura si nota de receptie-calculatie - pentru intrari; chitante zilnice si monetare, facturi si avize de expeditie - pentru iesiri (en-gross sau en-detail), inventarele pentru contabilizarea stocurilor lunare, etc.

Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la marfurile procurate din afara fata de cele provenite din productie proprie.

Pentru marfurile aprovizionate din afara unitatii se procedeaza astfel:

se storneaza stocul initial al perioadei din contul de marfuri pentru a reveni asupra contului de cheltuieli, unde a fost inregistrat la inceput;

achizitiile de marfuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra contului de cheltuieli;

la finele perioadei se inventarieaza marfurile aprovizionate ori provenite din perioada precedenta, nevandute, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea

lor asupra contului de marfuri.

Iesirile de marfuri de determina astfel:

Iesiri = Stoc initial + Intrari - Stoc final

Pentru marfurile provenite din productie proprie se procedeaza astfel:

se storneaza stocul initial al perioadei din contul de marfuri pentru a anula veniturile constituite cu acesta la finele perioadei precedente;

marfurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operativa de la locurile de depozitare;

pe masura vanzarii lor se vor inregistra asupra contului de venituri din vanzarea marfurilor, fara sa fie necesara destocarea lor;

la finele perioadei se inventariaza marfurile obtinute din productie proprie,inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevandute, se inregistreaza asupra contului de variatiea stocurilor.

Relatia de determinare a acestor marfuri este urmatoarea[3]:

Intrari = Stoc initial + Vanzari - Stoc final

Pentru productia in curs de executie, determinarea se face numai la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza in contabilitate ca marfuri, dar la inceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza.

Metoda inventarului intermitent nu permite un control riguros al gestionarii marfurilor si al asigurarii intrgritatii lor insa reduce volumul de munca pe parcursul perioadei.