Datoria publica

FACULTATEA DE PETROL SI GAZE

PLOIESTI

DATORIA PUBLICA

Prezentare generala

Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de autoritatile administratiei publice locale de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania.

Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor, si anume: rambursarea imprumutului, plata dobanzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate creditorilor.

Datoria publica se stabileste si se gestioneaza in mod distinct pe cele doua forme ale ei: datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.

DATORIA PUBLICA GUVERNAMENTALA = parte din datoria publica, care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.

DATORIA PUBLICA LOCALA = parte din datoria publica, care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale, ce sunt instrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului.

De asemenea, datoria publica in functie de termen se clasifica astfel: datorie publica pe termen scurt (flotanta); datorie publica pe termen mediu si lung (consolidata).

Datoria publica se poate prezenta si in functie de inscrisurile emise sau alte modalitati de gestionare, precum si pe categorii de creditori (in cazul datoriei externe).

In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi: datorie publica bruta, fiind data de valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie publica neta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.

Obligatiile statului rezultate din imprumuturile contractate si garantate de stat pe o perioada de un an sunt limitate de plafonul de indatorare publica stabilit annual prin lege. Plafonul de indatorare publica, respectiv totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de 1 an, care este stabilit annual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de indatorare publica externa.

PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA INTERNA = suma maxima a imprumuturilor contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale de pe piata interna, pe o perioada de un an.

PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA EXTERNA = suma maxima a imprumuturilor externe contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de un an.

Valoarea totala a datoriei publice este inscrisa in "Registrul datoriei publice".

Registrul datoriei publice, in care este evidentiata situatia datoriei publice in ordine cronologica, are patru componente:

Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;

Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;

Subregistrul datoriei publice locale interne;

Subregistrul datoriei publice locale externe.

Fiecare din cele patru subregistre au doua pozitii distincte, respectiv pentru datoria publica directa si datoria publica garantata.

La sfarsitul anului datoria publica angajata este evidentiata in documnetul numit "contul general al datoriei publice". Acesta este insotit de un raport in care se analizezaza principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum si de garantiile statului pentru creditele contractate de agentii economici.

Datoria publica guvernamentala

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea oblkigatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente din Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele temporar din disponibilitatile contului general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.

Platile legate de datoria publica sunt realizate pe baza autorizarii bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Datoria publica guvernamentala interna este generata de:

titlurile de stat in moneda nationala, inclusiv titlurile de stat in valuta plasate pe piata interna, rambursabile din resurse bugetare; daca resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice interne, se emit noi inscrisuri, determinand, astfel, consolidarea datoriei publice;

imprumuturile de stat de la Banca Nationala a Romaniei destinate acoperirii golurilor de casa intre incasarile si platile bugetare;

imprumuturile de stat de la bancile comerciale;

imprumuturile de stat de la alte institutii financiare interne, persoane juridice romane, in conditii rezultate in urma negocierilor;

imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;

garantii de stat la imprumuturi interne contractate de diversi debitori.

Datoria publica guvernamentala interna efectiva este o parte a datoriei publice guvernamentale interne, intrucat evidentiaza obligatiile directe si indirecte ale statului fata de creditorii interni, altii decat Trezoreria statului. Deci, datoria publica guvernamentala interna efectiva nu include imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului.

Ministerul Finantelor Publice este contractantul si administratorul datoriei publice guvernamentale, avand totodata si autoritatea de a stabili balanta zilnica a contului general al Trezoreriei Statului, viitoarele cerinte de lichitate, scadenta datoriei publice guvernamentale, costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea/diminuarea datoriei publice guvernamentale.

Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Datoria publica guvernamentala externa este generata de:

titlurile de stat in valuta plasate pe piata financiara externa;

imprumuturile de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;

imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;

imprumuturile de la persoane juridice straine;

imprumuturile de la bancile straine sau de la companii straine;

garantii de stat la imprumuturi externe contractate de diversi debitori.

Banca Nationala a Romaniei actioneaza si caagent al statului privind datoria publica guvernamentala externa, intrucat serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate in numele statului se plateste de catre B.N.R.

Datoria publica locala

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor de plata, interne si externe, ale autoritatii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna si externa de capital.

La nivelul autoritatilor administratiei publice locale, datoria publica locala este limitata. Astfel, Consiliilor locale, judetene si Consiliului general al municipiului Bucuresti li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale, reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul de venit.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

titlurile de valoare (obligatiunile municipale);

imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;

garantiile acordate de autoritatile administratiei publice locale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale este interzisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare. Acest registru include informatii care sa specifice suma totala a datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

De asemenea, valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza annual prin situatiile financiare. Acest registru cuprinde informatii care sa specifice suma totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului de imprumut, copii de pe fiecare document primar care atesta:

contractarea/garantarea imprumutului;

actul aditional la contractul/acordul de imprumut/garantare, daca au fost aduse modificari la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/garantat, raportat la Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, in termen de 20 de zile de la sfarsitul perioadei de raportare.

In scopul evaluarii datorie publice locale, orice obligatie de plata, exprimata in alta moneda decat cea nationala, estecalculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Managementul datoriei publice

Continutul si importanta managementului datoriei publice

Managementul datoriei publice consta in stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului apta de a mobiliza sumele necesare finantarii, de a realiza obiectivele de risc si de cost stabilite de catre autoritati, precum si celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante.

In contextul mai larg al politicilor economice nationale, statele trebuie sa vegheze ca atat nivelul, cat si ritmul de crestere al datoriei publice sa fie sustenabile, iar serviciul datoriei publice sa poata fi asigurat in diverse situatii respectand obiectivele de cost si de risc. Este necesara, de asemenea, mentinerea indatorarii sectorului public pe o traiectorie viabila, precum si punerea in practica a unei strategii credibila de reducere a nivelului datoriei, daca acesta este axcesiv.

Datoria publica trebuie structurata adecvat in ceea ce priveste ratele dobanzii, scadentele si moneda in care sunt contractate imprumuturile. O slaba structurare, referitor la elementele prezentate mai sus, precum si existenta unui nivel ridicat al garantiilor acordate de Guvern imprumuturilor contractate de institutiile publice sau de agentii economici privati au constituit factori ce au contribuit la declansarea sau propagarea crizelor economice. De exemplu, crizele au fost deseori declansate de strategii care au privilegiat excesiv economiile de costuri ale imprumuturilor, concretizate prin imprumuturi pe termen scurt sau cu o rata variabila a dobanzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav daca, in momentul refinantarii, conditiile pietei se modifica nefavorabil.

INDICATORII DATORIEI PUBLICE

Din punct de vedere conceptual, datoria publica se refera la suma totala a imprumuturilor contractate de autoritatile publice centrale si locale (inclusiv de entitatile publice autonome), de la posesorii de capitaluri temporar disponibile (aflati fie pe piata interna, fie pe cea externa), si ramase de rambursat la un moment dat. In unele acceptiuni, termenul in sine este cunoscut si sub denumirea de sold al datoriei publice.

Gradul de indatorare al unei tari se exprima in marime procentuala, ca raport intre soldul datoriei publice si produsul intern brut. Din punct de vedere economic, acest indicator prezinta doar valente teoretice, deoarece exprima procentul din produsul intern brut care ar fi afectat amortizarii datoriei publice, in cazul in care s-ar lua decizia ca aceasta sa fie rambursata integral in anul respectiv. Analiza gradului de indatorare al unei tari nu trebuie analizata doar in marime strict matematica, ci trebuie corelata atat cu nivelul datoriei publice medii pe locuitor, cat si cu nivelul produsului intern brut mediu pe locuitor, deoarece, la acelasi procent din P.I.B., gradul de suportabilitate al sarcinii datoriei publice va fi mult mai redus in cazul tarilor in curs de dezvoltare (cu un nivel redus al P.I.B.-ului) comparativ cu cele dezvoltate (care, implicit, au un nivel mult mai ridicat al P.I.B.-ului). Spre exemplu, o datorie publica medie pe locuitor de 100 de euro corespunzatoare unui P.I.B. mediu pe locuitor de 300 de euro, va greva mult mai accentuat gradul de suportabilitate decat o datorie publica medie pe locuitor de 1000 de euro corespunzatoare unui P.I.B. mediu pe locuitor de 3000 de euro, desi, in ambele cazuri, gradul de indatorare este acelasi (respectiv de 33%).

Un alt indicator de cuantificare fidela a datoriei publice se refera la serviciul datoriei publice, care exprima efortul financiar anual pe care il implica datoria publica in cauza. Acest indicator se materializeaza in totalitatea sumelor banesti achitate atat pentru rambursarea cotei-parti din datoria publica efectiva, cat si pentru plata cheltuielilor (dobanzi, comisioane etc.) pe care le reclama respectiva datorie publica. Totalitatea acestor cheltuieli accesorii si aferente datoriei publice dimensioneaza nivelul contraprestatiei pe care debitorul o datoreaza creditorilor sai, ca si pret al utilizarii sumelor de bani imprumutate. Pentru analiza si comparabilitatea datelor din acest domeniu, nivelul serviciului datoriei publice se raporteaza fie la produsul intern brut, fie la nivelul total al cheltuielilor publice care afecteaza un anumit exercitiu bugetar.

INDICATORII DATORIEI

EXTERNE

Indicatorii de cuantificare a datoriei externe, cei mai relevanti si, ca atare, cel mai frecvent utilizati, se refera la:

- ponderea datoriei externe in produsul intern brut, care se exprima in marime procentuala si denota partea din produsul intern brut care ar fi necesara pentru achitarea integrala a datoriei externe, in anul respectiv. Desi acest indicator a fost asimilat, pe o scara destul de larga, in analizele teoretice, relevanta sa practica este destul de restransa, deoarece P.I.B. - ul unei tari este repartizat pe multiple destinatii;

- ponderea datoriei externe in volumul total al exporturilor de bunuri si servicii, care se exprima, de asemenea, in marime procentuala si releva perioada de timp in care input-ul de devize convertibile, asigurat pe baza exporturilor realizate, ar putea acoperi integral datoria externa existenta la un moment dat. In acest sens, nivelul datoriei externe trebuie evaluat nu doar strict matematic (in marime absoluta, respectiv ca valoare nominala a serviciului datoriei externe), ci si prin raportare la potentialul de export al tarii debitoare.

In conditiile aparitiei si, ulterior, mentinerii unor transferuri nete negative, consecinta fireasca o constituie aparitia fenomenului de criza a datoriei externe care, pe fond, consta intr-o datorie externa din ce in ce mai mare, debitorul fiind ulterior chiar in incapacitatea de a-si onora angajamentele asumate. Factorii care potenteaza acest fenomen se refera, de regula, la urmatoarele aspecte:

- deficientele manifestate de debitor in structurarea politicilor economice si financiar - valutare. Spre exemplu, chiar daca creditele sunt contractate in scopuri direct productive, obiectivele care se realizeaza (ca urmare a finantarii din resursele imprumutate) au o eficienta economica scazuta;

- modificarea imprevizibila a preturilor unor materii prime pe piata externa. In masura in care economia debitorului este dependenta de aceste materii prime, cresterea pretului la acestea se transmite in costuri si, in final, in preturile de vanzare ale produselor finite care, astfel, devin necompetitive pe pietele externe datorita pretului;

- contractarea de credite externe scumpe. Spre exemplu, daca are loc o diminuare a rating-ului de tara, aceasta va fi nevoita sa plateasca dobanzi mai ridicate, daca doreste contractarea de credite externe in momentul respectiv. Din acest punct de vedere, este de preferat ca o tara sa se indatoreze (evident, daca acest fapt este inevitabil) doar in acele perioade in care beneficiaza de o evaluare pozitiva din partea agentiilor de rating;

- promovarea unei politici bugetare expansioniste de catre marile state industrializate, fapt care implica cresterea cererii de capital si, implicit, in conditiile unei oferte relativ limitate de capital temporar disponibil, va creste rata dobanzii. Acest fapt poate avea si consecinte colaterale, constand in volatilizarea capitalurilor de pe pietele emergente, in scopul concentrarii acestora pe pietele tarilor industrializate.

In concluzie, politica in domeniul datoriei publice (fie ea externa sau interna) trebuie sa aiba in vedere un aspect esential: un grad de indatorare redus al unei tari, raportat la nivelul produsului sau intern brut (si, in special, al celui mediu pe locuitor) si al exporturilor pe care le realizeaza, ii va asigura acesteia o pozitie solida fata de creditorii sai actuali si o baza de negociere avantajoasa in raport cu creditorii sai potentiali. 

Datoria publica a Romaniei a crescut rapid in ultimii doi ani si va continua sa urce, de la 27,4% din PIB in acest an la 32,5% in 2011, din cauza performantei bugetare slabe, anticipeaza analistii agentiei de evaluare financiara Standard & Poor's.

Datoria publica a crescut de la de la nivelul relativ redus de 13,3% din PIB inregistrat in 2008 la 21,8% din PIB anul trecut.

'Nivelul pe care il anticipam pentru datoria publica in acest an, de 27,4% din PIB, este sub nivelul din alte state precum Croatia (36,3%), Serbia (35,5%) si Ungaria (80,4%), dar depaseste rata din Bulgaria (16%). Totusi, performanta bugetara slaba implica, in opinia noastra, ca datoria va continua sa creasca si va atinge probabil nivelul de 32,5% din PIB pana la finele anului 2011', se arata intr-un raport al S&P, citat deMediafax.

In plus, analistii S&P mentioneaza ca avansul rapid al gradului de indatorare a sectorului privat din Romania face posibila aparitia unei 'poveri fiscale' pentru Guvern, daca va fi fortat sa ajute o institutie financiara cu probleme.

S&P previzioneaza ca datoria publica va continua sa creasca pana la 36,6% din PIB in 2013.

Guvernul si Fondul Monetar International estimeaza in prezent ca economia Romaniei se va contracta cu aproximativ 7% in 2009, mai putin decat se prognoza anterior, datorita cresterii cererii externe, si ca in 2010 economia va avea un avans mai mare decat era prevazut, de 1,3%.

La jumatatea lunii decembrie, MFP estima, intr-un comunicat postat pe pagina sa de internet, ca la sfarsitul lui 2009 datoria publica se va situa la 29,9% din PIB, comparativ cu 27,6% din PIB la 31 octombrie, potrivit datelor operative.

Fata de luna precedenta, datoria publica a Romaniei a scazut insa in octombrie 2009 cu circa 2,3 miliarde lei, de la 140,09 miliarde lei (33,4 miliarde euro) la 30 septembrie.

La sfarsitul lui 2008, datoria publica totala era de 109,75 miliarde lei si reprezenta 21,78% din produsul intern brut din 2008, de peste 503,9 miliarde lei.

La 31 octombrie, 51,7% din datoria publica era in lei, 35,9% era denominata in euro, 6,8% era in dolari, 1,5% era in yeni japonezi, iar restul in alte valute.

Cea mai mare parte a datoriei publice a fost contractata prin imprumuturi de stat (37,95%), urmata de certificate de trezorerie (15,44%) si obligatiuni de stat (14,09%). De asemenea, 7,24% din datoria publica a fost contractata prin eurobonduri, 0,07% prin leasing financiar, iar
25,2% prin alte surse.

Fata de sfarsitul lui 2008, ponderea datoriei publice guvernamentale in totalul datoriei a urcat la 31 octombrie cu 0,99 puncte procentuale, de la 91,58% la 92,57%, in timp ce datoria publica locala reprezenta 7,43% din datoria totala la sfarsitul primelor zece luni din 2009.

Ponderea datoriei negociabile a crescut la 36,8% la finalul lunii octombrie 2009, de la 25,7% in decembrie 2008, restul fiind datorie ne-negociabila.

De la inceputul lui 2009 si pana la finalul lunii octombrie, MFP s-a imprumutat cu 96,5 miliarde lei, din care 59,9 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat pe piata interna si 36,6 miliarde lei prin imprumuturi de stat, contractate direct in cea mai mare parte.

Potrivit Finantelor, din totalul titlurilor emise de stat aflate in derulare la 31 octombrie 2009, de 37,2 miliarde lei, 58,08% aveau scadenta pe termen scurt - de mai putin de un an, 38,44% erau pe termen mediu - intre 1 si 5 ani, iar 3,48% urmau sa ajunga la scadenta peste mai mult de 5 ani.

Titlurile luate in calcul de Finante in aceasta evidenta nu includ eurobondurile si certificatele de depozit adresate populatiei, dar cuprind obligatiunea de stat denominata in euro (in echivalent lei). 'Valoarea medie a scadentei ramase pentru titlurile de stat active la 31 octombrie 2009 este de 1,7 ani', a mai anuntat MFP.

Dorin Mantescu, director in cadrul Ministerului Finantelor Publice, a declarat ca deficitele care se vor acumula in anii urmatori in sistemul de pensii si protectie sociala vor duce la 'cresterea extrem de rapida a datoriei publice'

'Daca tinem cont de evolutia demografica, respectiv de tendintele de imbatranire a populatiei si scadere a fertilitatii, datoriile legate de sistemul de pensii si protectie sociala vor creste si vor duce la avansul datoriei publice ca pondere in PIB', a explicat Mantescu, potrivit Newsin.

Mentinerea datoriei publice sub 60% din PIB reprezinta una dintre conditiile pentru adoptarea euro.

Datoria publica a Romaniei: destinatii/scopuri

si instrumentele utilizate