economie regionala si locala - comuna banloc

INGINERIE si MANAGEMENT IN INDUSTRIA TURISMULUI

 

Cap.1. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI BANLOC

Numele de Banloc se naște prin contopirea a doua cuvinte: numele zeului "Pan" (stapan) și "loc", "Locul stapanului". Mai tarziu, cand "pan" ajunge "ban", pastrandu-și sensul inițial de stapan, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire pastrata și acum. Interesant este in acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre ușile de acces in pivnița castelului, basorelief care il infațișeaza pe zeul Pan cantand la syrinx. De asemenea, statui in forma de fauni strajuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflandu-se in prezent la Muzeul Banatului din Timișoara impreuna cu alte cateva statui de aceeași proveniența.

Vedere din centrul Banlocului in jurul anului 1906. Se observa turla bisericii ortodoxe, iar in prim-plan stanga, drezinele care duceau orezul de la iazurile de la Topolea (Topolyapuszta) pana la gara din Banloc. (aspect disparut)

Comuna Banloc se gaseste in partea de sud-vest a tarii si in partea de sud a judetului Timis, la o distanta de 50 km fata de municipiul Timisoara si la 7 km de orasul Deta. Prima atestare documentara a comunei din secolul XIV cu precizie anul 1311,cu aproximatie aceasta fiind atestarea documentara si a satelor din jurul banlocului.

Comuna Banloc se margineste la sud cu frontiera Serbiei, la sud-est cu comuna Denta si orasul Deta, la nord cu orasul Ciacova iar la vest cu comuna Giera. Este cuprinsa intre coordonatele geografice 2108' longitudine estica si 45023' latitudine nordica.

Istoria Banlocului este strans legata de istoria domeniului și de performanțele sale economice. Domeniul conților Karátsonyi cuprindea intinse paduri bogate in vanat, terenuri agricole - dintre care cele mai spectaculoase erau orezariile de la Topolea (Topolyapuszta) - lacuri de pescuit, plantații de tutun, ferme de animale (la Pescuș), herghelii de cai din rasa lipițan, o fabrica de spirt și o moara situate langa gara din Banloc, etc. Dupa 1919, domeniul pierde o parte din terenuri din cauza frontierei aparute intre Regatul Romaniei și cel al Iugoslaviei. Chiar și dupa reforma agricola din anul 1921, domeniul Banloc, impreuna cu castelul și parcul, ramane unul dintre cele mai intinse din țara.

Casa Regala a Romaniei devine interesata de soarta acestuia și, in anul 1935, il rascumpara de la familia Karátsonyi cu suma de 22.000.000 lei. Astfel, Banlocul devine domeniu regal și reședința permanenta a Principesei Elisabeta - fosta regina a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al Romaniei.

Teritoriul administrativ cuprinde o suprafata de 17 933 ha, din care aproximativ 800 ha reprezinta teren intravilan.

Comuna se compune din patru sate si anume: Banloc, Partos, Soca, Ofsenita. Ca centru de comuna a fost desemnat satul Banloc. Distanta de la centru de comuna la satele apartinatoare este de: 2 km -Ofsenita, 3 km -Soca, 7 km -Partos.

Cadrul natural

Teritoriul comunei banloc se incadreaza in Campia Timisului, terenul avand aspectul unui ses cu slabe denivelari de 1-2 m.

Raurile din zona sunt Barzava, Timis, si Birda. Aceste rauri in prezent sunt indiguite.

Stratul freatic are un nivel coborat. In perioade bogate in precipitatii apa se ridica la 1,5-2m.

Din punct de vedere seismic Banlocul se in cadreaza intr-o zona cu un inalt grad de intensitate seismica.

Clima.

Pe teritoriul comunei se resimte influienta climatului mediteranian. Temperatura medie anuala este de 11,1 grade C. Precipitatiile medii anuale totalizeaza 500-600 mm.

Flora si fauna.

Din punct de vedere al vegetatiei Banlocul apartine zonei intermediare dintre stepa si silvostepa.

Solurile

Teritoriul comunei Banloc face parte din regiunea fizico-geografica cunoscuta sub denumirea de Campia Banateana, o campie joasa cu o altitudine de 84 m fata de nivelul marii. Sunt caracteristice lacovistile din cauza nivelului ridicat al apei freatice si intr-o masura mai mica cernoziomurile. Solul este prielnic pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice si furajere, mai putin pentru pomi si vie.

Cap.2. Prezentarea generala a satului Partos

2.1. Scurt istoric despre satul Partos

Inceputurile istoriei acestei localitati se pierd in negura vremurilor, nefiind dovezi materiale concludente, care sa stabileasca vechimea asezarii. Cert este faptul ca ea este o asezare straveche, lucru dovedit de descoperirile materiale facute cu ocazia saparii raului Barzava.

Prima aparitie a numelui localitatii, gasita pana la ora actuala - este in 1300 cand in lista facuta de Eparhia Cenadului despre dijma bisericeasca adunata in perioada 1300 - 1335, Partosul apare sub numele de PARTHAS, intre Timis si Barzava. Acest lucru dovedeste ca pe atunci Partosul era in dreapta Barzavei, iar locul in care se gaseste azi este rezultatul unei mutari ulterioare.

In perioada urmatoare, numele localitatii apare in cateva documente, mai precis proprietarul localitatii si-a luat numele de "Parthas", fapt care figureaza in documentele datate din 1 aprilie 1401; 5 mai 1401; 22 aprilie 1406 etc. cu ocazia unor procese purtate cu nobilii sau intre nobilii vecini.

Pericolul turcesc si evenimentele din aceasta perioada de lupte, de aparare, nu sunt cunoscute. Se presupune ca intreg tinutul a intrat sub stapanirea turceasca la 1551, cand Ciacova a fost cucerita de beglerbegul Mohamed.

Perioada stapanirii turcesti a adus o decadere destul de insemnata pentru sat, lucru dovedit de faptul ca la recensamantul din 1717, Partosul - amintit sub numele de "Parthas" - a fost gasit cu 18 case si incadrat intre satele locuite.

Documente mai multe se refera la stravechea manastire de la Partos, care in toata aceasta perioada a existat si a jucat un rol insemnat in viata culturala a tinutului, pregatind dascali si preoti ai satelor din aceasta regiune.intemeierea manastirii e insa o problema neprecizata. Dupa unii istorici, intemeierea s-a facut la 1488 - 1490 pe vremea lui Matei Corvin si a despotului sarb Ioan Brancovici al Serbiei. Altii, in schimb sustin ca atunci doar s-a renovat manastirea, ea existand dinainte, probabil din secolul XI - XII. Dupa ultimele cercetari se aminteste ca an de intemeiere 1186, lucru ce se afirma bazat mai mult pe deductii si presupuneri, decat pe documente si de aceea - primit cu rezerve.

Manastirii locale de aici i-a apartinut o serie de carti vechi, scrise cu mana, care astazi se gasesc la Sangeorge sau la Voilovita, carti datate din anii 1529, 1555, 1562, 1623, 1733 etc.

Trebuie mentionat faptul ca localitatea Partos isi are in mare parte originea sa, legata direct de manastirea de aici. Astfel, aceasta a devenit, la un moment dat, o mare putere locala. Asa, de exemplu, in anul 1771 manastirea avea aici un numar de 6 calugari; o avere de 236 jugare ogor; pasune, padure si livezi; vie de 40 sape; o gradina de zarzavat, una cu pomi; una cu pruni si multe balti.

In 1777 manastirea, din ordin imparatesc, a fost desfiintata, cladirea fiind insa intretinuta de biserica ortodoxa, pastrand si azi picturi, sculpturi si alte obiecte pretioase, marturii ale culturii medievale tarzii. Aici a fost inmormantat Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos. Sfantul parinte Iosif a primit cuvenite haruri divine in anul 1650. Ultimii ani din viata i-a petrecut in Manastirea Partos. Aici a trecut la cele vesnice in anul 1656. A trait 85 de ani. Este cunoscut sub numele de Sfantul Iosif cel Nou de la Partos.

Canonizarea sa avea sa se randuiasca in ziua de 7 octombrie 1956, mare sarbatoare a ortodoxiei banatene, cand moastele sale au fost stramutate din Manastirea Partos la Catedrala Mitropolitana din Timisoara.

Unul din evenimentele importante din mijlocul secolului al XVIII-lea este inceputul drenarii apelor Barzavei, lucru ce a dus la restrangerea mlastinilor si prin saparea canalului Barzava a dus la ferirea culturilor de apele distrugatoare ce se revarsau an de an in aceste tinuturi pana acum.

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Partosul, impreuna cu localitatile vecine este proprietatea familiei DRASKOVICS, familie de nobili, originara din Slovenia, care a primit acest domeniu ca recompensa pentru domeniul lor din Slovenia --luat cu ocazia infiintarii unui district militar in apropierea localitatii Partos. Se presupune ca in aceasta perioada, familia Draskovics ar fi trecut printr-o criza financiara, determinata de anumite cauze.

Paralel cu aceasta, familia KARACSONYI cumpara in anul 1783 Banlocul si alte cateva sate din imprejurimi, iar mai precis, in anul 1807 se cumpara si Partosul, specificand ca se cumpara o anumita parte din hotarul Partosului, precum si o parte din cladirile satului. Aceasta vanzare se face in numele lui Ioan si Gheorghe Draskovics.

Din documentele existente rezulta ca cel care cumpara domeniul Draskovics era Lazar KARACSONYI, format din domeniile: Banloc, Ofsenita, Soca, Partos, si Topolea, domeniu ce avea 27.000 jugare. Acest domeniu se intinde prin cumpararea comunelor: Jamul Mare si Jamul Mic.

Lucrarea lui Valyi Andras, editata in 1799, aminteste ca Partosul facea parte din comitatul Torontal, districtul Peciul - Nou; ca are un hotar care rodeste mediocru, mai ales culturile de porumb; are o padure intinsa si ca se cresc aici multe animale, vandute la targurile din Ciacova si Timisoara.

In aceasta prioada populatia satului era destul de mare, lucru ce se poate deduce din datele aflate in arhivele bisericii referitor la numarul botezatilor, cununatilor si mortilor. Primele date sunt din 1779, cand au fost botezati un numar de 13 copii si au murit in sat 30 de oameni, numarul mortilor din aceasta perioada depasind pe cel al noi - nascutilor. Acest lucru se petrece timp de cativa ani, mai exact pana in 1782, cand sunt 23 de noi nascuti si numai 17 morti. In perioada urmatoare acestei etape, numarul noi - nascutilor creste, ceea ce denota o natalitate sporita. In anul 1797 s-au nascut 41 de copii; in anul 1800 s-au nascut 42 de copii, iar in anul 1801 s-au nascut 45 de copii. La toate aceste date privind evolutia populatiei ca cifra record este considerata in anul 1854, cand s-au nascut 63 de copii, lucru ce dovedeste cresterea populatiei localitatii Partos intr-un ritm destul de rapid.

O harta copiata dupa originalul din 1909, editata de PACSARI KAROLY la Timisoara indica limitele administrative ale plasei Banloc, amintindu-se ca localitatea era locuita.

In 1909 - 1910, domeniul contelui Karacsonyi era repartizat pe doua judete. In judetul Torontal avea o suprafata de 17.000 ha., iar restul apartinea judetului Timis. O statistica a vremii aminteste de executarea araturii adanci cu un plug FOLWER compus din doua masini, care purtau intre ele plugul, cu cablu de otel.

Primul razboi mondial cere vieti omenesti numeroase si pentru locuitorii Partosului, murind peste 40 de persoane pe campul de lupta. Jertfa lor a dus la realizarea idealului national - desavarsirea unitatii nationale - "Unirea Transilvaniei cu Romania". Acest lucru se face dupa peripetii. Banatul s-a declarat republica, sub conducerea doctorului ROTH, apoi e cucerit de Serbia si, in sfarsit, revine Romaniei, consfintit si de pacea de la TRIANON.

In 1932 se expropriaza contelui Karacsonyi o parte din pamant, care se imparte locuitorilor in loturi de cate 5 jugare de pamant, dar mosia ramane inca puternica. In anul 1935 trece sub stapanirea fostei regine Elisabeta a Greciei, care o cumpara cu 22 milioane de lei si din care facea parte si localitatea Partos cu suprafetele de pamant aflate in posesia proprietatii domeniului regal.

Proprietatea regala stapanea 166 jugare din care 56 jugare pamant arabil; 14 jugare gradina; 20 jugare fanete; 1 jugar de vita - de - vie; 75 jugare intravilan. De asemenea, mai detinea: o moara, ateliere, crescatorie de vite, iazuri pentru cresterea cropilor si o orezarie. Crescatoria de vite si pescaria au constituit tot timpul, pentru acest mare proprietar, o sursa mare de castig, avand la dispozitie un mare numar de proletari agricoli.

Orezaria a fost amenajata din anii 1805 - 1806, pe malurile Barzavei de catre familiile: DERCIN, BOLAY, LIMON si ARIZZ, iar largirea pe o suprafata mare a culturilor de orez (170 jugare) se face in timpul contilor Karacsonyi, in urma construirii uni canal, lung de 12 km. care conducea apa de la sursele din orezarie, precum si construirea unei mori de decorticare a orezului.

Ca urmare a masurilor luate, la sfarsitul secolului al XIX-lea se dezvolta economiceste si Topolea, renumita pentru pescariile si orezariile sale; facuta initial de ingineri din Italia, lucru ce s-a pastrat in memoria populatiei si in toponimia locala "U" santului italian, care mai poarta si astazi aceasta denumire concludenta.

Dupa abolirea monarhiei, marile proprietati ale domeniului regal au trecut in posesia Gospodariei Agricole de Stat "Iovan Taru" din Banloc (G.A.S. - azi I.A.S.).

Cap.3. Caracteristicile fizico-geografice

3.1. Asezarea geografica

Localitatea Partos se gaseste asezata in sud - vestul tarii noastre si a judetului Timis. Se margineste la nord cu localitatea Banloc; la est cu localitatile Soca si Denta; la vest cu Livezile, iar la sud cu Jugoslavia. Satul se afla asezat in campia Timisului, care face parte din depresiunea Panonica, cu altitudinea absoluta de 84 m. teritoriul localitatii face parte din regiunea fizico - geografica cunoscuta sub denumirea de campia Banateana, cu aceleasi caracteristici ce au fost prezentate la localitatile Livezile si Dolat. Si aici gasim soluri baltite, soluri inmlastinate si mai mult sau mai putin in masa lor, cum sunt lacovistile brune si solurile saraturoase, aproape toate pe roci argiloase.

Pe formele ridicate ale campiei joase se intalnesc soluri cernoziomice, predominand cernoziomurile ciocolatii.

Potentialul de fertilitate al solului variaza astfel: pe campiile mai inalte si formele mai ridicate in estul Partosului, intalnim diferite tipuri de cernoziomuri cu fertilitate ridicata. Productivitatea lor poate fi si mai mult ridicata prin irigatii, administrarea ingratamintelor, aplicarea lucrarilor agrotehnice de pregatire a solului si intretinerea culturilor.

O categorie de soluri lipsite, aproape complet, de productivitate, o formeaza saraturile, a caror ameliorare prezinta un interes deosebit. Astfel, numai in bazinul Barzavei sunt 3.030 ha. soluri saraturoase.

Teritoriul Partosului face parte din bazinul hidrografic al raului Barzava, care strabate teritoriul in partea de nord, raul fiind indiguit, nu prezinta pericol de inundatii, decat numai in anii foarte ploiosi, cand debitul creste foarte mult, indeosebi primavara, in luna mai si la inceputul lunii iunie.

Precipitatiile abundente cazute pe terenul slab permeabil si lipsit de pante provoaca inundatii prin stagnarea lor la suprafata terenului sau prin mentinerea solului intr-o stare de umiditate excesiva.

Ca o consecinta a acestor fenomene prezentate mai sus, in anul 1915 a luat fiinta "Asociatia de desecare Banloc" cu scopul de a executa lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor pe teritoriul Partosului, precum si a satelor Banloc si Ofsenita. In acest sens au fost intocmite planurile lucrarilor de desecare. Din cauza dezinteresului asociatiei nu s-a executat nici o lucrare, terenurile ramanand si mai departe la discretia apelor in anii 1948 - 1949.

Executarea in perioada anilor 1954 - 1958 a lucrarilor de refacere si completarea sistemului de desecare are ca urmare scurgerea apelor catre Barzava intr-un mod mai rapid.

3.2. Date privind clima

Distributia reliefului in amfiteatru deschis spre sud si vest permite patrunderea maselor de aer mai umed din vest si mai cald din sud, ceea ce face sa sa imprime climatului banatean un caracter continental cu influente mediteraneene apreciabile, cu o umiditate mai ridicata dacat acea din zonele sudice si vestice ale tarii.

Temperatura medie anuala este de 11,1 grade celsius. Temperaturi medii lunare de peste 20 grade se inregistreaza in lunile iulie si august. Cea mai mare temperatura medie anuala a fost de 12,1 grade in anul 1934, iar cea mai mica de 8,7 grade in anul 1940. Frecventa anilor caldurosi este mai mare decat a celor racorosi, datorita faptului ca Partosul este la sud de izoterma anuala de 11 grade. Luna cea mai calda este iulie, iar cea cu temperatura cea mai scazuta este ianuarie avand 1,7 grade. Cea mai scazuta temperatura medie a lunii ianuarie s-a inregistrat in anul 1947 de minus 7,4 grade C.

Precipitatiile anuale totalizeaza 500 - 600 ml. Precipitatiile lunare indica un maxim in luna ianuarie si un minim in lunile februarie - martie. Precipitatiile maxime in 24 de ore nu depasesc, in general, 130 ml. frecventa acestor precipitatii este relativ mica. Comparativ cu restul tarii, aici se gasesc cele mai putine zile cu sol acoperit cu zapada si aceasta ca o consecinta a influentei climatului mediteraneean. Numarul de zile cu sol acoperit de zapada nu depaseste 89 zile pe an.

3.3. Solurile.

Teritoriul comunei Partos face parte din regiunea fizico-geografica cunoscuta sub denumirea de Campia Banateana, o campie joasa cu o altitudine de 84 m fata de nivelul marii. Sunt caracteristice lacovistile din cauza nivelului ridicat al apei freatice si intr-o masura mai mica cernoziomurile. Solul este prielnic pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice si furajere, mai putin pentru pomi si vie.

Prin gruparea unitatilor de teren (U.T.) din cartograma alaturata rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri:

1. Cernoziomuri, 1-6 (gleizate, saraturate):12,8%;
2. Soluri brune eumezobazice, 17-51 (gleice, alcalizate): 35,9%;
3. Lacovisti si soluri gleice, 52-61 (tipice, vertice, alcalizate): 2,9%;
4. Vertisoluri, 62-82 (gleizate, gleice, solonetizate): 22,7%;
5. Soluri aluviale si antropice, 83-89 (tipice, gleizate, saraturate): 3,0 %
6. Asociatii de vertisoluri cu brune eumezobazice si soloneturi 22,7%.

Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 13028 ha, pasuni 1708 ha, fanete 171 ha si livezi 33 ha .
In ceea ce priveste incadrarea in clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinta 'arabil', situatia se prezinta astfel: cl. I 228,05 ha (1,53%), cl. a II-a 5191,45 ha (34,83%), cl. a III-a 365,70 ha (24,50%), cl. a IV-a 4396,74 ha (29,50%) si cl. a V-a 1438,06 ha (9,64%).

Factorii limitativi care greveaza asupra calitatii pamantului in aceasta zona sunt dimensionati de: saraturare (18,62%),  continutul scazut de humus (0,22%), textura argiloasa (46,9%), tasare (20,04%),  excesul de umiditate freatica (60,95%), excesul de umiditate stagnanta (36,0%).

3.4. Hidrografia

Utilizarea apelor raului Barzava la irigatii este mentionata intr-un document datand din anul 1801, cand la vest de Deta a luat nastere orezaria Topolea, de pe teritoriul (pe atunci) al comunei Partos, astazi fiind localizata in comuna Banloc.
Intreaga cantitate de apa necesara pentru suprafata amenajata (orezarie, pescarie) este preluata prin intermediul canalului Morii, care se ramifica din Barzava pe malul drept, in amonte de Deta, printr-o priza prevazuta cu stavilar pentru reglarea debitului. Instalatia a fost perfectionata ulterior: s-a amenajat in anul 1896 un nou helesteu,  in 1899 s-a construit un sifon pentru subtraversarea Barzavei de catre canalul Morii, in 1904 s-a modernizat barajul deversor din albia Barzavei, iar in 1908 s-a modernizat stavilarul.
Incadrata in zona cu gradul 7 de intensitate seismica, comuna Banloc a suferit in ultimii ani

3.5. Flora si Fauna

Din punct de vedere al vegetatiei, zona Partosului apartine zonei intermediare dintre stepa si silvostepa. Vegetatia arborescenta este compusa din: plopul piramidal, nucul, castanul salbatic, artarul, dudul, iar dintre speciile cultivate: meri, peri, pruni, caisi, ciresi, piersici etc. Pe marginea drumurilor si padurii intalnim diferite specii de vegetatie cum ar fi: porumbarul, paducelul si cornul.

La vegetatia ierboasa se observa o oarecare grupare pe soluri si categorii de folosinta. Pe locurile mai joase unde domina tipul de sol "lacoviste" se intalnesc specii ca: palamida, troscotul, loboda, musetelul etc. Pe campie, cu tipul de sol aluvionar se distingspeciile: volbura, mohorul, stirul, sulfina, patlagina, neghina etc. Pe pasuni, vegetatia este reprezentata prin specii sarace in valori nutritive ca: patlagina, troscotul etc.

Dintre plantele cultivate amintim pe cele mai frecvente si anume: graul, orzul, secara, ovazul, porumbul, floarea - soarelui, sfecla de zahar si cea furajera, tutunul, orezul, trifoiul si lucerna.

Desi in cuprinsul hotarului localitatii este o padure, fauna nu este tocmai bogata in specii de pasari si animale salbatice.

Dintre pasari se intalnesc: potarnichea, fazanul, rata salbatica, pescarusul si barza.dintre animale, cele mai frecvente sunt: iepurii de camp, vulpea, caprioara care se afla in rezervatie. Foarte rar se intalnesc porcul mistret si lupul, care in iernile grele apar din padurile muntilor Semenic. In camp se intalnesc rozatoare ca: soarecii de camp, sobolanul de camp etc.

Cap.4. Aspecte demografice

In cadrul comunei traiesc si convietuiesc impreuna, romani, maghiari, germani, sarbi, ucrainieni si o insemnata populatie de romi. Aceasta este organizata din punct de vedere administrativ -teritorial in colonii in satele Banloc, Livezile,  Dolat, Partos, Soca si Ofsenita.

Populatia comunei este in numar de 4 543 locuitori, repartizati astfel:

Structura populatiei dupa etnie:

Structura populatiei dupa religie:

Cap.5. DATE ECONOMICE

Ocupatia de baza a locuitorilor Partosului a fost si este agricultura. La iceputul existentei lor pe aceste meleaguri, lucrau pamantul cu unelte rudimentare. Astfel, pluul avea numai brazdarul din fier, in rest, toate componentele sale erau confectionate din lemn; grapa era confectionata din spini. Ca animale de tractiune se foloseau boii, iar mai tarziu caii.

Casele erau construite din pamant batut, fiind acoperite cu stuf.

Din punct de vedere economic a existat o framantare si un interes de a se ajunge din urma unii pe altii, ceea ce a facut ca unii dintre tarani sa munceasca atat pamantul lor, cat si mari suprafate de pamant luate in dijma, desi se obtineau recolte slabe, din cauza ca pamantul a fost lucrat in mod rudimentar. Treieratul se facea cu caii. Schimburile de produse se faceau in targuri organizate in Timisoara, Ciacova sau Deta.

Locuitorii Partosului aveau pamant putin sau nu aveau atelajele necesare lucrarii pamantului. Reforma agrara din anul 1945 pune capat acestei situatii.

In anul 1950 o parte din taranii acestei asezari se inscriu in Gospodaria Agricola Colectiva (G.A.C.), unde pamantul e lucrat mecanizat. Mai tarziu G.A.C. isi schimba denumirea in Cooperativa Agricola de Productie (C.A.P.). C.A.P. Partos se unifica cu C.A.P. Soca, cuprinzand 370 familii de tarani cu 910 membri cooperatori. Din totalul de 910, sunt apti de munca 513, insa dupa o statistica din 1970, in C.A.P. lucreaza numai 430 cooperatori.

In aceasta perioada, C.A.P. Partos are doua ferme vegetale mixte: una la Soca cu 1.258 ha. teren arabil si una la Partos cu 1.443 ha. teren arabil. In afara de acestea, mai are si trei brigazi de zootehnie: doua la Partos si una la Soca.

In anul 1970, graul a fost insamantat pe o suprafata de 575 ha., la care s-a obtinut o recolta de 2.200 ka. la hectar, in medie, si s-a realizat o productie totala de 1265 tone.

Orzul s-a insamantat pe 90 ha. si s-a obsinut o productie medie de 2.200 kg. la hectar, cu o productie totala de 267 tone; ovazul pe 20 ha. cu o productie medie de 2.000 kg. la hectar, cu o productie totala de 40 tone. Porumbul semanat pe 760 ha., realizandu-se o productie medie de 3.020 kg. la hectar, cu o productie totala de 2.295 tone. Orezul a fost insamantat pe o suprafata de 80 ha., realizandu-se o productie medie de 3.260 kg. la hectar, totalizand o productie de 261 tone. cAnepa s-a semanat pe 110 ha. cu 4.000 kg. la hectar si cu o productie totala de 440 tone. Floarea - soarelui a fost semanata pe suprafata de 120 ha., obtinandu-se 1.470 kg. la hectar si cu o productie totala de 176 tone. Alte suprafate de pamant au fost cultivate cu: sfecla de zahar pe o suprafata de 140 ha.cu 22.000 kg. la hectar si cu un total de 3.080 tone; legume: 36 ha. cu o productie totala de 465 tone; fan pentru furaje: 206 ha, cu o productie de 948 tone; furaje masa verde 68 ha. cu un total de 2.330 tone; furaje pentru insilozat: 30 ha. cu o productie totala de 600 tone.

Din cauza conditiilor neprielnice, pomicultura este destul de restransa, ocupand doar 5 ha. Pasunea naturala se intinde pe o suprafata de 428 ha., iar fanetele naturale pe 8 ha.

Rezultatele obtinute in sectorul vegetal sunt dublate de sectorul zootehnic, care detine 800 de bovine, din care vaci si juninci 400, restul fiind tineret; porcine 1.200, din care scroafe 200; ovine 2.800, din care oi gestante 2.260; cai 155; pasari 2.000. Rezultatele obtinute satisfac, in oarecare masura, prevederile planului.

Productia globala a C.A.P. Partos s-a cifrat, in anul economic 1970 la 13.822.000 lei, revenind 510.000 lei la 100 ha. teren.

In ce priveste localitatea Partos, e demn de remarcat ca in anul 1952 a fost electrificata. In anul 1959 s-a construit un nou Camin Cultural, care face ca taranii sa-si petreaca timpul liber in mod recreativ.

Pana in 1960, scoala functiona numai cu clasele I - IV, iar din acest an functioneaza cu 7 clase; din 1965 cu 8 clase, dar nu mult timp, pentru ca peste aproximativ 5 ani, revine la 4 clase; elevii din clasele V - VIII frecventeaza cursurile scolii generale din Banloc. Si in prezent functioneaza cu 4 clase, fiind incadrata cu 2 posturi de invatatori; care predau simultan: un invatator la clasele I - III si unul la clasele II - IV. Scaderea numarului de copii, a facut ca scoala sa functioneze numai cu 4 clase.

In 1971, localitatea Partos dispunea de un magazin mixt, o frizerie si un bufet. De asemenea, este asigurata asistenta medicala pentru populatia locala, de catre medicii si cadrele medii din Banloc.

In ce priveste mijloacele de transport in comun, incepand cu anul 1967, localitatea Partos are la dispozitie un autobuz, care soseste si pleaca de doua ori pe zi; gara nu are; cei care vor sa calatoreasca cu trenul se deplaseaza, cu ce pot, pana la gara din Banloc. Din pacate, dupa revolutia de la 1989, Partosul nu mai dispune de nici un mijloc de transport, din cauza drumului care nu permite circulatia autobuzelor.

In anul 1971, locuitorii Partosului dispuneau de 56 televizoare, 162 aparate de radio, 35 masini de spalat, 12 frigidere si multe alte obiecte de uz casnic. Desigur ca, in prezent, numarul acestora a crescut considerabil.

In dezvoltarea economica a teritoriului localitatii Partos, agricultura va ramane ramura economica de baza si in perspectiva, aceasta fiind in continua dezvoltare.

In prezent, si locuitorii acestei asezari rurale beneficiaza de prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 si a Legii nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate a tuturor taranilor. Acestia isi lucreaza pamantul, fie organizati in asociatii juridice sau familiale, fie in mod individual.

Cap.6. ACTIVITATEA CULTURALA

Despre activitatea cultural - artistica din localitatea Partos, se poate arata ca aceasta a scazut an de an. Acest lucru se datoreste faptului ca tineretul, in marea lui parte, a parasit satul si s-a indreptat spre orase, la scoli sau chiar mutandu-si domiciliul definitiv la oras, unde s-au angajat la diferite intreprinderi industriale. Asadar, si populatiasatului a scazut considerabil.

Daca in trecut, Caminul cultural din Partos avea o echipa de dansuri populare romanesti si una de dansuri populare maghiare, ba chiar un cor mixt, prezentand programe artistice, atat in localitate, cat si in deplasare, in prezent Caminul cultural e folosit doar pentru inchirierea lui pentru nunti sau botezuri.

Cap.7. ASPECTE SOCIALE IN COMUNA BANLOC

Zona institutiilor publice de interes general este prevazuta in zona centrala a localitatii Banloc.

-Primaria -Consiliul Local al comunei Banloc

-Politia Banloc

In comuna functioneaza o scoala cu 240 de elevi si o gradinita cu 90 de copii.

Scoala - primele forme de invatamant, functioneaza din secolul XVIII mai precis anul 1783,care a inceput cu invatamantul prescolar si primar,iar dupa aproximativ doua secole invatamantul i-a amploare invatamantul gimnazial care e si in prezent.

Dezvoltarea invatamantului a fost progresiva atat in ceea ce priveste resursele umane cat si materiale, tinzandu-se astazi spre un invatamant modern sustinut de cadre foarte bine pregatite.

Cadrele didactice sunt calificate, sau in curs de calificare, marea majoritate titulare. Toate cadrele au studii pedagogice de educator sau invatatori si studii universitare de scurta sau lunga durata.

Aprecierea elevilor se face cumulativ la invatamantul prescolar, prin calificative la invatamantul primar (insuficient, suficient, bine si foatre bine) si prin note de la 1 la 10 in invatamantul gimnazial.

Pentru rezultate deosebite se acorda diplome, si diplome de merit.

La nivel de scola nu s-au organizat cursuri stiintifice sau literare, cadrele didactice partipand la cele organizate prin Casa Corpului Didactic sau Inspectoratul Scolar.

Perfectionarea cadrelor didactice se realizeaza prin forme diverse: la nivel de scoala, prin comisiile metodice si consiliile profesorale, la nivel de inspectorat, prin cercurile pedagogice si prin seviciul pregatire continua care coordoneaza, indruma si controleaza obtinerea gradelor didactice, definitiv, gradul II, gradul I.

Legatura dintre scoala si familie, se realizeaza direct, individual sau prin forme colective. Parintele vine sau este invitat la scoala individual, spre a purta unele discutii despre modul in care trebuie actionat, aceste discutii se poarta si cu ocazia vizitelor la domiciliu.

Sunt organizate cel putin semestrial, intalniri la nivel de clase si scoala, moment in care sunt dezbatute problemele de grup, de prognoza scolii si posibilitatile de dezvoltare continua a unitatii. Alte forme sunt, manifestarile cultural - sportive, serbarile scolare, aniversare, zilele clasei, excursii.

Rolul scolii in viata satului a fost si va ramane acela de centru de efervescenta culturala, aici se formeaza si se infotmeaza, atat actualii cetateni cat si viitorii cetateni ai comunei. Scoala a propulsat doi inspectori scolari judeteni.

Domeniul sanitar este reprezentat de:

- dispensar uman

- cabinet stomatologic

- cabinet medical veterinar

Cap.8. Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement in comuna Banloc

Potentialul economic al satului Partos il reprezinta:

*Pecaria Topolea cu mai multe lacuri de diferite specii piscicole de apa dulce,fiind alimentate din raul Barzava care este la aproximativ 300 de metri de pescarie.

*Orezariile topolea,care se intind pe o suprafata aproximativa de 600 ha.

Unul din lacuriile pescariei topolea.

Orezariile topolea.

Concluzii, proiecte si propuneri

Valoarea investitiilor realizate in comuna banloc 2007.constand in: modernizari drumuri in toate satele din comuna, dotari la instalatia de apa - canal, amenajare de parcuri, reparatii - intretinere trotuare.

Lucrari executate sau in curs de executie:

Nr. Crt. Denumire investitie

Amenajare Parc Banloc

Achizitie instalatie de irigat si covor din iarba naturala pentru terenul de fotbal din Banloc

Reparatii capitale la sediul Primariei comunei Banloc

4 Modernizare drum Banloc - Partos

Modernizare drum Banloc - Ofsenita

Infiintarea unui foraj pentru alimentarea cu apa curenta a satului partos

Alimentarea cu gaz a satului Partos