Falimentul

Falimentul

Potrivit art. 107 din lege, intrarea in faliment are loc in urmatoarele cazuri:

debitorul si‑a declarat intentia de a intra in faliment ori nu si‑a declarat intentia de reorganizare, iar nici unul dintre subiectele indreptatite nu au propus un plan de reorganizare ori nici un plan dintre cele propuse nu a fost acceptat si confirmat;

debitorul si‑a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare, ori planul propus nu a fost acceptat si confirmat si nici o alta persoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat;

nu au fost indeplinite obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate.

Judecatorul‑sindic pronunta o sentinta, sau dupa caz o incheiere prin care se decide intrarea in faliment.

Prin aceeasi hotarare de intrare in faliment, judecatorul‑sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare dispunand:

ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

desemnarea unui lichidator, in cazul procedurii generale provizorii, stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia;

termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator catre lichidator;

intocmirea si predarea catre lichidator in termen de zece zile a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora de la data intrarii in faliment;

notificarea intrarii in faliment.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, creditorul A.F.P. Sector 3 a solicitat, in baza Legii nr. 85/2006, deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului S.C. F.I. S.R.L., care se afla in stare de insolventa si fata de care detine o creanta certa lichida si exigibila in suma de 188.000 lei.

Cererea creditorului a fost comunicata debitorului, acesta necontestand ca ar fi in incetare de plati.

a)  Ce va decide instanta de judecata in privinta cererii creditorului, avand in vedere faptul ca debitorul S.C. F.I. S.R.L. fusese dizolvat, (fara lichidarea patrimoniului) anterior formularii cererii introductive? Motivati solutia.

b) In ce conditii un creditor poate formula cererea introductiva (pentru a fi admisibila).

1. Masuri premergatoare lichidarii

Prima masura pe care o dispune judecatorul‑sindic in cadrul procedurii falimentului este sigilarea bunurilor din averea debitorului, lichidatorul urmand sa ia masuri pentru conservarea lor.

Bunurile care vor fi sigilate sunt prevazute, cu titlu de exemplu, in art. 113, si anume: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespon­denta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile. Nu vor putea fi sigilate obiectele care vor trebui valorificate de urgenta, spre a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare, cambiile si alte titluri de valoare scadente in scurt timp precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru conservarea lor, registrele de contabilitate si numerarul pe care lichidatorul il va depune la banca. Aplicarea sigiliilor nu este obligatorie daca inventarierea se poate efectua intr-o singura zi.

In al doilea rand, lichidatorul va face o inventariere a bunurilor luand in posesie bunurile respective, in calitate de depozitar judiciar.

2. Efectuarea lichidarii

In aplicarea procedurii de lichidare se vor urmari doua principii:

rapiditatea operatiunilor

lichidarea bunurilor cat mai avantajos, pentru a fi satisfacute creantele creditorilor.

Lichidarea bunurilor va fi efectuata de lichidator, sub controlul judecatorului sindic.

Bunurile vor putea fi vandute

in bloc, ca un ansamblu in stare de functionare;

individual.

Bunurile se vand prin negociere directa sau prin licitatie publica. In cazul bunurilor imobile vanzarea se face prin negociere directa si se vor indeplini formalitatile prevazute de lege.

Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital.

Sumele rezultate din vanzari vor fi depuse la o unitate a unei societati bancare, in contul averii debitorului, pentru a fi distribuite creditorilor.

Creditorii care beneficiaza de ipoteci sau de alte garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Legiuitorul prevede ca noutate faptul ca, creditorii au dreptul sa primeasca suma datorata la care se adauga dobanzile, majorarile si penalitatile, precum si cheltuielile facute. Daca din sumele obtinute prin vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari intrand in concurs cu ceilalti creditori chirografari (ale caror creante nu sunt garantate printr‑o garantie speciala).

Exemplu: Societatea comerciala "X" este supusa procedurii falimentului.

Societatea comerciala are 5 creditori, dintre care unul "Y", si‑a asigurat creanta printr‑un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului sau. In urma scoaterii la vanzare a automobilelor, s‑a obtinut suma de 20 milioane lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei "Y", de 30 milioane lei. Pentru restul de 10 milioane lei, creditorul "Y" , intra in concurs cu ceilalti 4 creditori ai debitorului falimentar, ale caror creante nu au fost garantate printr‑o garantie speciala.

3. Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii

Potrivit art. 123, la fiecare trei luni, calculate de la data inceperii lichidarii, lichidatorul va prezenta judecatorului‑sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante precum si un plan de distribuire intre creditori.

Judecatorul‑sindic poate prelungi cu cel mult o luna termenul pentru prezentarea raportului si a planului de distributie, care vor fi depuse la grefa tribunalului si notificate creditorilor.

Creantele vor fi platite in urmatoarea ordine:

q taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata retributiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului;

q   creante izvorand din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni ante­rioare deschiderii procedurii;

q creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile afe­rente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii precum si creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului;

q creantele bugetare;

q creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

q creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

q creante reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente celor rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

q alte creante chirografare.

q creantele subordonate, ce izvorasc din credite acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, de catre membrul grupului de interes economic, cat si cele care izvorasc din acte cu titlu gratuit, in ordinea de preferinta prevazuta de lege;

4. Inchiderea procedurii

Lichidatorul este obligat sa intocmeasca un raport final al lichidarii si sa‑l prezinte judecatorului sindic, impreuna cu bilantul general. Aceste documente vor fi comunicate creditorilor si debitorului si se vor afisa la usa tribunalului. Orice obiectie privitoare la acestea, se va formula in termen de 5 zile inainte de data convocarii.

Judecatorul sindic va examina raportul final, inclusiv obiectiile facute de creditori, urmand sa‑l aprobe sau sa‑l respinga. Raportul intocmit de lichidator va fi aprobat de judecatorul sindic printr‑o sentinta daca au fost formulate obiectiuni solutionate sau printr‑o incheiere daca nu au fost formulate asemenea obiectiuni

Lichidarea va fi considerata inchisa cand judecatorul sindic aproba raportul final si cand toate fondurile au fost distribuite creditorilor, iar cele ramase au fost depuse la banca.

In orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic poate da o sentinta de inchidere a acesteia daca exista una din urmatoarele situatii:

debitorul nu are bunuri care sa fie supuse procedurii, deci se afla in stare de insolvabilitate;

bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.

5. Efectele hotararii de inchidere a procedurii

Inchiderea procedurii produce efecte atat cu privire la persoanele care au participat in cadrul procedurii, cat si cu privire la debitor.

Efectele hotararii de inchidere a procedurii fata de persoanele care au concurat la efectuarea acesteia.

Prin inchiderea procedurii, judecatorul sindic, administratorul, lichida­torul si toate persoanele care i‑au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura fata de debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.

Efectele hotararii de inchidere a procedurii fata de debitor.

In principiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase (art. 136). Cu toate acestea debitorul va fi descarcat de obligatii daca vor fi platite in cadrul procedurii. Aceste dispozitii nu se aplica debitorilor care in ultimii 5 ani au mai fost supusi acestei proceduri si au beneficiat de aceste dispozitii.

Precizari speciale cu privire la inchiderea procedurii

In mod firesc, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se poate inchide in orice stadiu al procesului, daca debitorul a achitat in intregime creantele creditorilor

Totodata, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se inchide in urmatoarele cazuri:

nu exista bunuri in averea debitorului care sa poata fi scoase la vanzare pe calea executarii silite pentru a fi indestulati creditorii;

bunurile existente in averea debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative;

acoperirea creantelor mai inainte de lichidarea tuturor bunurilor din averea debitorului;

nici un creditor nu a inregistrat vreo declaratie de creante;

indeplinirea planului de reorganizare;

realizarea creantelor creditorilor in urma lichidarii averii debitorului prin faliment

Notificarea inchiderii procedurii

Judecatorul‑sindic va notifica sentinta de inchidere a procedurii tuturor creditorilor, asociatilor/actionarilor, Directiei teritoriale a finantelor publice si Oficiului Registrului Comertului, si, dupa caz, registrului societatilor agricole, pentru efectuarea mentiunilor.

7. Raspunderea membrilor organelor de conducere

Persoanele cu functii de conducere si de control, respectiv administratorii, directorii si cenzorii care au contribuit la starea de incapacitate de plata a debitorului vor raspunde patrimonial.

Raspunderea va fi patrimoniala (in sensul obligarii acestor persoane la acoperirea unei parti din datoriile societatii comerciale debitoare), daca au savarsit una din urmatoarele fapte:

au folosit bunuri sau credite ale persoanei juridice in folosul propriu sau al unei alte persoane;

au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea societatii;

au dispus continuarea unei activitati care a dus la starea de incapacitate de plata, pentru ca urmareau un interes personal;

au tinut contabilitate fictiva intentionat sau au facut sa dispara unele documente;

au deturnat sau au ascuns o parte din activul societatii, sau au marit in mod fictiv pasivul acesteia;

au folosit mijloacele ruinatoare pentru a procura societatii fonduri in scopul intarzierii efectuarii de plati;

in luna precedata incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unii creditori, in dauna celorlalti creditori.

Actiunea privind angajarera raspunderii persoanelor care au contribuit la insolventa debitorului poate fi pornita de administratorul judiciar sau de lichidator si, in mod exceptional, de catre comitetul creditorilor sau creditorul care detine mai mult de jumatate din valoarea tuturor creantelor, cu autorizarea judecatorului-sindic.

Dreptul la actiune se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa.

Actiunea privind angajarera raspunderii persoanelor care au contribuit la insolventa debitorului se solutioneaza de catre judecatorul-sindic in cursul procedurii, si nicidecum dupa incheierea acesteia.

In afara raspunderii patrimoniale, in astfel de situatii, de cele mai multe ori ‑ cei vinovati vor raspunde si penal, in masura in care faptele sunt calificate de legiuitor ca infractiuni: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, fals, uz de fals, inselaciune etc.

In privinta raspunderii penale,  in art. 144 legiuitorul prevede infractiunea de bancruta frauduloasa constand in fapta persoanei care:

falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;

infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor;

instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului prevazuti la art. 1 lit. b si c din lege, o parte din active.

Persoanele vinovate de bancruta frauduloasa se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

In fapt, la data de 8 iulie 2007, tribunalul a deschis prin sentinta procedura insolventei impotriva debitoarei S.C. AS S.R.L.

Deschiderea procedurii a fost notificata debitoarei, iar aceasta nu si-a declarat intentia de reorganizare. La data de 1 octombrie 2007, tribunalul a deschis procedura falimentului impotriva debitoarei, i-a ridicat dreptul de administrare, a dispus dizolvarea acesteia si a desemnat lichidator judiciar. In raportul sau asupra cauzelor insolventei, lichidatorul a omis sa indice persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitoarei. La 26 octombrie 2007, AP, unul dintre cei trei creditori, a formulat in nume propriu o cerere prin care a solicitat judecatorului sindic sa fie autorizat pentru a introduce o actiune de atragere a raspunderii personale impotriva administratorului debitoarei, iar sumele de bani ce s-ar obtine in urma executarii silite sa-i revina in totalitate, deoarece este titularul unei creante insumand 65% din valoarea totala a acestora.

a)  Cererea privind atragerea raspunderii personale a administratorului debitoarei poate fi formulata de catre un singur debitor? Motivati solutia.

b) Cererea formulata de catre creditorul AP este intemeiata? Motivati solutia.

c)  In ipoteza in care debitoarea nu ar mai detine bunuri prin a caror valorificare sa poata fi acoperite creantele sau cheltuielile administrative, ce va decide instanta de judecata? Motivati solutia.