DIAGNOSTICUL

SOCIETATII COMERCIALE

AUTO-H 2000 SRL

CAPITOLUL I

1.1 Informatii generale

Elemente de identificare

Denumirea societatii :   SC AUTO-H 2000 SRL

Sediul societatii :   Timisoara , Calea Sagului , nr.201

Forma juridica :     Societate cu raspundere limitata

Forma de proprietate :   Privata

Durata de functionare :  Nelimitata

Capitalul social :   110.000 RON

Nr.Registrul Comertului : J35 / 530 / 2002

Cod fiscal :    RO 14572649

Cont bancar : RO74BRDE360SV15496923600

Banca : BRD Timisoara

Domeniul de activitate

SC AUTO-H 2000 SRL ofera intreaga gama de servicii de care are nevoie un automobilist, sub indrumarea General Motors Southeast Europe :

Vanzare de automobile noi

Comercializarea de piese de schimb auto

Lucrari de intretinere si cosmetizare auto

Obiectul de activitate

Activitatea SC AUTO-H 2000 SRL este impartita in doua categorii :

- Activitatea de baza care consta in :

comert cu autovehicule constand in vanzarea intregii game de automobile Opel , Chevrolet si Saab;

asistenta tehnica si service in garantie si postgarantie si efectuarea reparatiilor la autoturismele si autoutilitarele din gama Opel, Chevrolet, Saab constand in:

revizii periodice;

remedieri in termen de garantie si postgarantie;

 testari si verificari pentru toate sistemele masinii, pe standuri specializate;

redresare caroserii;

service complet pentru roti: vanzare, montare-demontare, echilibrare, geometrie, directie.

lucrari de tinichigerie-vopsitorie

Activitatile secundare (auxiliare):

comert cu piese si accesorii pentru autovehicule ;

instalarea alarmelor, radiocasetofoane si a altor accesorii auto .

1.1.4 Scurt istoric

SC AUTO-H 2000 SRL face parte din grupul de firme care s-a infiintat in 26 noiembrie 1996, pe suportul fostei filiale a S.C. Grupul IATSA S.A. din Pitesti, fiind constituita prin aport de capital in natura, respectiv teren, cladiri, utilaje si instalatii detinut de S.C. Grupul IATSA S.A. Pitesti in Timisoara, Calea Sagului nr.201, unde functiona reprezentanta Grupului, si aport in numerar a diversilor actionari persoane fizice. Societatea si-a inceput, practic, activitatea in ianuarie 1997, preluand si continuand activitatea reprezentantei, adica comercializarea de autovehicule si piese de schimb si asigurarea asistentei tehnice in garantie si post garantie pentru acestea.

In 1997 s-a incheiat contractul de reprezentare si comercializare a autovehiculelor si serviciilor aferente Daewoo, contract care s-a reziliat incepand cu data de 01.01.2004. In 1998 s-a obtinut drept de reprezentare si comercializare pentru automobile Dacia, in baza contractului incheiat cu S.C. Automobile Dacia S.A., consolidand pozitia pe piata a societatii. Acest contract a incetat incepand cu data de 01.01.2006, societatea detinand in continuare doar calitatea de reparator agreat al automobilelor din gama.

Prima firma din grup care s-a infiintat in 26 noiembrie 1996 a fost S.C. Autocardo S.A. , avand ca activitate de baza acordarea de asistenta tehnica si service in garantie si postgarantie si efectuarea reparatiilor, in calitate de reparator agreat la autoturismele si autoutilitarele din gama Dacia si executarea de lucrari de reparatii si intretinere, mecanice si electrice, in perioada de postgarantie, la alte marci de automobile .

Societatea comerciala AUTO-H 2000 SRL s-a infiintat in luna aprilie, anul 2002 prin vointa asociatilor sai , avand un capital initial de 1000 RON. Capitalul social a fost majorat ulterior, din fondurile proprii , ajungand la 110.000 RON.

Imediat dupa constituire , in baza scrisorii de intentie semnata cu Opel Southeast Europe ( actual General Motors Southeast Europe Ltd.) , s-a stabilit realizarea unei locatii in concordanta cu standardele Opel si implicit reprezentarea si comercializarea automobilelor din gama Opel , precum si furnizarea serviciilor specifice si a pieselor de schimb.

Incepand din primavara anului 2003, SC AUTO-H 2000 SRL reprezinta in zona de vest a tarii marca germana de automobile Opel, marca de renume apartinand celui mai mare concern auto mondial, General Motors, obiectul principal de activitate constituindu-l importul si comercializarea acestor automobile pe piata judetului Timis, precum si acordarea asistentei tehnice si comercializarea pieselor de schimb . AUTO-H 2000 este dintre cei mai importanti distribuitori auto din Romania. Activitatea de service demarata la mijlocul anilor `90 a fost continuata de activitatea de vanzari dupa ce proprietarii i-au cunoscut pe partenerii din Ungaria, firma maghiaro-germana Di-Fer Kft, cu care s-au asociat .Atunci, dorinta comuna, atat a proprietarilor, cat si a partenerilor, a fost de a penetra in randul dealerilor Opel, lucru pe care l-au reusit putin mai tarziu .

In 15 septembrie 2003 a fost semnata cu GM Daewoo Central&Eastern Europe Automotive LLC scrisoarea de intentie pentru reprezentarea si comercializarea automobilelor din gama Chevrolet pe piata arondata si simultan , oferirea serviciilor conexe specifice: asistenta tehnica si piese de schimb .

In luna august 2005 s-au semnat, in varianta finala, cu General Motors Southeast Europe si cu Chevrolet Southeast Europe contractele pentru importul, comercializarea, acordarea asistentei tehnice si repararea autovehiculelor din gamele Opel si Chevrolet.

In luna august 2006 s-a semnat scrisoarea de intentie cu Polar Mobil KFT(importator autorizat pentru gama Saab), prin care s-a acordat dreptul de comercializare, intretinere si reparatii pentru gama de autovehicule SAAB. Odata cu preluarea acestei game, S.C. AUTO-H S.R.L. a inaugurat in noiembrie 2006 primul showroom care reuneste sub acelasi acoperis cele trei marci ale lui General Motors. Contractul pentru noua gama de autovehicule Saab a fost semnat in primavara anului 2007 cu Polar Mobil prin care S.C. AUTO-H 2000 S.R.L. a devenit distribuitor si reparator agreat al SAAB.

1.2. Informatii economice

1.2.1 Aspecte privind potentialul uman

Efectivul de personal al unei intreprinderi este influentat din ce in ce mai mult de statutul sau, care cunoaste noi forme de exprimare, ca o consecinta a modului in care intreprinderile raspund restrictiilor de ordin economic si social .

Pe parcursul desfasurarii activitatii aferente anilor 2005 , 2006 , respectiv 2007 numarul de angajati a fost diferit de la un an la altul .

In tabelul si graficul de mai jos se poate observa evolutia personalului angajat pe parcursul celor trei ani :

Tabel nr. 1.1

Evolutia numarului de angajati

Grafic nr. 1.1 Reprezentarea grafica a evolutiei numarului de personal

Se poate observa ca in anul 2006 numarul personalului angajat scade cu 9 angajati fata de anul 2005 ajungand la 58 angajati , iar in anul 2007 numarul de personal creste ajungand la 78 de angajati .

Repartizarea pe sexe a personalului este, de asemenea, utila, atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul economiei, urmarind modul in care sunt respectate drepturile femeilor de a munci si egalitatea profesionala .

Structura personalului angajat pe sexe aferenta anului 2005 , 2006 si 2007 este ilustrata in cele ce urmeaza :

Tabel nr. 1.2

Structura populatiei pe sexe

Grafic nr. 1.2 Reprezentarea grafica a structurii personalului angajat pe sexe

Numarul de barbati angajati este mult mai mare decat numarul de femei angajate acest lucru datorandu-se in special obiectului de activitate al firmei ( vanzari si service auto, comercializare piese schimb ) .

Cifra de afaceri a cunoscut o crestere semnificativa de la un an la altul .Acest lucru se poate observa in tabelul si graficul de mai jos.

Tabel nr. 1.3

Evolutia cifrei de afaceri

Grafic nr.1.3 Reprezentarea grafica a evolutiei cifrei de afaceri

Spre deosebire de anul 2005 cand cifra de afaceri avea valoarea de 23.475.489 lei , in anul 2006 cifra de afaceri a crescut cu aproximativ 53 % ajungand la 43.956.206 lei , iar in anul 2007 cifra de afaceri a crescut fata de anul 2006 cu 50% avand valoarea de 86.361.155 lei .

Progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune. Intotdeauna, oamenii s-au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani ce se cheltuiesc, sa asigure o crestere cat mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri materiale si servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei economii avansate si implicit conditii in vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a populatiei.

Intreprinderile sunt agentii economici ce transforma factorii de productie in bunuri si servicii.

In procesul combinarii factorilor de productie are loc consumarea acestora, obtinandu-se bunurile economice. Intreprinzatorul rational va compara permanent rezultate obtinute cu factorii de productie utilizati. Acest lucru se realizeaza mai ales prin intermediul productivitatii. Prin productivitate se intelege rodnicia, randamentul factorilor de productie utilizati. Acest lucru se poate aprecia cu ajutorul nivelului productivitatii, calculat ca raport intre bunurile economice obtinute si factorii de productie implicati in realizarea lor, si se determina cu ajutorul urmatoarei formule:

W =

Nivelul si evolutia productivitatii depind de mai multe imprejurari economice si extraeconomice: calitatea factorilor de productie utilizati, calitatea organizarii si conducerii activitatii economice, motivatia economica a posesorilor factorilor de productie si masura in care aceasta este realizata, conditiile naturale (frigul), climatul social si psihologic.

Productivitatea muncii reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii. Accelerarea ritmului de crestere a productivitatii muncii este legata de intelegerea continutului si semnificatiei sale, a factorilor prioritari de influenta si a modului de valorificare. Sporirea productivitatii muncii reducerea sistematica a cheltuielilor de munca vie, ceea ce contribuie direct la micsorarea costurilor si sporirea eficientei muncii desfasurate. Factorii care influenteaza gradul de crestere a productivitatii muncii sunt: progresul tehnic; perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii; calificarea, perfectionarea profesionala si cresterea indemanarii executantilor.

Forta de munca - executantii - si utilizarea rationala a acesteia reprezinta factori hotaratori in sporirea continua a rodniciei muncii si, evident, a productivitatii muncii.

Tabel nr.1.4

Evolutia indicatorilor privind potentialul uman

Grafic nr. 1.4 Reprezentarea grafica a productivitatii si profitabilitatii muncii

Din graficul prezentat , se poate observa ca productivitatea muncii are un trend ascendent pe parcursul celor 3 ani de activitate . Daca in anul 2005 productivitatea muncii avea o valoare de 350380,43 lei , in anul 2006 acesta cunoaste o cresstere brusca de 116,30 % , ajungand la valoarea de 757865,62 lei . Acest lucru se datoreaza cresterii cifrei de afaceri cu 87,24% si scaderii numarului de personal de la 67 in 2005 la 58 de angajati in 2006 . In anul 2007 productivitatea muncii a crescut cu 46,09% fata de 2006 datorita cresterii cifrei de afaceri cu 96,47 % in anul 2007 fata de anul 2006 .

In ceea ce priveste profitabilitatea muncii , aceasta creste in anul 2006 fata de anul 2005 cu 33,68 % , dar scade in anul 2007 fata de 2006 cu 12,39 % . Acest lucru se datoreaza cresterii rezultatului exploatarii pe tot parcursul celor 3 ani . Scaderea profitabilitatii muncii din anul 2007 se datoreaza cresterii numarului de peronal cu 20 de angajati .

1.2.2. Aspecte privind evolutia activitatii comerciale

Tabel nr. 1.5

Evolutia activitatii comerciale

Grafic nr.1.5 Evolutia cifrei de afaceri

Se poate observa din graficul de mai sus ca cifra de afaceri are un trend crescator pe tot parcursul celor 3 ani .

Profitul brut creste in anul 2006 fata de anul 2005 cu 22,16 % , iar in anul 2007 scade cu 47,57 % ca urmare a cresterii in mod brusc a cheltuielilor.

CAPITOLUL II

Diagnosticul comercial

Efectuarea diagnosticului comercial are ca obiectiv determinarea "pietei" si a locului ocupat de intreprindere pe aceasta piata atat in prezent cat si in perspectiva .

Diagnosticul comercial se efectueaza asupra elementelor care conditioneaza si actioneaza pe piata si anume: produse, clienti, furnizori, concurenta, modalitate de distributie a produselor si serviciilor.

,indicatori care au caracter de medie:

2.1 Evolutia vanzarilor

SC AUTO-H 2000 SRL comercializeaza autoturisme marca Opel , Chevrolet si Saab , precum si piese de schimb auto . Evolutia vanzarilor pe fiecare marca de autoturism in parte este prezentata in tabelele si graficele urmatoare :

Tabel nr.2.1

Evolutia vanzarilor de autotursime in anul 2005

Grafic nr. 2.1 Reprezentarea grafica a evolutiei vanzarilor in anul 2005

Din tabelul si graficul de mai sus se poate observa o crestere a vanzarilor marca Opel incepand cu luna aprilie a anului 2005 , urmand ca pana in luna decembrie vanzarile sa scada brusc . in ceea ce priveste marca de autotursime Chevrolet lunile cu vanzare aferente acestei marci in anul 2005 sunt luna iunie , iulie si august .

Tabel nr. 2.2

Evolutia vanzarilor de autoturisme in anul 2006

Grafic nr. 2.2 Reprezentarea grafica a evolutiei vanzarilor in anul 2006

Se poate observa ca in anul 2006 , lunile cu cea mai mare vanzare de autoturimse Opel au fost august si octombrie , iar in ceea ce priveste marca de autoturime Chevrolet cel mai mare numar de unitati vandute in anul 2006 s-au inregistrat in luna august si noiembrie

Tabel nr.2.3

Evolutia vanzarilor de autoturisme in anul 2007

Grafic nr.2.3 Reprezentarea grafica a evolutiei vanzarilor in anul 2007

In anul 2007 se vand primele autoturime marca Saab , iar vanzarile de autoturisme Opel inregistreaza o evolutie crescatoare . Acelasi lucru il putem spune si despre vanzarile de autoturisme Chevrolet care cresc semnificativ in anul 2007 .

2.2. Produsele si serviciile comercializate

Incepand din primavara anului 2003, SC AUTO-H 2000 SRL reprezinta in zona de vest a tarii marca germana de automobile Opel, marca de renume apartinand concernului auto mondial General Motors. Aceasta reprezentare se materializeaza prin:

- Vanzarea intregii game de automobile noi Opel, Chevrolet si SAAB;

- Asistenta tehnica si service, in garantie si postgarantie;

- Inspectii Tehnice Periodice in statie autorizata RAR;

- Lucrari de tinichigerie-vopsitorie;

- Comercializarea si montarea de accesorii si piese de schimb General Motors
- Comercializarea si montarea de accesorii ale unor marci de prestigiu (instalatii audio, car kit-uri) .

Calitatea serviciilor oferite va este certificata atat de catre o echipa specializata, cat si de mijloacele ultramoderne utilizate in acest sens.

Importator direct al automobilelor Opel , Saab si Chevrolet , AUTO-H 2000 comercializeaza intreaga gama de autoturisme si autoutilitare ale acestor marci, destinate pietei europene :

.  automobilele pot fi configurate intr-o vasta diversitate de dotari, culori si motorizari, in functie de dorinta clientului;
.  ofera unele dintre cele mai complexe posibilitati de configurare a echiparii, pentru fiecare clasa de autoturisme in parte;
.  achizitionarea se poate face atat cu plata integrala cat si prin finantari de tip leasing sau cu rate bancare;

Cu un personal de specialitate pregatit de General Motors, in conformitate cu standardele sale, AUTO-H 2000 realizeaza toata gama de operatiuni de service pentru automobile, atat in garantie cat si in post-garantie:

.  revizii periodice si reparatii;
.  testari, verificari, reglaje si diagnoze pentru toate sistemele automobilelor, pe standuri specializate;
.  service complet pentru roti (montare / demontare anvelope, echilibrare, geometrie directie);
.  montare alarme, instalatii audio, car kit-uri etc.;
.  montare scuturi de protectie pentru motor si cutie de viteze, carlige de remorcare, aparatori de noroi etc.

AUTO-H 2000 detine o locatie ultramoderna pentru lucrari de tinichigerie vopsitorie, dotata cu echipamente de ultima generatie, care permit efectuarea oricaror reparatii asupra tuturor marcilor de autoturisme, in conditii certificate de calitate aflate in concordanta cu cerintele producatorilor de autovehicule si cu normele ISO 9001:
.  standuri specializate de redresare caroserii;
.  aparate de sudura in mediu protejat;
.  aparat de sudura pentru caroserii din aliaje neferoase;
.  statii de pregatire si suflare multifunctionale;
.  cabine de vopsit ventilate si incalzite.

AUTO-H 2000 furnizeaza si comercializeaza:

.  piese si consumabile originale General Motors, la preturi excelente
.  covorase auto originale, dedicate pentru fiecare model in parte, umerase auto, huse scaune etc.;
.  alarme, radiocasetofoane/ radioCD-uri auto, car kit-uri, senzori parcare etc.;
.  seturi de sigurante si becuri, truse medicale, triunghiuri reflectorizante, extinctoare etc.;
.  aparatori de noroi, carlige de remorcare, scuturi de protectie pentru motor si cutie de viteze, suporturi pentru schiuri, biciclete si portbagaje suplimentare, plase de fixare bagaje etc.;
.  jante de aliaj usor si anvelope, intr-o gama diversa de modele si dimensiuni;
.  diferite accesorii ornamentale;

2.3 Pozitia ocupata pe piata

Cand ne referim la pozitia unui produs sau serviciu pe piata, ne gandim la imaginea pe care o au clientii despre acel produs/serviciu. Pozitia pe piata devine extrem de importanta in conditiile in care concurenta este foarte mare .

Evolutia cotei de piata pentru autoturismele Opel si Chevrolet in comparatie cu celelalte marci de autoturisme se prezinta astfel :

productivitatea zilnica pe un salariat operativ

desfacerea medie realizata in cursul anului, respectiv desfacerea medie zilnica pe un salariat si pe un salariat exprimata.

2.4 Relatiile cu clientii si furnizorii

Principalii clienti interni si externi ai acesteia sunt : SC Auto Cardo S.A , SC Xrs Company SRL , SC Avva SRL , SC Rcs & Rds SRL , SC Rokor Trading SRL si firmele de leasing precum Impuls Leasing , Unicredit Leasing , AMR Leasing , BCR Leasing .

Acesti clienti apeleaza la serviciile si lucrarile executate datorita standardelor de inalta calitate la care se efectueaza acestea in cadrul firmei.

SC Auto Cardo S.A achitioneaza de la SC AUTO-H 2000 SRL piesele si accesoriile auto necesare in cadrul procesului de reparatii autoturisme . Clientii SC Xrs Company SRL, SC Rcs & Rds SRL , SC Rokor Trading SRL apeleaza la service-ul din cadrul fimei SC AUTO-H 2000 SRL si de asemenea achizitioneaza piese de schimb auto. SC AUTO-H 2000 SRL factureaza lunar clientului SC Avva SRL chiria aferenta spatiului ocupat de aceasta.

Principalii furnizori ai firmei SC AUTO-H 2000 SRL sunt :

General Motors Southeast Europe , Chevrolet Southeast Europe , Polar Mobil si alti furnizori interni de la care firma achizitioneaza in principal piese auto .

De la furnizorul General Motors Southeast Europe firma achitioneaza autoturismele Opel . Autoturismele Chevrolet sunt achizitionate de la furnizorul Chevrolet Southeast Europe, iar autoturismele Saab de la Polar Mobil .

Din categoria principalilor furnizori interni fac parte : SC Unipart SRL , SC Falcon Electronics SRL , SC Gruppo Damidio SRL si OMV Romania .

2.5 Concurenta societatii AUTO-H 2000 SRL

Relatiile dintre agentii economici pe piata, in functie de interesele lor, constituie un sistem economic de concurenta, in care fiecare are libertatea sa produca si sa vanda ce-i convine, in conditiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential reprezinta totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in competitie pe piata ,in functie de interesele lor .

Principalii concurenti ai firmei SC AUTO-H 2000 SRL sunt :

• Procar Timisoara S.A , dealer autorizat Skoda ;
• Romcar , dealer autorizat Ford ;
• Mega Group , concesionar Peugeot ;
• Auto Europa , dealer autorizat Renault , Dacia si Nissan ;
• Auto Roma , dealer Alfa Romeo, Fiat ;
• Autoclub , dealer Audi si Volkswagen .

2.6 Promovarea produselor

In vederea promovarii cat mai eficitente a produselor comercializate , SC AUTO-H 2000 SRL recurge la urmatoarele cai :

Campanii publicitare radio si TV ;

Caravane auto ;

Expuneri auto in principalele centre comerciale ;

Impartirea de pliante informative ;

Afisarea de bannere pe pricipalele cladiri din oras ;

Test drive ;

Pagina de internet www.AUTO-H2000.ro .

2.7 Concluzii privind diagnosticul comercial

In acest capitol am analizat elementele care au ca obiectiv diagnosticarea comerciala a societatii.Astfel din analiza evolutiei vanzarilor putem observa punctele forte si punctele slabe ale societatii.

Puncte forte:

Relatiile cu furnizorii sunt foarte bune, prin contractele incheiate cu acestia s-au obtinut termene de plata mai relaxante (lungi), discount-uri importante la achizitii mai mari si la plata facturilor intr-un anumit termen stabilit, comenzi rapid onorate;

Produsele si serviciile oferite sunt de calitate ridicata, iar raportul performanta - pret ridicat;

Societatea dispune de o gama variata de clienti ,acestia fiind firme care au achizitionat autoturisme pentru a le da in folosinta angajatiilor dar si persoane fizice care si-au dorit un autoturism personal ;

Marca OPEL a inregistrat vanzari foarte mari, fiind un concurent important pe piata de autoturisme;

Activitatea de marketing/publicitate este dezvoltata produsele comercializate necesitand o activitate de marketing foarte intensa pentru a ocupa o pozitie cat mai buna pe piata

Puncte slabe:

Societatea inregistreaza vanzari scazute la celelalte doua marci de autoturisme CHEVROLET si SAAB , acestea fiind mai putin cunoscute pe piata de autoturisme romaneasca

Concurenta pe aceasta piata este foarte mare .

CAPITOLUL III

Diagnosticul financiar pe baza contului de rezultate

Analiza financiara foloseste instrumente si mijloace specifice adaptate scopului urmarit si conduce la diagnosticul financiar; parte a diagnosticului economico-financiar, alaturi de diagnosticul contabil, fiind orientat in special spre rentabilitatea si riscurile intreprinderii.

Termenul "diagnostic", preluat din grecescul "diagnostikos" (apt de a cunoaste) si imprumutat din practica medicinei, este un demers care vizeaza recunoasterea anumitor boli dupa simptomele lor, in vederea descoperirii cauzelor si instituirii terapiei necesare vindecarii.

In acest scop se parcurg trei etape:

I. Cercetarea simptomelor cu ajutorul tuturor mijloacelor de investigare.

II. Identificarea unei afectiuni , ceea ce corespunde diagnosticului propriu zis.

III. Enuntarea unui pronostic si recomandarea unei terapeutici adecvate.

Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare, procedeaza in acelasi mod, avand cateva obiective generale:

1) Evidentierea disfunctionalitatilor sau elementelor nefavorabile in situatia financiara si a performantelor intreprinderii;

2) Identificarea cauzelor dificultatilor prezente sau viitoare ale intreprinderii;

3) Prezentarea perspectivelor de evolutie a intreprinderii si propunerea unor actiuni de intreprins pentru ameliorarea sau redresarea situatiei.

Diagnosticul financiar presupune asa dar unele judecati asupra sanatatii financiare a intreprinderii, punctele forte si punctele slabe ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia riscurile trecute, prezente si viitoare ce decurg din situatia financiara si solutiile pentru diminuarea riscurilor si imbunatatirea rezultatelor.

Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor utilizatorilor, rolul analizei financiare fiind adaptat tipului de diagnostic.

Obiectivele diagnosticului financiar interior vizeaza punctul de vedere al actionarilor si al participantilor la viata intreprinderii (angajati si manageri). Astfel, diagnosticul financiar necesar managerului intreprinderii vizeaza raspunsul la patru intrebari esentiale privind:

1) Cresterea: cum s-a desfasurat activitatea intreprinderii in perioada examinata si care a fost ritmul cresterii acesteia in raport cu ritmul sectorului.

2) Rentabilitatea: daca rezultatele obtinute sunt pe masura mijloacelor folosite si daca cresterea a fost insotita de o rentabilitate suficienta.

3) Echilibrul: care este structura financiara a intreprinderii si daca aceasta este echilibrata, in contextul raportului intre masele de capitaluri pentru un suport financiar convenabil.

4) Riscurile: care sunt ele, daca intreprinderea prezinta puncte de vulnerabilitate si daca exista un risc de faliment crescut sau nu.

Daca se urmareste cresterea se verifica daca intreprinderea are suficiente resurse pentru investitii si un necesar de fond de rulment pentru activitatea curenta fara riscul de a dezechilibra structurile financiare. De asemenea, se verifica daca intreprinderea are o rentabilitate suficienta pentru a face fata cresterii, ceea ce impune compararea rezultatelor obtinute cu mijloacele folosite.

Cunoasterea rezultatelor si a modului in care s-au format si repartizat ele intre partenerii interni si externi ai intreprinderii permite evaluarea performantelor intreprinderii, care se reflecta in echilibrul financiar. Aici se urmareste in primul rand daca structurile financiare ale intreprinderii sunt echilibrate, in sensul aptitudinii intreprinderii de a face fata angajamentelor pe termen scurt si lung, ceea ce impune examinarea solvabilitatii si lichiditatii intreprinderii.

In al doilea rand, intereseaza modul in care este finantata intreprinderea, ceea ce impune cunoasterea structurii capitalului prin ponderea capitalului propriu si a datoriilor. Din compararea rezultatelor obtinute cu capitalurile utilizate apare rentabilitatea economica rentabilitatea financiara de care se leaga riscurile.

In al treilea rand, trebuie sa se vada daca in cursul evolutiei sale intreprinderea a stiut sa-si mentina echilibrul financiar, ceea ce impune studierea fluxurilor financiare in timpul unuia sau mai multor exercitii. Aici intereseaza care au fost in aceasta perioada utilizarile noi ale intreprinderii (investitii corporale, necorporale, financiare, rambursarea imprumuturilor) si de ce noi resurse a dispus intreprinderea in aceeasi perioada (autofnantare sau credite).

Pentru a caracteriza comportamentul financiar al intreprinderii in finantarea cresterii este necesar sa se stabileasca tablouri plurianuale de fluxuri financiare, continuand cu introducerea elementelor de analiza strategica, pentru a prevedea evolutia structurilor financiare.

3.1.1 Marja comerciala

Marja comerciala (Mc) reprezinta castigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea de comercializare a mafurilor. Nivelul indicatorului reprezinta practic valoarea adaosului comercial rezultat in urma deducerii cheltuielilor privind marfurile achizitionate din veniturile rezultate de pe urma vanzarii acestora.

Marja comerciala = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute

Rata marjei comerciale reprezinta adaosul comercial exprimat in raport cu veniturile realizate din vanzarea marfurilor si exprima eficienta activitatii de comercializare a marfurilor.

Rata marjei comerciale = Marja comerciala / Venituri din vanzarea marfurilor*100

Tabel nr.3.1

Evolutia marjei comerciale

Grafic nr.3.1 Reprezentarea evolutiei marjei comerciale

Se poate observa din graficul de mai sus ca marja comerciala creste de la un an la altul. Daca in anul 2005 marja comerciala avea o valoare de 1954053 lei , in anul 2006 creste cu 78,57 % , iar in anul 2007 cu 124,77% , ca urmare a cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor .

3.1.2 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri (Ca) reprezinta principalul indicator al activitatii firmei. Ea constituie in sine unul din cele mai importante obiective strategice ale organizatiilor de afaceri. Este principala forma de venit a intreprinderii. Indicatorul reprezinta volumul total al afacerilor firmei evaluate la pretul pietei.

Cifra de afaceri = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta

Tabel nr.3.2

Structura cifrei de afaceri

Grafic nr. 3.2 Reprezentarea grafica a structurii cifrei de afaceri

Se poate observa ca veniturile din vanzarea marfurilor cresc de la un an la altul .In anul 2006 cresc cu 98,90% fata de anul 2005 , iar in anul 2007 cresc cu 108 % fata de 2006. Productia vanduta cunoaste un trend ascendent pe parcursul celor 3 ani . Ca urmare a acestor cresteri si cifra de afaceri creste brusc de la un an la altul . Pe intreaga perioada avuta in vedere, cifra de afaceri a firmei a fost constituita aproape exclusiv pe baza veniturilor din vanzarea marfurilor .

3.1.3 Valoarea adaugata

Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.

Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terti. Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea nou creata fara sa tina cont de amortizare, adica de remunerarea imobilizarilor.

Tabel nr.3.3

Valoarea adaugata

Grafic nr.3.3 Evolutia valorii adaugate

Se poate observa din graficul de mai sus ca valoarea adaugata creste de la un an la altul , fapt ce se datoreaza cresterii marjei comerciale si a productiei exercitiului . In anul 2006 valoarea adaugata creste cu 47.83 % fata de anul 2005 , iar in anul 2007 valoarea adaugata creste cu 64.47 % fata de anul 2006 .

3.1.4 Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut din exploatare (Ebe) exprima potentialul de autofinantare a investitiilor pentru exploatare ,admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate , si nu platite. Excedentul brut de exploatare masoara capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru exploatare.

Ebe = (Valoarea adaugata + Subventii pentru exploatare) - (Impozite si taxe + Cheltuieli de personal)

Tabel nr. 3.4

Excedentul brut din exploatare

Grafic nr.3.4 Reprezentarea grafica a evolutiei excedentului brut din exploatare

Excedentul brut din exploatare a crescut seminifcativ de la un an la altul , ceea ce ne arata ca firma are un potential ridicat de autofinantare a investitiilor din exploatare .

In anul 2006 excendentul brut din exploatare creste cu 47.01 % fata de anul 2005 ca urmare a cresterii valorii adaugate intr-o masura mai mare decat cheltuielile totale cu personalul si impozitele si taxele . In anul 2007 , excedentul brut din exploatare creste cu 60.80% fata de anul 2006 , anul 2007 fiin anul cu potentialul cel mai ridicat de autofinantare a investitiilor din exploatare .

3.1.5. Rezultatul exploatarii

Este un indicator care masoara performantele industriale si comerciale ale unei intreprinderi, independent de politica financiara, fiscala si de distribuire a dividendelor, tinand cont insa de deprecierea capitalului (amortizari si provizioane).

Rezultatul exploatarii reprezinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare curenta a intreprinderii si se poate concretiza in profit sau pierdere.

Este format din rezultatele aferente activitatii curente (normale) si exceptionale.

Rezultatul curent (Rc) reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale ale firmei. Este determinat prin luarea in considerare a rezultatului financiar (Rf), permitand aprecierea impactului politicii financiare.

Rezultatul exceptional (Rx) reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile exceptionale, care nu sunt legate de evolutia normala a activitatii firmei.

Rezultatul exploatarii exprima profitul aferent activitatii de exploatare ( productie si comercializare ) determinandu-se ca diferenta intre veniturile si cheltuielile din exploatare si cheltuielile pentru exploatare.

Veniturile din exploatare cuprind :

Cifra de afaceri;

Venituri din productia stocata;

Venituri din productia de imobilizari;

Venituri din subventii de exploatare

Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare;

Alte venituri din exploatare

Cheltuielile pentru exploatare cuprind :

Cheltuielile privind marfurile;

Cheltuielile materiale, formate din :

Cheltuielile cu materiile prime;

Cheltuielile cu materialele consumabile;

Cheltuielile cu energia si apa ;

Alte cheltuieli materiale;

Cheltuieli cu lucrari si servicii efectuate de terti;

Cheltuieli cu taxe, impozite si varsaminte asimilate;

Cheltuieli cu personalul formate din :

Cheltuieli cu remuneratiile personalului;

Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala;

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;

Alte cheltuieli de exploatare.

Exista doua modalitati de calcul:

ca diferenta dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) si totalul cheltuielilor din

exploatare (Che)

Re = Ve - Che

• pornind de la marimea EBE si are relatia

Re = EBE - (Amp +Ache) + (Ave + Vpr) unde

Amp - amortizari si provizioane

Ache - alte cheltuieli din exploatare

Ave - alte venituri din exploatare

Vpr - venituri din provizioane privind exploatarea

Prin prima relatie de calcul se fundamenteaza strategii si politici pe care le adopta managementul intreprinderii pentru a ameliora rezultatul sau.

Variantele posibile sunt: majorarea veniturile sau diminuarea cheltuielilor, in conditiile mentinerii constante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente cu respectarea restrictiei ca ritmul cresterii veniturilor sa devanseze ritmul de crestere al cheltuielilor.

Tabel nr.3.5

Rezultatul din exploatare

Grafic nr. 3.5 Reprezentarea grafica a rezultatului din exploatare

Dupa cum se poate observa din calculele efectuate in tabelul de mai sus, in toti cei trei ani de analiza societatea inregistreaza profit. La fel ca si veniturile totale, cheltuielile au o tendinta de dublare a valorii de la un an la altul.

Rezultatul curent este aferent celor doua activitati importante din cadrul societatii, anume activitatea din exploatare si cea financiara .Rezultatul din exploatare creste treptat de la un an la altul , iar rezultatul financiar scade de la un an la altul .

3.1.6 Rezultatul exercitiului

Este un sold intermediar care reflecta sintetic eficienta intregii activitati desfasurata de o intreprindere intr-o perioada de timp determinata. Se determina ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale.

Rezultatul net al exercitiului este diferenta dintre rezultatul brut si impozitul pe profit.

Acesta reprezinta marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii cu capitalurile proprii subscrise.

Rezultatul net al exercitiului ia forma profitului sau a pierderii. Profitul net urmeaza sa fie distribuit sub forma dividendelor sau sa fie reinvestit. Profitul net nerepartizat constituie o sursa de finantare proprie sau elemente de autofinantare generat de insasi activitatea intreprinderii.

Rezultatul brut sau al exercitiului inaintea impozitarii reprezinta profitul brut sau pierderea de la sfarsitul unei perioade de gestiune.Acest rezultat corespunde celor trei activitati desfasurate de societate :

Activitatea de exploatare

Activitatea financiara

Activitatea extraordinara

Drept urmare, rezultatului exercitiului inaintea impozitarii se poate determina in doua modalitati :

a) Ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale:

Rb = Vt - Ct

b)    Prin insumarea rezultatelor pe categorii de activitati ( exploatare, financiara,extraordinara) :

Rb = RE ± Rf ± Rextr

unde :   RE - rezultatul exploatarii;

Rf - rezultatul financiar;

Rextr - rezultatul extraordinar

Tabel nr. 3.6

Rezultatul net al exercitiului

Grafic nr.3.6 Reprezentarea grafica a rezultatului net al exercitiului

Dupa cum se poate observa si din figura prezentata mai sus, rezultatul net al exercitiului urmeaza aceeasi traiectorie cu rezultatul brut. Situatia este una similara, societatea inregistreaza o crestere in anul doi analizat apoi urmand sa scada insa societatea inregistreaza profit,valoriile pastrandu-se pozitive.

Raportul rezultat net al exercitiului si rezultat brut al exercitiului este unul pozitiv cu valoare peste 0 , mentinandu-se la valori relativ egale.

Se observa ca rezultatul net al exercitiului are valori pozitive in toti cei trei anii analizati deci activitatea societatii este eficienta si aceasta inregistreaza profit.

3.1.7. Concluzii privind diagnosticul contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.

Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul exercitiului.

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului.

Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.

In urmatorul tabel am expus indicatorii calculati in subcapitolele anterioare pentru a putea analiza situatia societatii din punct de vedere financiar .

Tabel nr. 3.7

Aprecierea globala a rezultatelor financiare

Puncte forte :

Cresterea cifrei de afaceri incepand cu anul 2005 datorita cresterii nivelului productiei vandute ceea ce sugereaza o activitate eficienta desfasurata de societate;

Cresterea bogatiei reale (valoare adaugate) create de societate, rezultata din utilizarea resurselor peste consumurile intermediare de la terti;

Inregistrarea de profit in toti cei trei ani de analiza ceea ce indica o situatie favorabila a societatii;

Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de crestere si in acelasi timp de mentinere.

Firma inregistreaza profit si in anul 2005 urmand ca in anii urmatori sa isi dubleze si cheltuielile si veniturile si societatea sa devina si mai profitabila;

Puncte slabe:

Rezultatul financiar inregistreaza valori negative in toti cei trei ani de analiza .

3.2. Diagnosticul financiar pe baza bilantului

3.2.1 Eficienta activitatii

Analiza randamentului financiar urmareste sa evidentieze raportul de eficienta dintre efectele de natura profitului si eforturile ocazionate de obtinerea acestor efecte (efort financiar).

Constructia ratelor de randament financiar, in mod general, raporteaza un rezultat de natura profitului fie la un flux de activitate, fie la un stoc, urmarind sa caracterizeze cat mai bine performanta agentului economic.

In functie de marimile utilizate in constructia sa, masura randamentului financiar se realizeaza printr-un sistem de rate, si anume:

rate de profitabilitate, cunoscute sub denumirea de rate de marja, care se construiesc ca raport intre rezultatele de natura profitului si venituri, respectiv cheltuieli;

rate de rentabilitate, construite ca raport intre rezultatele de natura profitului si active totale sau capitaluri.

Aceste doua rate, in cadrul societatii analizate, se prezinta conform tabelelor de mai jos:

Tabel nr.3.8

Ratele de profitabilitate

Grafic nr.3.8 Reprezentarea grafica a ratelor de profitabilitate

Rata profitabilitatii veniturilor masoara eficienta globala a activitatii unei societati comerciale, exprimata prin capacitatea veniturilor de a genera profit. Aceasta rata se determina, ca si rata profitabilitatii comerciale, prin raportarea indicatorilor care exprima profitul la veniturile corespunzatoare. Dupa cum se poate observa si din tabelul de mai sus, societatea analizata inregistreaza profit in 2005 , 2006 si 2007 . Veniturile au si ele o tendinta de crestere, ajungand in 2007 sa aiba un nivel considerabil, depasind cheltuielile totale inregistrate de societate.

Profitabilitatea resurselor consumate se calculeaza prin raportarea rezultatului exercitiului la costul total. La fel ca si in cazul profitabilitatii veniturilor, in primii doi ani de analiza nivelul ratei este pozitiv ca urmare a profitului inregistrat de societatea analizata. Se observa, insa, nivelul considerabil al cheltuielilor totale, care in 2007 ajung aproape de cel al veniturilor inregistrate.

Rata marjei brute indica eficienta globala a societatii, respectiv capacitatea intreprinderii de a degaja profit. In anul 2005, nivelul acestei rate este 20.21% . Situatia se inrautateste pe parcurs, societatea ajungand la un nivel al ratei marjei de 12.99% in anul 2007.

Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si competitivitatea produselor intreprinderii, reflectand mai ales politica de preturi practicata de societate. In practica economica, se considera ca o rata a profitabilitatii comerciale cuprinsa intre 5% si 15% este acceptabila, ea variind in functie de domeniul de activitate. In cazul societatii analizate se poate vorbi de o profitabilitate comerciala doar in anul 2005 si 2006 . Pe viitor, pentru a imbunatati nivelul profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa imbunatateasca structura productiei, in sensul cresterii ponderii produselor cu o rata a profitabilitatii comerciale unitara ridicata. De asemenea, mai poate avea in vedere o crestere a puterii de negociere cu furnizorii, sporirea vanzarilor, respectiv optimizarea cheltuielilor.

Tabel nr.3.9

Ratele de rentabilitate

Grafic nr.3.9 Reprezentarea grafica a ratelor de rentabilitate

Pentru constructia ratelor de rentabilitate se raporteaza diferitele forme ale indicatorilor de exprimare a profitului la indicatori care exprima efortul depus de societate pentru asigurarea conditiilor de desfasurare a activitatii. Cele mai intalnite forme de rentabilitate se refera la rentabillitatea economica si rentabilitatea financiara.

Rentabilitatea economica masoara performantele activului total al societatii, fara a tine seama de modul de procurare a capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv se spune ca rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare promovata de intreprindere.

In cazul societatii analizate se poate vorbi de rentabilitate economica in anii de analiza, deoarece in tot acest timp avem un nivel pozitiv al excedentului brut din exploatare.

Rata de rentabilitate financiara masoara performanta numai a capitalului propriu, iar in mod indirect, oportunitatea mentinerii acestuia in afacere. Aceasta remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende si cresterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de stimulare a participarii la cresterea capitalului social, atat pentru actionarii existenti, cat si pentru noii actionari. Daca nivelul ratei este ridicat, actionarii accepta ca o parte din profitul lor sa fie lasata la dispozitia societatii, asigurand astfel mijloacele de crestere a acestora. In cazul societatii analizate, nivelul ratei este pozitiv , dar scade considerabil de la un an la altul.

3.2.2 Echilibrul financiar

In sens general, prin echilibru se intelege o stabilitate a unei situatii, o armonie intre elementele componente ale unui sistem, ceea ce in plan financiar implica armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale intreprinderii.

La nivelul unei intreprinderi, analiza statica a echilibrului financiar se poate realiza la trei nivele:

echilibrul pe termen lung, cand se compara resursele permanente cu utilizarile permanente, si cand pentru masurarea echilibrului se foloseste indicatorul "fond de rulment";

echilibrul pe termen scurt, cand se compara resursele temporare cu utilizarile temporare, iar indicatorul folosit este "necesarul de fond de rulment";

echilibrul curent, cand de urmareste nivelul trezoreriei, prin compararea disponibilitatilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

Echilibrul pe termen lung

Pentru a analiza echilibrul financiar pe termen lung vom folosi indicatorul numit "fond de rulment". Fondul de rulment se calculeaza pe baza bilantului financiar, care prezinta activul si pasivul ca fiind format din doua mari mase, si anume: o masa reletiv permanenta, cu o durata mai mare de 1 an, formata din activul imobilizat si capitalul permanent si o masa mobila, cu o durata mai mica de 1 an, formata din activul circulant si obligatiile pe termen scurt.

Ca regula generala a echilibrului financiar al intreprinderii, capitalul permanent trebuie sa acopere activele imobilizate si o parte a activelor circulante, deoarece pentru a putea functiona are nevoie, pe langa cladiri, masini si instalatii si de un stoc minim de materii prime, materiale, productie in curs, respectiv produse finite.

Fondul de rulment, indiferent de modul de calcul, apare ca o marja de securitate financiara, care permite intreprinderii sa faca fata, fara dificultate, diverselor riscuri care se manifesta pe termen scurt.

Fondul de rulment, in cadrul societatii analizate, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.10

Fondul de rulment

Grafic nr. 3.10 Reprezentarea grafica a fondului de rulment

Fondul de rulment are o valoare pozitiva in anul 2005 si in anul 2006 , dar in anul 2007 valoarea fondului de rulment este negativa ca urmare a cresterii valorii imobilizarilor nete intr-o masura mai mare decat capitalul permanent acest lucru avand implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii de plata .

Fondul de rulment strain creste in anul 2007 fata de anul 2006 , iar fondul de rulment propriu scade semnificativ in anul 2007 .

Fondul de rulment propiu este negativ in anul 2007, ceea ce semnifica faptul ca firma se afla intr-o stare de dezechilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii.

Echilibrul curent

In cadrul activitatilor curente ale unei societati ciclul de exploatare presupune efectuarea unor operatiuni repetitive sintetizate in trei faze: aprovizionare, productie, desfacere. Pentru desfasurarea fiecareia din aceste faze sunt necesare resurse financiare care trebuie asigurate de intreprindere. Aceste resurse financiare corespund alocarilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru constituirea fondurilior sale si pentru a acorda termene de plata clientilor carora le-a livrat produsele.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta diferenta dintre nevoile temporare si sursele temporare, respectiv suma necesara finantarii decalajelor, care se produc in timp, intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie determinate, in principal, de activitatea de exploatare.

Pe baza datelor din bilantul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate

determina astfel:

disponibilitati banesti credite pe termen scurt

NFR = Active circulante, exclusiv - Datorii pe termen scurt, exclusiv

sau:

NFR = (Stocuri + Creante) - Obligatii pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment reflecta, in esenta, activele circulante de natura stocurilor si creantelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt (surselor atrase).

Obligatiile pe termen scurt de natura celor fata de furnizori, salariati, bugetul de stat etc., pana in momentul platii lor reprezinta o sursa atrasa de finantare a activelor circulante.

Pe baza bilantului functional necesarul de fond de rulment se determina astfel:

NFR = Alocari ciclice - Surse ciclice

Nevoia de fond de rulment se poate descompune in doua componente: necesarul de fond de rulment din exploatare si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii.

NFR = NFRE + NFRAE

NFRE = Active ciclice aferente exploatarii - Surse ciclice aferente exploatarii

NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii - Surse ciclice din afara exploatarii

In analiza financiara pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotatie exprimata ca numar de zile sau ca numar de rotatii.

Accelerarea vitezei de rotatie a necesarului de fond de rulment din exploatare este un aspect pozitiv si influenteaza disponibilitatile firmei.

Marimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influentata de: natura activitatii, durata ciclului de fabricatie, viteza de rotatie a stocurilor si creantelor, nivelul de activitate etc .

Tabel nr. 3.11

Necesar de fond de rulment

Grafic nr.3.11 Reprezentarea grafica a necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment scade spre sfarsitul anului 2007 fata de anul 2006 , avand o valoare negativa egala cu -20908952 lei . Acest lucru se datoreaza cresterii datoriilor fata de furnizori si a creditelor curente intr-o masura mia mare decat cresterea creantelor si a stocurilor. Nevoia de fond de rulment e bine sa fie cat mai mica, dar, totusi, pozitiva, pentru pastrarea unor bune relatii cu furnizorii creditori

Echilibrul pe termen scurt

Analiza pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul trezoreriei. In mod curent, prin trezorerie se intelege soldul final al ansamblului de fluxuri de incasari si plati.

Trezoreria neta (Tn) este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe termen mediu si lung, cat si pe termen scurt.

Trezoreria neta se poate calcula pe baza bilantului functional astfel:

Tn = FRNG - NFR ,sau: Tn = Ta - Tp in care:

Ta reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati si plasamente;

Tp - trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe

termen scurt.

Trezoreria neta pozitiva este un excedent monetar al exercitiului financiar, fiind obtinut ca urmare a unei activitati rentabile. In cazul in care necesarul de fond de rulment este constant, atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul profitului net, diminuat cu ividendele platite in cursul aceleiasi perioade, la care se aduna amortizarea.

Trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar la sfarsitul anului si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. In situatia in care necesarul de fond de rulment este constant, trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi. Atunci cand intreprinderea realizeaza produse rentabile, dispune de piata (de aprovizionare si de desfacere), dar inregistreaza o crestere a necesarului de fond de rulment, ca urmare a dezvoltarii activitatii, constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifica o situatie economico-financiara nefavorabila, ci inregistrarea unui decalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt.

In cadrul firmei analizate , trezoreria neta se prezinta astfel :

Tabel nr. 3.12

Trezoreria neta

Grafic nr.3.12 Reprezentarea grafica a trezoreriei nete

Se poate observa din graficul de mai sus ca in anul 2005 si in anul 2007 trezoreria neta este pozitiva ceea ce ne arata ca firma inregistreaza un excedent de finantare datorita desfasurarii unei activitati eficiente, iar imbogatirea trezoreriei din anul 2007 arata ca intreprinderea dispune de lichiditati suficiente, care ii vor permite rambursarea datoriilor. Trezorerie neta negativa inregistrata in anul 2006 se datoreaza necesitatilor de finantare a activitatii determinate de deficitul de fond de rulment.

Lichiditatea si solvabilitatea

Lichiditatea intreprinderii este o forma a echilibrului financiar, fiind perceputa in literatura de specialitate in mai multe sensuri: in sens foarte larg, cafiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat in bani; in sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o intreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligatiile pe termen scurt, si in sens restrans, ca fiind capacitatea intreprinderii de a satisface prompt din disponibilitati si alte plasamente lichide, in maximum 10-20 zile, obligatiile exigibile.

Ratele de lichiditate, cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea de rate de trezorerie, masoara capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe care le are pe termen scurt.

Formele pe care le imbraca ratele de lichiditate sunt:

rata lichiditatii generale

rata lichiditatii rapide

rata lichiditatii imediate

Cele trei rate, in cadrul societatii analizate se prezinta astfel:

Tabel nr. 3.13

Ratele de lichiditate

Grafic nr. 3.13 Reprezentarea grafica a ratelor de lichiditate

Rata lichiditatii generale exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele de exploatare. De cele mai multe ori se considera ca lichiditatea generala reflecta o situatie favorabila, buna, daca are valori cuprinse intre [1,2;2] limita minima a sa fiind de 1 . In cazul firmei analizate se poate observa ca in anul 2005 si in anul 2006 rata lichiditatii generale se inscrie in limitele normale ceea ce ne arata ca firma isi poate onora obligatiile pe termen scurt din activitatea de exploatare . In anul 2007 rata lichiditatii generale scade ca urmare a cresterii datoriilor pe termen scurt .

Rata lichiditatii rapide exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid in lichiditati. In acest fel, pentru calculul ratei, se elimina influenta lichiditatii stocurilor.

Marimea optima a acestui indicator este 1, dar aceasta rata este, de regula, subunitara, considerandu-se ca un nivel intre [0,6;1] reflecta o buna capacitate de plata a obligatiilor pe termen scurt .

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a rambursa prompt datoriile, tinand cont de disponibilitatile existente. Valoarea optima a acestei rate de lichiditate este cupinsa intre [0,2;0,3].

In cazul firmei analizate rata lichiditatii imediate este scazuta , sub 0,2 , din cauza faptului ca disponibilitatile banesti sunt mult mai mici decat datoriile pe termen scurt ceea ce ne arata ca intreprinderea nu isi ramburseaza promt datoriile tinand cont de disponibilitatile existente .

Solvabilitatea poate fi definita in doua modalitati :

ca aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor sale in caz de lichidare;

ca si capacitatea unei firme de a-si achita obligatiile pe termen lung.

Solvabilitatea patrimoniala, in cazul societatii analizate, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.14

Solvabilitatea patrimoniala

Grafic nr.3.14 Reprezentarea grafica a solvabilitatii patrimoniale

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor pe termen mediu si lung. Acest indicator reflecta o situatie favorabila pentru valori cuprinse intre 40 si 60%, limita sa inferioara fiind de 30%. Folosirea acestui indicator este

recomandata in cazul in care intreprinderea este in stare de faliment, urmand a fi aplicata procedura de lichidare.

In cazul firmei analizate se poate observa ca solvabilitatea cea mai ridicata se inregistreaza in anul 2006 . In anul 2006 solvabilitatea creste cu 12.46% fata de anul 2005 ca urmare a cresterii activelor totale , iar in anul 2007 scade cu 12 % fata de anul 2006 datorita cresterii atat a activelor totale cat si a datoriilor totale .

Ratele de gestiune

Analiza gestiunii resurselor urmareste completarea informatiilor financiare statice, cu valoare descriptiva rezultate din analiza echilibrului financiar si a lichiditatii intreprinderii cu informatii care reflecta manifestarea dinamica a echilibrului financiar, a carui scop este acoperirea datoriilor din vanzarile proprii.

Urmarirea modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de gestiune ( viteze de rotatie) care arata rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala. Mai precis, cu ajutorul acestor rate semasoara viteza de transformare a activelor in lichiditati, precum si viteza de reinoire a datoriilor.

Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza resurselor temporare. Astfel ratele masoara ritmul de reinnoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor din exploatare, pe de alta parte.

Viteza de rotatie depinde de doi factori care au o actiune contradictorie:

cresterea cifrei de afaceri determina acccelerarea vitezei de rotatiela acelasi volum a elementelor de activ sau pasiv;

cresterea elementelor de activ sau pasiv, cand se mentine cifra de afaceri, determina reducerea vitezei de rotatie.

Analiza gestiunii activelor totale

Rata de gestiune a activelor totale evidentiaza modul in care sunt gestionate mijloacele economice de care dispune o intreprindere. Aceasta rata se refera la ansamblul activelor care se regasesc in activul bilantului unei societati, atat imobilizate cat si circulante.

In cazul societatii analizate, viteza de rotatie a activelor totale se prezinta astfel:

Tabel nr.3.15

Gestiunea activelor totale

Grafic nr. 3.15 Componenta activelor totale

Grafic nr.3.15.1 Viteza de rotatie a activelor totale

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de 2 rotatii (180 zile).

In cazul entitatii analizate, viteza de rotatie este crescatoare in perioada analizata, lucru datorat nivelului mare al activelor totale raportat la cel al veniturilor.

In structura vitezei de rotatie a activului total, vom identifica cele 2 componente importante pentru analiza societatii, anume: viteza de rotatie a activelor imobilizate si viteza de rotatie a activelor circulante.

Viteza de rotatie a activelor imobilizate, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.16

Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Grafic nr.3.16 Rotatia activelor imobilizate

In perioada de analiza, viteza de rotatie este pozitiva ca urmare a faptului ca veniturile totale depasesc activele imobilizate nete .

Viteza de rotatie a activelor circulante, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.17

Viteza de rotatie a activelor circulante

Grafic nr.3.17 Rotatia activelor circulante

La fel ca si in cazul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante este una necorespunzatoare in primii ani urmand ca pe parcurs situatia sa cunoasca o imbunatatire, datorata, in principal, cresterii veniturilor totale pe care societatea le realizeaza. Anul 2007 este unul corespunzator, societatea confruntandu-se cu o crestere a veniturilor totale intr-un ritm mai rapid ca cel al activelor circulante.

In studiul activelor circulante un rol important il joaca stocurile. Rata de gestiune a stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai mare, cu atat eficienta folosirii lor este mai ridicata, deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari.

Viteza de rotatie a stocurilor totale se prezinta astfel:

Tabel nr.3.18

Viteza de rotatie a stocurilor totale

Grafic nr.3.18 Rotatia stocurilor

Viteza de rotatie a stocurilor urmeaza aceeasi traiectorie ca si viteza de rotatie a activelor circulante, situatia devenind favorabila in anul 2007. Stocurile au o tendinta de crestere de la un an la altul .

Analiza ratelor de gestiune ale creantelor curente

Ratele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente.

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 4 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 90 de zile .

Tabel nr.3.19

Rata de gestiune a creantelor curente

Grafic nr. 3.19 Rata de gestiune a creantelor curente

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, ponderea creantelor in veniturile totale este mica. Situatia este una favorabila datorita faptului ca perioada de incasare a creantelor scade de la un an la altul ceea ce inseamna ca firma incaseaza mai rapid creantele curente ..

Analiza ratelor de gestiune a datoriilor

Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor pe termen scurt.

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila gestiunii datoriilor curente este de 4 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata maximim 90 de zile. Valoarea optima a perioadei de decontare ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca numarul de rotatii sa scada, adica sa creasca durata in zile.

Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente.

Tabel nr.3.20

Rata de gestiune a datoriilor

Grafic nr.3.20 Reprezentarea grafica a rotatiei datoriilor totale

Daca in primul an de analiza datoriile curente se roteau prin cheltuielile totale de 6.17 ori achitandu-se intr-un termen mediu de 59 zile, in ultimul an de analiza acestea se roteau prin cheltuielile totale de 5.56 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 66 zile.

In structura, vitezele de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung si a celor pe termen scurt, se prezinta astfel:

Tabel nr.3.21

Viteza de rotatie a datoriilor pe termen mediu si lung

Grafic nr.3.21 Rotatia datoriilor pe termen mediu si lung

Tabel nr 3.22

Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt

Grafic nr. 3.22 Rotatia datoriilor pe termen scurt

Ratele de structura

Situatia financiara este o rezultanta a resurselor si mijloacelor de care a dispus intreprinderea si implicit a modului in care le-a utilizat.

Analiza ratelor de structura ale bilantului vizeaza evidentierea raporturilor care exista intre diferite elemente patrimoniale precum si a mutatiilor carese produc in legatura cu mijloacele economice si cu sursele de finantare ale acestora.

Ratele de structura se calculeaza ca raport intre un post sau grupa de posturi din active sau pasiv si totalul bilantier, precum si ca raport intre elementele de active sau pasiv si nivelul total al grupelor din care fac parte.

Analiza ratelor de structura a activului

Aceste rate evidentiaza in marimi relative modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilantier functie de rolul si destinatia lor in procesul productiev, precum si in unctie de durata utilizarii acestora.

Se au in vedere urmatoarele obiective:

cercetarea modului de construire a patrimoniului concret;

cunoasterea modului de grupare pe termene de lichiditate a utilizarilor de resurse inanciare;

aprecierea gradului de lichiditate al elementelor patrimoniale, implicit al capitalurilor;

identificarea destinatiei economice a capitalurilor;

analiza capacitatii intreprinderii de a-si modifica structura patrimoniala ca urmare a schimbarilor de mediu;

Ratele de structura ale activului pe baza bilantului financiar sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.3.23

Ratele de structura ale activului

Grafic nr.3.23 Reprezentarea grafica a ratelor de structura ale activului

Rata activelor imobilizate este raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimand gradul de imobilizare al capitalului.

Rata activelor imobilizate creste in anul 2006 fata de anul 2005 si scade in 2007 fata de 2006. Scaderea valorii acestui indicator va conduce implicit la scaderea gradului de lichiditate al societatii.

Rata imobilizarilor corporale reprezinta raportul intre imobilizarile corporale si activele imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale in total imobilizari.

In cazul de fata, ponderea acestor imobilizari este 83,36% in anul 2005 in active imobilizate totale in anul 2006 si anul 2007 avand o usoara tendinta de crestere .

Rata imobilizarilor financiare este raportul intre imobilizarile financiare si activele toatale ale unitatii avand o tendinta de scadere pe parcursul celor trei ani analizati . .

Analiza ratelor de structura ale pasivului

Analiza structurii pasivului arata ca societatiile comerciale utilizeaza diferite surse de finantare : surse proprii, reprezentate de capitalul social si rezultatele obtinute, surse imprumutate de natura imprumuturilor obligatare sau bancare si surse atrase.

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de intreprindere in domeniul financiar, prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia financiara, precum si gradul de indatorare.

Ratele de structura ale pasivului pe baza  bilantului financiar sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.3.24

Ratele de structura ale pasivului

Grafic nr. 3.24 Reprezentarea ratelor de structura ale pasivului

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent aflat la dispozitia intreprinderii si patrimoniul total . In cazul societatii analizate se observa o tendinta descrescatoare a acestei rate de la un an la altul, cu o imbunatatire in ultimul an de analiza. Tendinta se datoreaza scaderii nivelului capitalului permanent in totalul pasivului ( chiar daca nivelul capitalului permanent creste de la un an la altul, aceasta crestere nu compenseaza cresterea datoriilor curente pe care societatea le inregistreaza). Acesta diminuare poate avea mai multe cauze: pierderi in cursul exercitiului, rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung, cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm superior cresterii capitalului permanent.

Rata autonomiei financiare exprima gradul de finantare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii. Aceasta rata cunoaste doua componente: rata autonomiei financiare globale si la termen.

Rata autonomiei financiare globale reflecta ponderea capitalurilor priprii in totalul surselor de finantare. Avand in vedere acest lucru, este de dorit ca nivelul acestei rate sa fie cat mai mare, dar nu trebuie insa neglijata nici finantarea pe seama resurselor furnizate de terti, mai ales cand aceasta se realizeaza in conditii avantajoase. Daca se ia in considerare politica financiara a fiecarei intreprinderi este foarte dificil de stabilit nivelul optim al ratei; se considera insa satisfacatoare o rata a autonomiei financiare globale care sa fie mai mare de 1/3. Daca in primul an de analiza nivelul ratei este satisfacator in urmatoarea perioada analizata nivelul acesteia scade considerabil ca urmare a diminuararii capitalurilor prorii, in timp ce pasivele totale cunosc o crestere importanta. Diminuarea capitalurilor proprii se datoreaza, in primul rand, pierderii suferite de entitate.

Rata autonomiei financiare la termen este considerata mai expresiva decat precedenta rata deoarece exprima structura capitalurilor permanente care asigura o finantare indelungata a intreprinderii. Autonomia finaniara este asigurata daca nivelul ratei este mai mare sau egal cu 100%. In cazul societatii analizate, nivelul ratei este mult sub aceasta limita, lucru ce se datoreaza, in principal reducerii semnificative a capitalurilor proprii ( daca in primii doi ani de analiza tendinta acestora este crestere, in anul 2006 entitatea analizata inregistreaza pierderi, nivelul capitalului propriu scazand considerabil).

Rata indatorarii masoara ponderea datoriilor intreprinderii in total resurse si cunoaste doua componente: rata indatorarii globale si la termen.

Rata indatorarii globale ia in considerare totalul datoriilor fata de terti , indiferent de natura lor. Nivelul ratei trebuie sa fie subunitar, indepartarea de 1 semnificand reducerea indatorarii, respectiv cresterea autonomiei financiare

Rata indatorarii la termen exprima o situatie favorabila intreprinderii daca are un nivel mai mic de 50%. In primul an de analiza rata este 0 deoarece societatea nu recurge la imprumuturi pe termen mediu si lung. In urmatorii ani, societatea, pentru buna desfasurare a activitatii, recurge la imprumuturi, nivelul acestora fiind considerabil .

Concluzii privind diagnosticul financiar pe baza bilantului

Puncte forte

Dupa calculul ratelor de profitabilitate societatea inregistreaza profit in toti cei trei anii analizati.Veniturile societatii au si ele tendinta de crestere, ajungand in anul 2007 sa aiba un nivel considerabil depasind cheltuielile totale inregistrate de societate;

Trezoreria neta pozitiva din ultimul an analizat reflecta o situatie de echilibru favorabila pentru societate

Se poate observa ca in anul 2005 si in anul 2006 rata lichiditatii generale se inscrie in limitele normale ceea ce ne arata ca firma isi poate onora obligatiile pe termen scurt din activitatea de exploatare .

Viteza de rotatie a stocurilor urmeaza aceeasi traiectorie ca si viteza de rotatie a activelor circulante, situatia devenind favorabila in anul 2007. Stocurile au o tendinta de crestere de la un an la altul .

Perioada de incasare a creantelor scade de la un an la altul ceea ce inseamna ca firma incaseaza mai rapid creantele curente

Puncte slabe

In anul 2007 nu se poate vorbi despre o rata a profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa isi imbunatateasca structura productiei.

Nivelul ratei rentabilitatii financiare este pozitiv in toti cei trei ani dar scade considerabil de la un an la altul.

Societatea este nevoita sa recurga la imprumuturi in urmatorii ani pentru buna desfasurare a activitatii , nivelul acestora fiind considerabil

CAPITOLUL IV

Diagnostigrama SC AUTO-H 2000 SRL

4.1 Diagnostigrama potentialului financiar

Diagnostigrama , ca instrument de baza in aplicarea metodologiei de diagnoza asigura:

Tratarea unitara a diagnosticului la toate nivelele de organizare ale intreprinderii, proceselor ce au o exprimare cantitativa cat si a celor care se apreciaza prin calificative ;

Descrierea activitatilor si a potentialitatilor intreprinderii prin criterii si caracteristici ;

Diferentierea criteriilor in cadrul nivelelor de organizare si a nivelelor in cadrul intreprinderii ;

Luarea in considerarea a indicatorilor atat ca valoare absoluta cat si ca tendinta;

Agregarea diagnosticului partial in diagnosticul general al intreprinderii .

Realizarea diagnostigramei potentialului financiar presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

Alegerea criteriilor de descriere a activitatilor ;

Stabilirea grilei pentru evaluarea criteriilor ;

Parametrizarea grilei de evaluare ;

Incadrarea criteriului de diagnoza utilizat intr-o anumita stare .

Alegerea criteriilor de descriere a activitatilor presupune stabilirea unui numar de criterii care au menirea de a surpinde ceea ce este esential in activitatea financiara a intreprinderii .

Stabilirea grilei pentru evaluarea criteriilor presupune incadrarea parametrilor intr-o anumita stare . In acest sens am optat pentru o grila cu cinci stari de la foarte rau la foarte bine.

Parametrizarea grilei de evaluare se face utilizand functia de utilitate Neumann :

U ( Si) = aNi + b , unde U ( Si ) - utilitatea starii S1

a , b - parametrii

a=    1

Nmax - Nmin

b= - N min

Nmax - Nmin

Unde : Nmax, Nmin - nota maxima respectiv minima pe ecartul grilei de evaluare .

In urma parametrizarii se obtin urmatoarele utilitati pentru starile grilei :

S1= 0,00 ; S2 = 0,25 ; S3= 0,50 ; S4 = 0,75 ; S5 = 1,00 .

Incadrarea criteriului de diagnoza utilizat intr-o anumita stare se face in functie de natura criteriului respectiv . daca criteriul este unul cantitativ si se poate exprima prin indicatori fizici , valorici sau de eficienta atunci valoarea acestuia se compara cu anumite valori specifice fiecarui criteriu considerate a fi normale . In cazul in care nu exista posibilitatea unor estimari cantitative criteriul se va stabili prin aprecieri calitative obtinute prin chestionare , interviuri . Incadrarea in scara starilor se face de cei care fac diagnoza pe baza unei analize critice a informatiilor obtinute

Tabel nr.4.1

Diagnostigrama SC AUTO-H 2000 SRL

Matricea utilitatilor

Pentru a exprima criteriile avute in vedere in elaborarea diagnostigramei tinand cont atat de valoarea absoluta cat si de tendinta acestuia s-a folosit o grila de evaluare cu 15 stari .

Mondul de evidentiere a valorii absolute si al tendintei s-a realizat cu ajutorul matricei de unificare .

Tabel nr.4.2

Grila de evaluare

Odata stabilita grila de evaluare si matricea unificarii absolute si a tendintei se trece la parametrizarea grilei de evaluare prin folosirea functiei de utilitate .

Tabel nr.4.3

Matricea de unificare

Criterii agregate

Tinand cont de valoarea absoluta a criteriilor si de tendinta acestora se stabilestea utilitatea fiecarui criteriu in parte pe baza matricei utilitatilor . Intrucat importanta criteriilor in stabilirea diagnosticului financiar al intreprinderii nu este aceeasi , fiecaruia dintre criteriile agreate i s-a atribuit un anumit coeficient de importanta . Metodologia de stabilire a coeficientilor este urmatoarea :

Se identifica toate criteriile si se inscriu intr-un tabel pe orizontala si pe verticala , apoi se compara unul cu altul de la stanga la dreapta ;

Daca se considera criteriul din stanga mai important decat cel din dreapta de trece semnul + daca nu - ;

Dupa ce se completeaza intreg tabelul se face suma plusurilor si a minusurilor avand in vedere ca la criteriul ce are mai multe plusuri coeficientul sa fie mai mare decat la cel care are mai putine fara sa se impuna regula proportionalitatii .

Tabel nr.4.4

Matricea utilitatilor

4.4 Rezerva de potential

Rezerva de potential se calculeaza pe baza utilitatii fiecarui criteriu si exprima potentialul nevalorificat al acestuia . Formula de calcul este :

R ( I ) = 1 - U ( I )

Unde : R ( I ) - rezerva de potential al criteriului i ;

U ( I ) - utilitatea criteriului i .

Starea medie a potentialului financiar se calculeaza cu formula :

Smf = U ( 1 ) * K 1 +..+ U ( n ) * Kn , unde U (n) - utilitatea criteriului n ;

K1+.+Kn Kn - coeficientul de importanta al criteriului n

Tabel nr.4.5

Rezerva de potential

Grafic nr.4.5 Reprezentarea grafica a rezervei de potential

Starea media a potentialului financiar

Starea medie a potentialului finaciar se calculeaza cu formula:

∑U(i)*Ki

SMF= -----------*100

∑Ki

Pentru a trage o concluzie privind valoarea medie a potentialului financiar acesta trebuie incadrat in unul din criteriile de mai jos :

Daca Smf < 25 , intreprinderea se gaseste in stare critica ( faliment iminent ) ;

Daca 45 > Smf >25 intreprinderea are probleme , iar perspectivele sunt incerte fiind posibile atat redresarea cat si falimentul ;

Daca 75 > Smf > 45 starea intreprinderii este buna existand premisele pentru o dezvoltare viitoare profitabila ;

Daca Smf > 75 intreprinderea este viabila in medii concurentiale foarte puternice .

∑U(i)*Ki

SMF= -----------= 128.85 / 208 *100 = 61.95 %

∑Ki

Avand in vedere ca starea medie a potentialului financiar al firmei analizate este de 63.01, respectiv 75>SMF>45 putem concluziona ca din punct de vedere financiar starea intreprinderii este buna existand premisele pentru o dezvoltare viitoare profitabila .

CAPITOLUL V

Concluzii

Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.

Efectuarea diagnosticului comercial are ca obiectiv determinarea "pietei" si a locului ocupat de intreprindere pe aceasta piata atat in prezent cat si in perspectiva.

In primul an de analiza, 2005, societatea comercializeaza autoturisme OPEL si CHEVROLET. Se poate observa din graficul efectuat evolutia vanzarilor pentru cele doua marci de autoturisme, astfel marca OPEL inregistreaza o crestere majora a vanzarilor incepand cu luna aprilie pana in decembrie, iar pentru marca CHEVROLET se observa vanzari foarte scazute.

In urmatorul an piata automobilelor se dezvolta foarte mult iar vanzarile acestora se dubleaza sau chiar mai bine de atat.Autoturismele OPEL au cele mai mari vanzari insa si marca CHEVROLET inregistreaza vanzari mai mari ca in anul precedent.

In anul 2007 se vand primele autoturisme SAAB iar vanzarile celorlalte doua marci comercializate inregistreaza o crestere semnificativa fata de anul precedent.

Un alt element de analiza a diagnosticului comercial este pozitia ocupata pe piata .Marcile comercializate de AUTO-H ocupa un loc destul de bun pe piata autoturismelor din partea de vest a tarii.Marca OPEL ocupa un loc foarte bun pe aceasta piata avand vanzari foarte mari in judetul Timis, fiind devansata doar de marca DACIA.

Din tabelul cotelor de piata inregistrate de autoturismele cu caracterestici similare cu cele comercializate de societatea analizata ,se pot observa foarte bine marcile concurente si evolutia vanzarilor acestora.

Din punct de vedere al diagnosticului comercial societatea ocupa o pozitie buna pe piata , comercializeaza produse de calitate neavand concurenta directa iar vanzarile au crecut semnificativ de la un an la altul.

Din calculele efectuate pe baza contului de rezultate se poate observa ca veniturile din vanzarea marfurilor cresc de la un an la altul .In anul 2006 cresc cu 98,90% fata de anul 2005 , iar in anul 2007 cresc cu 108 % fata de 2006. Productia vanduta cunoaste un trend ascendent pe parcursul celor 3 ani . Ca urmare a acestor cresteri si cifra de afaceri creste brusc de la un an la altul . Pe intreaga perioada avuta in vedere, cifra de afaceri a firmei a fost constituita aproape exclusiv pe baza veniturilor din vanzarea marfurilor .

Valoarea adaugata creste de la un an la altul , fapt ce se datoreaza cresterii marjei comerciale si a productiei exercitiului . In anul 2006 valoarea adaugata creste cu 47.83 % fata de anul 2005 , iar in anul 2007 valoarea adaugata creste cu 64.47 % fata de anul 2006

Excedentul brut din exploatare a crescut seminifcativ de la un an la altul , ceea ce ne arata ca firma are un potential ridicat de autofinantare a investitiilor din exploatare .

In anul 2006 excendentul brut din exploatare creste cu 47.01 % fata de anul 2005 ca urmare a cresterii valorii adaugate intr-o masura mai mare decat cheltuielile totale cu personalul si impozitele si taxele . In anul 2007 , excedentul brut din exploatare creste cu 60.80% fata de anul 2006 , anul 2007 fiind anul cu potentialul cel mai ridicat de autofinantare a investitiilor din exploatare.

Raportul rezultat net al exercitiului si rezultat brut al exercitiului este unul pozitiv cu valoare peste 0 , mentinandu-se la valori relativ egale.

Rezultatul net al exercitiului are valori pozitive in toti cei trei anii analizati deci activitatea societatii este eficienta si aceasta inregistreaza profit.

Dupa calculul ratelor de profitabilitate societatea inregistreaza profit in toti cei trei anii analizati.Veniturile societatii au si ele tendinta de crestere, ajungand in anul 2007 sa aiba un nivel considerabil depasind cheltuielile totale inregistrate de societate.

Rata de rentabilitate financiara masoara performanta numai a capitalului propriu, iar in mod indirect, oportunitatea mentinerii acestuia in afacere

Nivelul ratei rentabilitatii financiare este pozitiv in toti cei trei ani dar scade considerabil de la un an la altul.

Per ansamblu, observam o tendinta de scadere a fondului de rulment. Desi de cele mai multe ori aceasta situatie este considerata negativa, scaderea fondului de rulment poate fi compensata printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment va avea consecinte negative daca se datoreaza reducerii capitalurilor proprii, insa daca diminuarea fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate, cum este si cazul societatii analizate, situatia financiara se va imbunatatii in perioada urmatoare datorita rezultatelor exploatarii generate de investitii.

Daca in primii doi ani necesarul de fond de rulment are o tendinta de crestere, in ultimul an acesta descreste considerabil, ajungand la o valoare negativa. Aceasta crestere, din primii doi ani ai necesarului de fond semnifica o crestere a necesitatilor ciclice de finantare a societatii analizate, generata fie de cresterea activelor din exploatare si din afara exploatarii, fie de diminuarea datoriilor din exploatare si din afara exploatarii, fie de actiunea simultana a acestor doua cauze. Fondul de rulment propiu este negativ in anul 2007, ceea ce semnifica faptul ca firma se afla intr-o stare de dezechilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii.

Necesarul de fond de rulment scade spre sfarsitul anului 2007 fata de anul 2006  , avand o valoare negativa egala cu -20908952 lei . Acest lucru se datoreaza cresterii datoriilor fata de furnizori si a creditelor curente intr-o masura mai mare decat cresterea creantelor si a stocurilor .Nevoia de fond de rulment e bine sa fie cat mai mica, dar, totusi, pozitiva, pentru pastrarea unor bune relatii cu furnizorii creditori .

Firma inregistreaza un excedent de finantare datorita desfasurarii unei activitati eficiente, iar imbogatirea trezoreriei din anul 2007 arata ca intreprinderea dispune de lichiditati suficiente, care ii vor permite rambursarea datoriilor. Trezorerie neta negativa inregistrata in anul 2006 se datoreaza necesitatilor de finantare a activitatii determinate de deficitul de fond de rulment.

Trezoreria neta pozitiva din ultimul an analizat reflecta o situatie de echilibru favorabila pentru societate

Se poate observa ca in anul 2005 si in anul 2006 rata lichiditatii generale se inscrie in limitele normale ceea ce ne arata ca firma isi poate onora obligatiile pe termen scurt din activitatea de exploatare .

Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza resurselor temporare

Analiza ratelor de structura ale bilantului vizeaza evidentierea raporturilor care exista intre diferite elemente patrimoniale precum si a mutatiilor care se produc in legatura cu mijloacele economice si cu sursele de finantare ale acestora.

Rata activelor imobilizate este raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimand gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire al capitalului.

Rata activelor imobilizate sporeste semnificativ pentru ultima perioada de analiza (2007), sporind gradul de imobilizare al activului. Cresterea valorii acestui indicator va conduce implicit la scaderea gradului de lichiditate al societatii.

Cresterea activelor totale se datoreaza in principal cresterii activelor imobilizate, ceea ce intareste faptul ca societatea a investit, achizitionand mijloacele de productie necesare desfasurarii cat mai bune a activitatii.

Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza resurselor temporare. In cazul entitatii analizate, viteza de rotatie este crescatoare in perioada analizata, lucru datorat nivelului mare al activelor totale raportat la cel al veniturilor.

Pentru imbunatatirea ratei activului total, trebuie avut in vedere: optimizarea structurii activului in concordanta cu obiectul de activitate, cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate si circulante, cresterea veniturilor totale.

Viteza de rotatie a stocurilor urmeaza aceeasi traiectorie ca si viteza de rotatie a activelor circulante, situatia devenind favorabila in anul 2007. Stocurile au o tendinta de crestere de la un an la altul .

Ponderea creantelor in veniturile totale este mica. Situatia este una favorabila datorita faptului ca perioada de incasare a creantelor scade de la un an la altul ceea ce inseamna ca firma incaseaza mai rapid creantele curente .

Perioada de incasare a creantelor scade de la un an la altul ceea ce inseamna ca firma incaseaza mai rapid creantele curent.

In anul 2007 nu se poate vorbi despre o rata a profitabilitatii comerciale, societatea ar trebui sa isi imbunatateasca structura productiei.

Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor pe termen scurt.

Daca in primul an de analiza datoriile curente se roteau prin cheltuielile totale de 6.17 ori achitandu-se intr-un termen mediu de 59 zile, in ultimul an de analiza acestea se roteau prin cheltuielile totale de 5.56 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 66 zile.

In cazul societatii analizate se observa o tendinta descrescatoare a ratei stabilitatii financiare de la un an la altul, cu o imbunatatire in ultimul an de analiza. Tendinta se datoreaza scaderii nivelului capitalului permanent in totalul pasivului ( chiar daca nivelul capitalului permanent creste de la un an la altul, aceasta crestere nu compenseaza cresterea datoriilor curente pe care societatea le inregistreaza). Acesta diminuare poate avea mai multe cauze: pierderi in cursul exercitiului, rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung, cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm superior cresterii capitalului permanent.

Rata autonomiei financiare exprima gradul de finantare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii. Aceasta rata cunoaste doua componente: rata autonomiei financiare globale si la termen. Daca in primul an de analiza nivelul ratei este satisfacator in urmatoarea perioada analizata nivelul acesteia scade considerabil ca urmare a diminuararii capitalurilor prorii, in timp ce pasivele totale cunosc o crestere importanta. Diminuarea capitalurilor proprii se datoreaza, in primul rand, pierderii suferite de entitate.

Autonomia financiara este asigurata daca nivelul ratei este mai mare sau egal cu 100%. In cazul societatii analizate, nivelul ratei este mult sub aceasta limita, lucru ce se datoreaza, in principal reducerii semnificative a capitalurilor proprii ( daca in primii doi ani de analiza tendinta acestora este crestere, in anul 2006 entitatea analizata inregistreaza pierderi, nivelul capitalului propriu scazand considerabil).

Rata indatorarii la termen exprima o situatie favorabila intreprinderii daca are un nivel mai mic de 50%. In primul an de analiza rata este 0 deoarece societatea nu recurge la imprumuturi pe termen mediu si lung. In urmatorii ani, societatea, pentru buna desfasurare a activitatii, recurge la imprumuturi, nivelul acestora fiind considerabil .

Societatea este nevoita sa recurga la imprumuturi in urmatorii ani pentru buna desfasurare a activitatii , nivelul acestora fiind considerabil .

AUTO-H a reusit sa ocupe un loc important pe piata si sa aiba profit datorita produselor si serviciilor comercializate, dar si relatiile cu furnizorii si clientii avand o mare importanta.

Bibliografie

Alexandru Buglea,Ion Popa Lala , " Analiza economico-financiara" ,Editura Mirton 2009;

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark , Evaluarea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2003 ;

Batrancea I. , " Analiza financiara " , Editura Dacia , Cluj Napoca 2000 ;

Cristea H. , Talpas I. , Cosma D. , "Gestiunea financiara a intreprinderii " , Editura Mirton , Timisoara , 1998 ;

Isfanescu A. , Robu V. , " Evaluarea intreprinderii ", Editura Tribuna Economica , Bucuresti , 2001 ;

Robu V. , Georgescu N. , "Analiza economica - financiara " , ASE , 2001 .

Anexa nr.1

BILANTUL CONTABIL AL SC AUTO-H 2000 SRL

Anexa nr.2