Curs Contabilitate

Curs Contabilitate

Stocuri

A. 1. Evaluarea la intrare: - cost de achizitie

- cost de productie

2. Evaluarea la iesire: - FIFO

- LIFO

- CMP: - global

- si dupa fiecare oper. de intr.

- pret standard

- pret cu amanuntul

3. Evaluarea la bilant

4. Evaluarea la inventar

B. Reduceri comerciale si financiare

C. Cumparari/vanzari fara factura (pe baza de Aviz de insotire)

C. Inventar permanent si intermitent

Evaluarea la intrare

a) pt bunurile primite cu titlu oneros avem:

cost de achizitie:

pretul de cumparare

+ taxe vamale

+ chelt. de trans. si manipulare

+ alte chelt. care pot fi atrib. in mod dir. achizitiei de stocuri

- reduceri comerciale

= Costul de achizitie

b) pt bunurile obt. din prod. proprie avem:

cost de productie:

chelt. cu mat. prime si mat. consum.

+ alte chelt. directe

+ chelt. indirecte repartizate in mod rational in functie de

gradul de utilizare al capacitatii de productie

= Cost de productie

Chelt. indirecte: - fixe (in functie de gr. de utilitate)

- variabile (100%)

Gradul de util. a capacit. de prod.: =

Ex.: Pt. fabricarea a 600 buc. din prod. A in cursul anului s-au efectuat urmatoarele chelt.:

- chelt. directe 5.000

- chelt. indirecte 3.000, din care variabile 1.800

Capacit. normala de prod. este de 1.000 buc. Se cere costul de prod. si formula ctb.

Cost de prod. = . Chelt. dir.

+ Chelt. indir. var.

+ Chelt. indir. fixe x gradul de utilizare

CP = . 5.000 CD

+ 1.800 CIV 7.520

+ 1.200 x 60% = 720

Gradul de util. =

Formula cont. = 345 = 711 7.520

Evaluarea la iesire

a) FIFO

Ex.: Sit. si micsorarea stocurilor unei S.C. este:

01.03 Stoc initial 500 buc x 1.000 lei/buc

05.03 Intrari 600 buc x 1.200 lei/buc

10.03 Intrari 400 buc x 1.500 lei/buc

15.03 Intrari 300 buc x 1.600 lei/buc

30.03 Intrari 100 buc x 1.300 lei/buc

07.03 Iesiri 900 buc

18.03 Iesiri 800 buc

Care este val. iesirilor si val. stocului final evaluat prin net.

Prin metoda FIFO:

01.03 Si 500 buc x 1.000 lei

05.03 I 600 buc x 1.200 lei

07.03 E 900 buc: - 500 buc x 1.000 lei = 500.000

- 400 buc x 1.200 lei = 480.000

900 buc = 980.000

Stoc ramas: 200 buc x 1.200 lei

10.03 I 400 buc x 1.500 lei

15.03 I 300 buc x 1.600 lei

18.03 E 800 buc: - 200 buc x 1.200 lei = 240.000

- 400 buc x 1.500 lei = 600.000

- 200 buc x 1.600 lei = 320.000

800 buc = 1.160.000

Stoc ramas: 100 buc x 1.600 lei

30.03 I 100 buc x 1.300 lei

Stoc final 100 buc x 1.600 lei = 160.000

100 buc x 1.300 lei = 130.000

200 buc = 290.000 lei

Prin metoda LIFO:

01.03 Si 500 buc x 1.000 lei

05.03 I 600 buc x 1.200 lei

07.03 E 900 buc: - 600 buc x 1.200 lei = 720.000

- 300 buc x 1.000 lei = 300.000

900 buc = 1.020.000

Stoc ramas: 200 buc x 1.000 lei

10.03 I 400 buc x 1.500 lei

15.03 I 300 buc x 1.600 lei

18.03 E 800 buc: - 300 buc x 1.600 lei = 480.000

- 400 buc x 1.500 lei = 600.000

- 100 buc x 1.000 lei = 100.000

800 buc = 1.180.000

Stoc ramas: 100 buc x 1.000 lei

30.03 I 100 buc x 1.300 lei

Stoc final 100 buc x 1.000 lei = 100.000

100 buc x 1.300 lei = 130.000

200 buc = 230.000

=> Rezultate diferite la metode diferite !!!

Costul mediu ponderat (CMP)

Var. 1: CMP global: se calculeaza o singura data la sf. lunii si se aplica tuturor iesirilor din luna respectiva:

Ex: Se dau datele pt. stocul de mat. prime pt. luna sept.:

01.09 Si 500 buc x 20 lei/buc

03.09 I 100 buc x 22 lei/buc

18.09 I 200 buc x 24 lei/buc

IESIRILE

10.09 E 300 buc

28.09 E 400 buc

date in ordine cronologica:

01.09 Si 500 buc x 20 lei

03.09 I 100 buc x 22 lei

10.09 E 300 buc

18.09 I 200 buc x 24 lei

28.09 E 400 buc

La sf. lunii: 30.09

Val. iesirilor 21,25 lei x 300 buc = 6.375 lei

21,25 lei x 400 buc = 8.500 lei

700 buc = 14.875 lei

Stoc final: 100 buc x 21,25 lei/buc = 2.125 lei

Var. 2: CMP dupa fiecare operatie de intrare

01.09 Si 500 buc x 20 lei/buc

03.09 I 100 buc x 22 lei/buc

10.09 E 300 buc

Val. iesiri = 300 buc x 20,33 lei/buc ≈ 6.100 lei

Stoc ramas = 300 buc x 20,33 lei

18.09 I 200 buc x 24 lei

28.09 E 400 buc

Val. iesiri = 400 buc x 21,8 lei = 8.720 lei

Stoc final: 100 x 21,8 lei = 2.180 lei

Costul standard:

Obs.: Metoda inreg. in negru

D Dif. de pret C

|

Dif. nefav. | Dif. fav.

=> S.F.D | => S.F.C.

|

S.F.C S.F.D

La bilant SFC se ia cu semnul - iar SFD se ia cu semnul +.

371 ± 378

371 + 378 SFD - 378 SFC

Met. inreg. in rosu

D Dif. de pret C

|Div. favorabile

| |dif. nefavorabile|

Ex.: O societ. com. tine evid. stocului de mat. prime la pret prestabilit. Sit. initiala a stocului de mat. prime este:

- mat. prime A = 3.000 buc x 40 lei pret prestabilit

- mat. prime B = 1.800 buc x 100 lei pret prestabilit

Dif. de pret favorabile = 60.000 lei

In cursul lunii au loc urmatoarele operatii:

- intrari mat. prima A = 15.000 buc x 35 lei pret de cumparare

- intrari mat. prima B = 9.000 buc x 90 lei pret de cumparare

- chelt. de transport inscrise in factura = 45.000 lei

- TVA 24%

IESIRI: - 14.400 buc mat. prima A

- 9.600 buc mat. prima B

Se cere formula contabila privind scoaterea din gestiune a mat. prime.

Sit. initiala:

D 301 C D 308 C

Si 300.000 | |Si 60.000

I 1.500.000 | | Dif. I 120.000

| E 1.536.000 153.600 |

SFD 264.000 | | SFC 26.400

Si 301 la pret prestabilit = . 3.000 buc x 40 lei = 120.000 lei

+ 1.800 buc x 100 lei = 180.000 lei

= 300.000 lei

Sit. intrarilor:

* la pret prestabilit: . 15.000 buc x 40 lei = 600.000

+ 9.000 buc x 100 lei = 900.000

= 1.500.000

* la cost de achizitie:

fact. cuprinde: . pret achiz. A: 15.000 buc x 35 lei = 525.000

+ pret achiz. B: 9.000 buc x 90 lei = 810.000

+ chelt. trans. 45.000

= cost de achizitie 1.380.000

+ TVA 24% 331.200

TOTAL FACTURA 1.711.200

1.831.200 % = % 1.831.200

1.500.000 301 401 1.711.000

331.200 4426 308 120.000

Sit. iesirilor:

Val. iesirilor la pret prestabilit: . 14.400 buc. A x 40 lei = 576.000

+ 9.600 buc. B x 100 lei = 960.000

= 1.536.000

Obs: Pt. a afla rulajul debitor al contului 308 se inmulteste val. iesirilor la pret prestabilit cu K.

RD = 1.536.000 x 0,1 (K) = 153.600

Formula contabila:

% = 301 1.536.000

601 1.382.400 (dif. dintre 1.536.000 si 153.600)

308 153.600

Pretul cu amanuntul:

- se face in 5 etape:

1) achizitia de marfuri

2) adaosul comercial

3) TVA neexigibil

4) Vanzarea

5) Descarcarea din gestiune

Ex.: O soc. cu amanuntul a carui adaos comercial practicat este de 30% se aprovizioneaza cu marfuri pe baza factura:

- pret de cump. 9.500

- chelt. de tr. inscrise in fact 500

- TVA 24%

Sa se determine pretul cu amanuntul.

1) Achizitia de marfuri

Factura cuprine: . pret de achiz. 9.500

+ chelt. de tr. 500

Cost de achiz. 10.000

+ TVA 24% 2.400

Total factura 12.400

Formula ctb.:

% = 401 12.400

371 10.000

4426 2.400

2) Adaos comercial = X% x Cost de achiz.

Ad. com. = 30% x 10.000 = 3.000

3) TVA neexigibil = 24% x (Cost. achiz. + Ad. com.)

= 24% x (10.000 + 3.000) = 3.120

Formula ctb.:

371 = % 6.120

378 3.000

4428 3.120

Pretul afisat in magazin = Pret adaos + ad. com. + TVA neexgib.

Pret afisat = 10.000 + 3.000 + 3.120 = 16.120

4) Vanzarea marfurilor

5311 = % 16.120

707 13.000

4427 3.120 (24/124 TVA) x 16.120

5) Descarcarea din gestiune

% = 371 16.120

607 10.000

378 3.000

4428 3.120

Ex.: O soc. com. tine evid. marfurilor la pret de vanzare inclusiv TVA 19% si care practica un ad. com. de 30%, a vandut si a incasat marfuri in val. de 2.629.900 (pretul de vanzare include TVA). Care este costul de achiz., ad. com. si TVA-ul si cum se inreg. iesirea din gest. a marfurilor vandute.

Pret de vz. cu amanuntul = 2.629.900 (este compus din: cost achiz. + ad. com. + TVA neexig.)

TVA neexig. =

Cost de achiz. + adaos = 2.629.900 - 419.900 = 2.210.000

Cost de achiz. + 30% x cost de achiz. = 2.210.000

1,3 cost de achiz. = 2.210.000

=> Cost de achiz. =

Adaos = 30% x 1.700.000 = 510.000

Formula ctb.:

% = 317 2.629.900

607 1.700.000

378 510.000

4428 419.000

Ex.: O soc. tine evid. marfurilor la pret cu amanuntul inclusiv TVA, procent adaos 30%. Ea se aprovizioneaza cu marfuri pe baza factura, pret de cump. inclusiv TVA 19% - 7.735.000, reducere com. 10%, scont de decontare 2%. Se cere pretul de vz. afisat in magazin.

Factura cuprinde:

. pret de cump. cu TVA 6.500.000

- reducere com. 10% 650.000

Net comercial = 5.850.000

- Scont 2% 117.000

Net financiar = 5.733.000

+ TVA 19% 1.089.270

TOTAL = 6.822.270

Ne intereseaza net comercial:

Ad. com. = 30% x 5.850.000 = 1.755.000

TVA neexig. = 19% x (cost achiz. + ad. com) = 1.444.950

Pretul afisat in magazin: Cost achiz. + ad. com. + TVA neexig.

=> 5.850.000 + 1.755.000 + 1.444.950 = 9.049.950

Evaluarea la inventar

Ori de cate ori val. contab. depaseste val. de inventar => depreciere.

In contabilitate vom inregistra ajustari pt. deprecierea stocurilor (ct. 39x).

Ex.: La 31.12.N, val. contab. a stocului de mat. prima = 800.000 la val. de inventar de 735.000. La 31.12.N+1, val. contab. a stocului de mat. prime este 900.000, iar val. de inventar este de 860.000.

Sfarsitul anului N

Val. contab. = 800.000

Val. inventar = 735.000

Val. c. > Val. i. => depreciere de 65.000

6814 = 391 65.000

Sf. an. N+1

Val. c. = 900.000

Val. i. = 860.000

Val. c. > Val. i. => depreciere de 40.000

. ajustare existenta 65.000

. ajustare necesara 40.000

=> anulez sau reiau 25.000

391 = 7814 25.000

Evaluarea la bilant

Cf. IAS 2, stocurile sunt eval. la bilant la val. cea mai mica dintre cost si val. realizabila neta.

Val. realizabila neta = pret de vz. estimat - chelt. legate de vz. (chelt. cu tr., comisioane privind vz., costul garantiei acordate dupa vz. etc)

Ex.: Dispuneti de urmatoarele date:

O soc. a achiz. marfuri din import, chelt. legate de achiz. fiind:

- val. in vama 25.000 extracomunitara

- tx. vamale 2.500

- chelt. de tr. 3.000

- chelt. de manipulare 100

- prima de asig. 900

- red. com. primita 600

- dif. de curs val. rezultata din plata fz. extern 100

Intreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la pretul de 60.000. In scopul vz. se fac urmatoarele chelt.:

- chelt. de tr. 20.000

- comisioane privind vz 6.000

- costul garantiei acordate dupa vz 8.000

Se cere: la ce val. sunt evaluate stocurile la bilant.

La bilant = cost si val. realizabila neta

. val. in vama 25.000

+ tx. vamale 2.500

+ chelt. de tr. 3.000

+ chelt. de man. 100

+ prima de asig. 900

- red. com. primita 600

cost de achiz. 30.900

Val. realizabila neta: . pret de vz estimat 60.000

- chelt. de tr. 20.000

- comisioane 6.000

- garantie dupa vz. 8.000

Val. realizabila neta 26.000

Curs Contabilitate 03.10.2010

Fluxuri de trezorerie

a) Metoda directa

b) Metoda indirecta

a) Met. directa

Flux = incasari - plati

Flux din exploatare = incasari - plati legate de miscari generate de activ. de baza a intreprinderii (clasa 3 si 4)

Ex.: - incasari de la clienti

- plati catre furnizori

Flux din investitii = incasari - plati generate de miscari in activele imobilizate ale intreprinderii (clasa 2)

Ex.: - incasari din vz. unui teren

- plata privind achiz. unei cladiri

Flux din finantare = incasari - plati generate de miscari in capitalurile proprii, imprumuturile bancare si obligatare (clasa 1).

Ex.: - incasari din contractarea unui imprumut bancar pe termen lung

- incasarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni

- plata privind rambursarea capit. soc. catre actionari

Obs.: NU AFECTEAZA TREZORERIA:

a) miscarile intre elementele de trezorerie (ridicarea numerarului de la banca, tranzactii etc.)

b) miscarile fara contrapartida in trezorerie (cresterea cap. soc. prin aport in natura, luarea unui bun in leasing financiar 2xx = 167)

In schimb, plata redeventei imi afecteaza cu semnul '-' plata fluxului din finantare

% = 5121

167

666

Obs.: pt. dobanzi:

*dob platite: De ce platim dob.?

R. Am contractat credite (cont 162) => flux de finantare

*dob. incasate: De ce incasam dob.?

R. Pt. ca am acordat credite (ct. 267) => flux de investitii

Obs.: Dividende:

*dividende incasate: De ce incasam dividende?

R. Pt. ca detin titluri de participare (ct. 265) => flux de investitii

*dividende platite: Cui platim?

R. Propriilor actionari care formeaza cap. soc. (ct. 1012) => flux de finantare

b) Met. indirecta

Rezultatul contabil = venituri - cheltuieli

Pt. determinarea fluxului din exploatare prin metoda indirecta:

* chelt. se vor lua cu semnul '+'

* vanzarile se vor lua cu semnul '-'

Rezultatul brut inaintea impozitarii:

1) elimin elementele de venituri si chelt. nemonetare: (chelt. cu amortizarile, cu provizioanele, ajustarile, venituri din proviz. si ajust.)

2) elimin elementele de ven. si chelt. care nu apartin exploatarii (chelt. cu dob., dividende)

3) elimin efectele contabilitatii de angajamente (variatia ∆ 'delta') necesarului de fond de rulment.

- Reguli pe active

- Reguli pe pasive

O crestere de active se ia cu semnul '-'

O scadere de active se ia cu semnul '+'

O crestere de pasive se ia cu semnul '+'

O scadere de pasive se ia cu semnul '-'

4) alte incasari si plati legate de activitatile de exploatare (plata imp. pe profit, incasarea unei asigurari)

Ex.: Se dau datele:

- profit inaintea impozitarii (met. indirecta) 25.000 lei

- chelt. cu amort. 1.700 lei

- pierderi din dif. de curs val. 1.200 lei

- venituri din invest. fin. 3.600 lei

- clienti: - sold initial 7.000 lei

- sold final 4.600 lei

- stocuri - sold initial 7.000 lei

- sold final 1.500 lei

- furnizori - sold initial 4.600 lei

- sold final 3.500 lei

- dob. platite legate de exploatare 1.200 lei

- impozit pe profit platit 1.400 lei

- asigurare incasata 200 lei

Se cere: FE - fluxul din exploatare

1) elimin el. nemonetare:

- chelt. cu amortizarea + 1.700 lei

2) elimin venit./chelt. care nu apartin exploatarii:

- venituri din investii fin. (ct. 76x) minus 3.600 lei

- pierderi (chelt.) din dif. de curs val. (ct. 665) + 1.200 lei

3) ∆ necesarului de fond de rulment (∆NFR):

- crestere clienti (4.000 - 4.600) minus 600 lei

- crestere stocuri (1.500 - 7.000) + 5.500 lei

- scadere furnizori (4.600 - 3.500) minus 1.100 lei

4) alte incasari si plati ce apartin exploatarii

- dob. platite minus 1.200 lei

- imp. pe profit platit minus 1.400 lei

- incasare asig. + 200 lei

=> Un plus de flux de exploatare in val. de 25.700 lei

(s-a folosit met. indirecta)

Ex.: Met. directa:

Date:

- incasari de la clienti 200.000

- plata catre fz. 15.000 lei

- plata catre angajati 2.500 lei

- dob. platite legate de exploatare 100

- imp. pe profit platit 6.000 lei

- plata privind achiz. de terenuri 100.000

- plata privind achiz. de instalatii 400.000

- incasari din vz. echipamente 50.000

- divid. incasate 120.000

- incasari din impr. pe ter. lung 1.500

- ven. din emis. de cap. soc. incasate 7.000

Se cere: fluxul din exploatare, fluxul din finantare, fluxul din investitii.

FE = + 200.000 - 15.000 - 2.500 - 100 - 6.000= + 176.400

FF = + 1.500 + 7.000 = 8.500

FI = - 100.000 - 400.000 + 50.000 + 120.000 = - 330.000

Trezoreria neta = FE + FI + FF = +176.400 - 330.000 + 8.500 = - 145.100

Indicatori

A. Indicatori pe baza contului de profit si pierdere:

S.I.G - solduri intermediare de gestiune

- cifra de afaceri neta: unde avem toata grupa 70 + ct. 7411

Obs.: Pt subventie:

ct. 741: - ct 7411: este singura subventie care se ia cu semnul '+' in calculul indicatorului 'total venituri din exploatare'

- ct 7412: se ia cu semnul '-' in determinarea indicatorului

- ct 7414: se ia cu semnul '-' pt. calcul. indicatorului 'total chelt. din exploatare'

Obs.: Pt. veniturile din provizioane si ajustari (grupa 78) se iau cu semnul '-' pt determinarea indicatorului 'total chelt. de exploatare sau financiare'

Productia exercitiului: = prod. vanduta ± prod. stocata + prod. imobilizata

Prod. vanduta: este formata din grupa 70, mai putin ct. 707

Prod. stocata: ± ct. 711 ± ct. 712

Prod. imobilizata: ± ct. 721 ± ct. 722

Val. adaugata: grupa de ct. 70, 71 si 72 - gr. de ct. 60, 61 si 62

Val. adaugata EBE (excedentul brut din exploatare): val. adaugata - consumurile provenite de la terti gr. 70, 71, 72 - gr. 60, 61, 62 - gr. 63, 64 + 7411

Rezultatul exploatarii: EBE + gr. 75 - gr. 65 + gr. 78 - gr. 68 (doar ce apartine exploatarii!)

B. Indicatori pe baza de bilant:

A. Active imobilizate

B. Active circulante

C. Chelt. inreg. in avans

D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de 1 an - dat. pe termen scurt

E. Active circulante nete/datorii circulante nete (B + C - D - I (ven. in avans)

F. Total active - datorii curente nete (A + E sau A + B + C - D - I)

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an - dat. pe termen lung

H. Provizioane

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve

Probleme:

Se dau urmatoarele informatii la sf. anului N:

- marfuri 5.000

- ajustari pt deprecierea marf. 100

- avansuri pt cumpararea de stocuri 1.000

- clienti facturi de intocmit 2.500

- casa si conturile la banci 4.000

- chelt. in avans 1.500

- ven. in avans 500

- imprum. din emis. de oblig. (ramburs. pe 01.06.N+1) 700

- avans. incasate in contul comenzilor 600

- fz. fact. nesosite 250

- inst. teh. si masini 10.000

- amortiz. inst. teh. 2.000

- avansuri pt imob. corp. 1.800

- titluri detinute ca imob. 400

Conf. OMFP 3.055/2009, determinati suma ce se va inscrie la:

1. Active circulante nete

2. Total active - datorii

A. Activ. imobilizate

. 10.000 inst. teh. si masini

- 2.000 amortizarea

+ 1.800 av. imob. corp.

+ 400 titluri

+ 10.200

B. Active circulante

1. Stocuri . 5.000 marfuri

- 100 ajustari

+ 1.000 avansuri

+5.900

2. Creante . 2.500 clienti Total B = 12.400

3. Invest. fin. pe ter. scurt

4. Casa si conturi la banci . 4.000

C. Chelt. in avans . 1.500

D. Dat. pe ter. scurt . 700

+ 600

+ 250

1.550

E. Venituri in avans . 500

Active circulante nete: B + C - D - I = 12.400 + 1.500 - 1.550 - 500 = 11.850

Total active - dat. curente nete: A + E = 10.200 + 11.850 = 22.050

Curs Contabilitate 04.10.2010

1) In baza datelor de mai jos sa se calculeze rezultatul contabil brut, rez. net, val. adaugata, EBE si sa se inreg. in conta. tranzactiile:

- achizitie de stocuri 3.000

- stocuri initiale 500

- stocuri finale 1.400

- sal. datorate 2.600

- sal. platite 2.800

- servicii nefact. primite de la terti 4.000

- servicii fact. primite de la terti 1.800

- amortizare 600

- amenzi dat. aut. romane 1.900

- amenzi platite aut. rom. 680

- dob. de platit 800

- dob. platite 640

- stocuri initiale de prod. fin. la cost de prod. 20.000

- prod. vanzute in pret de vanzare facturate 35.000

- red. com. acordata 1.000

- produse incasate 38.000

- stocuri de prod. nevandute la cost de prod. 35.000

- ajustari pt deprec. stoc. reluate 1.800

- divid. cuvenite 1.000

- divid. incasate 800

- divid. platite 680

- impozit pe salarii datorat 1.400

a) achiz. stoc: 301 = 401 3.000

b) consum de mat. prime: 601 = 301 2.100

c) inreg. sal. datorate: 641 = 421 2.600

d) sal. platite: 421 = 5121 2.800

e) servicii nefacturate: 628 = 408 4.000

f) servicii facturate: 628 = 401 1.800

g) amortizare: 681 = 281 600

h) amenzi dat.: 6581 = 462 1.900

i) amenzi platite: 462 = 5121 680

j) dob. de platit: 666 = 1682 800

k) dob. platite: 1682 = 5121 640

l) obt. prod. finite: 345 = 711 60.000

m) vanzare prod. fin. nefact.: 418 = 701 80.000

n)vanzare prod. fin. fact.: 4111 = 701 34.000

o) prod. incasate: 5121 = 4111 38.000

p) iesire prod. fin: 711 = 345 45.000

Obs.: Pt. ajustari sau provizoane:

a) ajustarile/provizioanele se constituie pe seama CHELTUIELILOR. Formula generala de forma: 681x = 15x (daca este provizion)

29x (pt. ajustari)

39x (pt. stocuri)

49x (pt. clienti)

b) ajust./prov. se reiau sau se anuleaza pe seama VENITURILOR. Formula generala:

15x = 781x

29x

39x

49x

q) ajust. pt. depreciere stocurilor reluate: 39x = 781 1.800

r) divid. cuvenite: 461 = 761 1.000

s) divid. incasate: 5121 = 461 8000

t) div. platite: 129 = 117 680

117 = 457 680

457 = 5121 680

u) imp. pe sal. datorate: 421 = 444 1.400

Rezultatul contabil = Total ven. - Total chelt.

= 131.800 - 13.800 = 118.000

Rezultatul fiscal = Rez. cont. - ded. fiscale + chelt. nedeductibile

= 118.000 - 1.000 (divid.) + 1.900 (amenzile) = 118.900

Impozit: 16% x 118.900 = 19.024

Rez. net: Rez. cont. - impozit = 118.000 - 19.024 = 98.976

Val. adaugata: grupa 70, 71, 72 - gr. 60, 61, 62 = 121.100

EBE = Val. ad. - gr. 63, 64 + ct. 7411 = 118.500

A. Contabilitatea cap. soc.

1) Constituirea cap. soc:

a) Subscrierea sau promisiunea

456 = 1011

b) Varsarea aporturilor

2xx (activ imobilizat) = 456

3xx (stoc)

5xx (bani)

Concomitent cu b) se face si c)!

c) transferul capitalului

1011 = 1012

d) inreg. chelt. de constituire

201 = 5121

2) Majorarea cap. soc.:

a) prin noi aporturi in bani si/sau natura

b) prin operatiuni interne

c) prin conversia obligatiunilor in actiuni (conversia unui imprumut din emis. de oblig. in actiuni).

Cand cap. soc. creste din interior se calculeaza drept de atribuire (DA).

Cand cap. soc. creste din exterior se calculeaza drept de subscriere (DS).

Ex. 1: Situatia inainte de cresterea cap. soc. se prezinta astfel:

- cap. soc. 10.000.000, impartit in 10.000 de actiuni

- rezerve 8.000.000

Se decide: cresterea cap. soc. prin aporturi noi in numerar pt. care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1.200 lei pe actiune.

Se cere: - val. matematica contabila (VMC) noua a unei actiuni

- marimea unui DS

- raportul de schimb (RS)

- formula ctb.

Faza inainte de crestere:

. cap. soc. 10.000.000

+ rezerve 8.000.000

Capital propriu 18.000.000

. nr. de actiuni 10.000

Val. nominala : Cap. soc./Nr. de act. = 1.000

Situatia dupa crestere:

. cap. soc. 10.000.000

+ crestere de cap. soc 5.000.000

Cap. soc. 15.000.000

+ Prima de emis. 1.000.000

5.000 x (1.200 - 1.000)

+ rezerve 8.000.000

Cap. propriu 24.000.000

Nr. de act. : Nr. de act. + Act. nou emise = 10.000 + 5.000 = 15.000

1DS = VMC - VMC = 1.800 - 1.600 = 200 lei/act

=> o actiune noua revine la 2 actiuni vechi.

Formula ctb.:

a) Subscriere sau promisiune

456 = % 6.000.000

1011 5.000.000

1041 1.000.000

b) Varsare aport

5121 = 456 6.000.000

c) Trecerea capitalului

1011 = 1012 5.000.000

Obs.: In cazul in care aportul ar fi fost adus in mai multe transe, regula este ca prima de emisiune se varsa integral la prima transa.

Ex.: Presupunem ca la problema precedenta aportul se varsa astfel:

- 30% transa 1

- 70% transa 2

a) Subscrierea e identica

b) Varsare aport transa 1 30%

1.000.000 + 30% x Cap. soc. = 1.500.000

5121 = 456 1.500.000

Concomitent

1011 = 1012 1.500.000

Varsare aport transa 2 70%

5121 = 456 3.500.000

Concomitent

1011 = 1012 3.500.000

Ex. 2: Situatia inainte de cresterea cap. soc se prezinta astfel:

- cap. soc. 10.000.000, format din 10.000 de act.

- rezerve 5.000.000

Se decide: cresterea cap. soc. prin incorporari de rezerve in val. de 4.000.000, pt. care se emit 2.000 de act.

Se cere: - VMC

- marimea unui DA

- raportul de schimb

- formula ctb.

Situatia inainte de crestere:

. cap. soc. 10.000.000

+ rezerve 5.000.000

Capital propriu 15.000.000

. nr. de act. 10.000

Val. nom. 1.000 lei

Situatia dupa crestere:

. cap. soc. 10.000.000

+ crestere de cap. soc 4.000.000

Cap. soc. 14.000.000

+ rezerve 1.000.000

Cap. propriu 15.000.000

Nr. de act. : Act. vechi + act. noi = 10.000 + 2.000 = 12.000

1DA = VMC - VMC = 1.500 - 1.250 = 250 lei/act.

=> o act. noua la 5 act. vechi

Formula ctb.:

Nu avem subscriere

a) Incorporare de rezerve

106 = 1012 4.000.000

Ex.3: Se transforma 8.000 de obligatiuni in 3.000 de act., in conditiile in care val. nom. a unei oblig. este de 1.000 lei si val. nom. a unei act. este de 1.700 lei.

Prima de conversie = Nr. de oblig. x Val. nom. oblig. - Nr. de act. - Val. nom. act.

= (8.000 x 1.000) - (3.000 x 1.700) = 2.900.000

Formula ctb.:

161 = % 8.000.000

1012 5.100.000

1044 2.900.000

3) Micsorarea cap. soc.

Obs.: Daca marirea cap. soc. are loc printr-un aport in natura, atunci cap. soc. = nr. de act. x val. nominala, iar ce depaseste se constituie intr-o prima de aport (ct. 1043).

a) ca urmare a retragerii unui actionar

b) pt. acoperirea unor pierderi contabile

c) in caz de supradimensionare:

c ) pret de rascumparare mai mare decat val. nominala

c ) pret de rascumparare mai mic decat val. nominala

Ex. 1: Situatia inainte de micsorarea cap. soc se prezinta astfel:

- Cap. soc. 60.000.000

- Rezerve 12.000.000

- Nr. de act. 10.000

In AGA se decide micsorarea cap. soc. cu 20%, ca urmare:

a) a retragerii unui actionar

b) acoperirii unei pierderi reportate

c) supradimensionarii capitalului:

c ) pret de rascumparare 6.400 lei/act.

c ) pret de rascumparare 5.800 lei/act.

Metoda aleasa pt. reducerea cap. soc. este scaderea nr. de act., iar val. nom. ramane constanta.

Situatia inaintea dimunarii:

Cap. soc. 60.000.000

+ rezerve 12.000.000

Cap. propriu 72.000.000

Nr. de act.

Val. nom. : 6.000 lei/act.

Situatia dupa diminuare:

Val. nom. = Val. nom. = 6.000 lei/act.

Nr. de act. = nr. de act. - 20% = 10.000 - 20% x 10.000 = 8.000

Cap. soc. : nr. de act. x val. nom. = 8.000 x 6.000 = 48.000.000

Formule ctb.:

a) a ) Inreg. dat. fata de actionar

1012 = 456 12.000.000

a ) plata dat. catre actionar

456 = 5121 12.000.000

b) 1012 = 117 12.000.000

c) Obs.: In cazul in care supradimensionarii se fac urmatoarele inreg. contabile:

1) achiz. propriilor act. sau rascumpararea propriilor act.

2) anularea propriilor act.

c ) Pret de rascumparare: 4.600

a) rascumpararea

109 = 5121 12.800.000 (12.000 x 6.400)

b) anularea propriilor act.

Val. nom. - 6.000

Pret de rasc. - 6.400

Val. nom. < Pret. de rasc.

=> pierdere de 400 lei/actiune, contabilizata in ct. 149.

% = 109 12.800.000 (2.000 x 6.400)

1012 12.000.000 (2.000 x 6.000)

149 800.000 (2.000 x 400)

a) Rascumpararea

109 = 5121 11.600.000 (2.000 x 5.800)

b) Anularea

Val. nom. 6.000

Pret de rasc. 5.800

Val. nom. > pret de rasc.

=> castig de 200 lei/act., contabilizat in ct. 141

1012 = % 12.000.000 (2.000 x 6.000)

109 11.600.000 (2.000 x 5.800)

141 400.000 (2.000 x 200)

B. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni

Ex.: Soc. a emis la 1 nov. anul N un imprumut obligatar cu urmatoarele caracteristici:

- nr. de oblig. 1.000 de titluri

- val. nom. 10.000

- pret de emis. 9.700

- pret de rambursare 11.000

- rata dob. 30%

- durata imprumutului 10 ani

- rambursarea se face in 5 transe egale, incepand cu anul N+2

- primele de rambursare se amortizeaza liniar pe durata imprumutului

Obs.: 1) Val. nom. ne este data pt. a determina cuponul (dobanda).

2) Pretul de emisiune este val. care se va inscrie in dreptul contului debitori diversi. De asemenea, este valoarea pe care o vom incasa.

3) Pretul de rambursare imi indica valoarea totala a datoriei, este valoarea ce se va inscrie in dreptul contului 161.

In lipsa aceste valori, val. totala a datoriei ne este data de val. nom.

4) Diferenta dintre pretul de rambursare si pretul de emisiune se contabilizeaza sub forma primelor privind rambursarea imprumuturilor din emisiunea de oblig., valoarea ct. 169.

Obs.: La inventar ne aflam in data de 31.12.N

Sfarsitul unui serviciu reprez. 1 an, 2,3 de la data emisiunii.

Indiferent de cerinta problemei, obligatoriu de facut emisiunea.

Pretul de rascumparare este pretul la care se rascumpara de obicei inainte de termen (scadenta) titlurile la bursa obligatiunilor. Daca pretul de rasc. mai mare decat pretul de ramburs. => pierderi pe contul 668.

Daca pretul de rasc. mai mic decat pretul de ramburs. => castig, contabilizat pe ct. 768.

Rezolvare:

01.11.N

a) Emisiune

% = 161 11.000.000 (1.000 x 11.000)

461 9.700.000 (1.000 x 9.700)

169 1.300.000

b) Incasare

5121 = 461 9.700.000

31.12.N

a) Amortizare liniara

6868 = 169 21.667.000 (1.300.000/10 ani x 2/12)

b) Inreg. dobanzii

666 = 1681 500.000

01.11.N+1

a) Inreg. dif. de dob.

01.01.N+1 - 01.11.N+1 = 10 luni

666 = 1681 2.500.000

b) Plata dob. anuale

1681 = 5121 3.000.000

31.12.N+1

a) Amortizare prime (01.01.N+1 - 31.12.N+1)

6868 = 169 130.000

b) Inreg. dob. pe 2 luni

666 = 1681 500.000

01.11.N+2

a) Dif. de dob. pe 10 luni

666 = 1681 2.500.000 (1.000 x 10.000 x 30% x 10/12)

b) Plata dob. anuale

1681 = 5121 3.000.000

c) Rambursarea primei transe

1.000/5 transe = 200 de titluri/transa

200 x 11.000 = 2.200.000

161 = 5121 2.200.000

31.12.N+2

a) Amortizare prime

6868 = 169 130.000

b) Inreg. dob. pe 2 luni

666 = 1681 400.000

01.11.N+3

a) Inreg. dif. de dob. pe 10 luni

666 = 1681 2.000.000 (800 x 10.000 x 30% x 10/12)

b) Plata dob. anuale

1681 = 5121 2.400.000

Curs Contabilitate 08.10.2010

Reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale: - rabat

- remiza

- risturn

Rabatul: se primeste pt defecte de calitate.

Remiza: se acorda asupra pretului de vanzare pt vanzari mai mari decat volumul convenit.

Risturn: se aplica asupra ansamblului de operatiuni ef. cu aceiasi terti in decursul perioadei.

Reducere financiara - scontul.

Scontul se acorda pt. decontarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate (inainte de scadenta).

Obs.: Reducerile se scad in cascada, adica procentul de reducere se aplica de fiecare data asupra ultimului net. Ordinea este mai intai reducerile com. si apoi cele fin.

Dif. dintre pretul de vanzare si red. com. se numeste net comercial.

Dif. dintre netul comercial si scont se num. net financiar.

Obs.: Ordinea in care se scad red. comerciale este cea alfabetica.

Conform OMFP 3.055/2009, red. com. care vin ulterior facturarii se vor inregistra in conturi distincte in contabilitate, astfel: - ct. 609: red. com. primite

- ct. 709: red. com. acordate

Obs.: Pt. inventarul intermitent:

- la inceput de perioada, soldul initial al conturilor de stocuri trece din clasa 3 in conturile din clasa 6, formula standard fiind de forma:

6xx = 3xx

- in cursul perioadei, intrarile se contabilizeaza astfel:

% = 401

6xx

4426

- la sf. perioadei, stocul final al conturilor de stocuri trece din conturile de clasa 6 in conturile de clasa 3, formula fiind:

3xx = 6xx

Val. iesirilor se det. prin formula: E = Si + I - Sf

Ex.1: O soc. achiz. mat. prime in baza facturii, pret de cumparare 60.000, rabat 10%, scont de decontare 2%, TVA 24%. In conditiile in care scontul se contab. ulterior facturarii, determinati formula ctb. privind achiz. de mat. prime

Factura cuprine:

. pret de cumparare 60.000

- rabat de 10% 6.000

Net comercial 54.000

- scont de 2% 1.080

Net financiar 52.920

+ TVA 24% 12.701

Total factura 65.621

Scontul se contab. ulterior facturarii

% = 401 66.701

301 54.000

4426 12.701

Inregistrare scontului

401 = 767 1.080

Obs.: Daca scontul s-ar fi contabilizat in momentul facturarii, formula ctb. ar fi fost de forma:

66.701 % = % 66.701

54.000 301 401 65.621

12.701 4426 767 1.080

Ex.2: Furnizorul A emite o factura reprezentand livrari de marfuri in val. de 2.000, TVA 24%, cu decontare dupa 3 luni. Ulterior, clientul il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu 2 luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. Fz. intocmeste o fact. de reducere in care inscrie un scont de 10%. Se cere: sa se contab. la cumparator achiz. de marfuri si fact. de reducere.

Factura initiala

. pret de cumparare 2.000

+ TVA 24% 480

Total factura 2.480

% = 401 2.480

371 2.000

4426 480

Factura ulterioara

. pret de cumparare 2.000

- scont de 10% 200 (creste ct. 767 cu 200 lei)

Net financiar 1.800

+ TVA 24% 432 (scade ct. 4426 cu 48 lei)

Total factura 2.232 (scade ct. 401 cu 248 lei)

401 = % 248

767 200

4426 48

Ex.3: O soc. achiz. in baza factura, pret de cumparare 10.000, scont 1%, TVA 24%. Ulterior, printr-o factura de reducere se primeste un rabat de 2% si se cere sa se inreg. primirea fact. ulterioare.

Factura initiala cuprinde:

. pret de cumparare 10.000

- scont 1% 100

Net financiar 9.900

+ TVA 24% 2.376

Total factura 12.276

12.376 % = % 12.376

10.000 371 401 12.276

2.376 4426 767 100

Factura ulterioara cuprinde:

. pret de cumparare 10.000

- rabat 2% 200 (creste ct. 609 cu 200 lei)

Net comercial 9.800

- scont 1% 98

Net financiar 9.702

+ TVA 24% 2.328 (scade ct. 4426 cu 48 lei)

Total factura 12.030 (scade ct. 401 cu 246 lei)

248 % = % 248

2 767 609 200

246 401 4426 48

Achizitii/vanzari de stocuri fara facturi sosite/intocmite

Ex.: In luna X se livreaza prod. finite fara factura, pret de vz. 3.000, TVA 24%, iar in luna X+1 se intocmeste factura, pret de vz. 4.000, TVA 24%.

In luna X

Vanzare de prod. finite fara factura

418 = % 3.720

701 3.000

4428 720

In luna X+1 se intocmeste factura.

Var.1: stornare formula din luna X

418 = % |3.720|

701 |3.000|

4428 |720|

Var. 2: inreg. diferentelor in plus

4111 = % 4.960

418 3.720

701 1.000

4427 240

Inreg. exigibilitatii TVA-ului

4428 = 4427 720

Ex.: In luna X, soc. Alfa SA cumpara marfuri in val. de 2.000, cu TVA 24%. In luna X+1 se primeste factura in val. de 1.500 lei, TVA 24%.

In luna X

Cumparare fara fact.

% = 408 2.480

371 2.000

4428 480

In luna X+1

Se primeste factura

Var. 1: stornam: 408 = % 2.480

371 2.000

4428 480

Inreg. primirea fact.

% = 401 1.860

371 1.500

4426 360

Var. 2: Inreg. dif. in minus

408 = 401 1.860

4426 = 4428 360

408 = % 620

371 500

4428 120

Imobilizari

A. Imob. corporale:

1) evaluarea la intrare

2) chelt. ulterioare

3) metode de amortizare

4) reevaluari

5) reevaluari succesive

6) deprecierea

7) evaluarea la iesire (scoatere din evid.): - prin vanzare

- prin casare

B. Imob. fin.

1) titluri de participare

2) creante imobilizate

A. Imob. corporale 1) evaluarea la intrare

- pretul de achiz. pt. bunurile primite cu titlu oneros (cumparate)

- costul de prod. pt. cele obtinute din prod. proprie (val. de utilitate pt. cele primite cu titlu gratuit si val. de aport pt. cele primite ca aport la formarea cap. soc.)

- costul de achiz. = . pret de cumparare

+ taxe vamale

+ alte taxe sau chelt nedeductibile

+ toate chelt. dir. legate de punerea in funct. a activului (chelt. de tr., chelt. de montaj, de instalare, costul proiectului de amplasare, onorariile inginerilor si arhitectilor implicati in punerea in funct. a bunului).

+ chelt. estimate cu dezmembrarea si refacerea zonei ce sunt recunoscute ca provizion

- reduceri com. (daca sunt pe factura initiala)

Costul de productie = . cost de achiz. al mat. prime si mat. consumabile

+ alte chelt. directe

+ costurile indirecte de prod. imputate in mod rational

+ rebuturi si alte caderi tehnice in limite normal admise.

2) Chelt. ulterioare:

a) chelt. cu reparatiile menite sa aduca bunul al parametrii initiali, fara sa-i depaseasca (se contab. pe seama contului de profit si pierdere)

b) chelt. cu modernizarile sau inlocuirile de piese care conduc la cresterea parametrilor activului peste cei avuti initiali (se contab. pe seama conturilor din clasa 2)

Ex. 1: O intreprindere efectueaza prin intermediul unui tert modernizarea unui utilaj in val. de 1.000 lei, care duce la cresterea capac. de prod. cu 20% si la scaderea cons. de energ. cu 10%. Se cere: inregistrarea receptiei lucrarilor.

% = 404 1.240

213 1.000

4426 240

Ex. 2: In anul N, o soc. achiz. o linie tehnologica pt. extractia titeiului. Chelt. legate de achiz. sunt:

- pret de cumparare 50.000

- chelt. cu proiectul de amplasare 5.000

- taxe vamale 10.000

- chelt. cu montarea 14.000

- chelt. cu reclama 25.000

- chelt. cu dob. la linia de credit 16.000

Inainte de inceperea activitatii se inlocuieste o piesa in val. de 11.000 lei, inlocuire care conduce la cresterea capac. de prod. cu 30% si scaderea cons. de energ. cu 20%. Nefunctionand la parametrii initiali, se inlocuieste o piesa in val. de 10.000 lei, chelt. cu montarea 3.000. Determinati costul de achiz. si formula ctb. privind achiz.

Costul de achiz. = . 50.000 pretul

+ 5.000 proiect

+10.000 taxe vamale

+14.000 montarea

+ 11.000 modernizarea

= 90.000

213 = % 90.000

404 80.000

446 10.000

Inlocuirea piesei: 602 = 302 10.000

Inreg. chelt. de montaj: 628 sau 611 = 401 3.000

3) Metode de amortizare:

a) amort. liniara

b) amort. accelerata

c) amort. degresiva (AD1)

a) Amort. liniara = Val. amortizabila/Nr. de ani

b) Amort. acc.: - 50% din val. amortiz. (in primul an)

- pt. nr. de ani ramasi se trece la amort. liniara

Obs.: Pt. amort. liniara, daca bunul este pus in functiune in cursul lunii (dupa data de 15), amortiz. se calculeaza incepand cu luna imediat urmatoare.

c) Amort. degres.: Etape:

1) Determinam cota de amort. liniara: 100%/Nr. de ani

2) Determinam cota de amort. degres.: Cota de amort. liniara x K

K: - 1,5 daca bunul este utilizat intre 1 si 5 ani

- 2 daca bunul este utilizat intre 5 si 10 ani

- 2,5 daca bunul este utilizat peste 10 ani

3) In fiecare an calculam atat amort. liniara cat si amort. degresiva. Cele 2 valori se compara si se retine val. cea mai mare, pana cand amort. liniara este egala sau depaseste ca val. amort. degres. Incepand din acest moment, pt. nr. de ani ramasi se trece la amort. liniara.

Obs.: Val. amortizabila inseamna: Val. de intrare - Val. reziduala

Val. reziduala reprez. pretul de vanzare estimat a se obtine din vz. bunului la sf. durate de utilizare.

Ex.: O soc. achiz. in anul N un utilaj la pretul de 70.000, amortizat in 5 ani. Utilajul este pus in functiune pe data de 17.05.N si este amortizat degresiv. Val. rez. estimata la sf. duratei de viata este de 15.000 lei.

Val. amort. = Val. intrare - Val. rez. = 70.000 - 15.000 = 55.000

Cota de amort. liniara: 100%/5 ani = 20%/an

31.12.N

Amort. lin. =

Amort. degres. = 30% x 55.000 x 7/12 = 9.625

Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres.

4) Reevaluari

Exista doua metode de reevaluare:

- met. reev. val. nete presupune:

a) anularea amort. cumulate

b) inreg. dif. din reev.

- met. reev. val. brute si a amort. cumulate. Se calculeaza un indice din reevaluare.

Cu acest indice se reev. atat val. bruta cat si amort. cumulata.

Ex.: val. bruta 100.000

- amort. cumulata 30.000

Val. neta 70.000

Val. justa 150.000

Dif. pozitiva 80.000

Var. 1: - met. reev. val. nete

a) 281 = 212 30.000

b) 212 = 105 80.000

Var. 2: - met. reev. val. brute

Val. bruta reev. = Val. bruta x Indice = 100.000 x 2,1428 = 214.285

- Amort. cum. neta = 30.000 x 2,1428 = 64.285

Val. neta 150.000

212 = % (VB - VB

281 34.285

105 80.000

Curs Contabilitate 09.10.2010

5) Reevaluari succesive: Reguli:

a) daca prima reevaluare este poz., atunci ea se va contab. in creditul ct. 105

b) daca a doua reev. este neg., atunci se va debita ct. 105 cu minimul dintre soldul sau si val. descresterii, iar ceea ce ramane se va trece pe chelt. (ct. 681)

c) daca a treia reev. este poz., mai intai se anuleaza chelt. prin recunoasterea unui venit (ct. 781) iar ceea ce ramane se va trece in creditul ct. 105.

Ex.: O soc. com. detine un mij. de tr. evaluat la intrare in anul N la val. de 100.000, avand durata de viata utila 10 ani, metoda de amort. liniara. La sf. anului 3 de funct. are loc prima reev., val. justa 87.500. A doua reev. are loc la 2 ani de la prima, val. justa 40.000. A treia reev. are loc dupa 3 ani de la a doua, val. justa 28.000. Se cere: inreg. in contab. a reev. utilizand met. reev. val. nete.

Sf. anului 3:

val. bruta 100.000

- amort. cumulata 30.000

Val. neta 70.000

Val. justa 87.500

=> Dif. pozitiva 17.500

a) anularea amort. cumulate

281 = 213 30.000

b) inreg. dif. din reev.

213 = 105 17.500

Sf. anului 4:

Recalcularea amort.:

Amort. = 87.500/7 ani = 12.500

Sf. anului 5:

val. bruta 87.500

- amort. cum  25.000

Val. neta 62.500

Val. justa 40.000

=> Dif. negativa 22.500

a) anularea amort. cumulate

281 = 213 25.000

b) inreg. dif. din reev.

% = 213

105 17.500

681 5.000

Sf. anului 6:

Recalc. amort.: 40.000/5 ani = 8.000

Sf. anului 8:

val. bruta 40.000

- amort. cum. 24.000

Val. neta 16.000

Val. justa 28.000

=> Dif. pozitiva 12.000

a) anularea amort. cum

281 = 213 24.000

b) inreg. dif. din reev.

213 = %

781 5.000

105 7.000

Sf. anului 9:

Recalc. amort.: 28.000/2 ani = 14.000

6) Deprecierea

O pierdere din deprecieri trebuie recunoscuta ori de cate ori val. contabila depaseste val. recuperabila (val. justa).

Ex.: Soc. Alfa SA detine un teren cu o val. contabila de 100.000 lei. La sf. anului N, terenul este evaluat la val. justa de 90.000. La sf. anului N+1, terenul este evaluat la val. justa de 95.000. Se cere: inreg. contab. deprecierea.

Sf. anului N

val. bruta 100.000

val. justa 90.000

Daca val. cont. > Val. justa => depreciere de 10.000

Obs.: Pt. inreg. in contab. a deprecierilor, putem opta pt. una din variantele:

a) daca deprecierea este reversibila, atunci constituim AJUSTARI

68x = 29x

b) daca deprecierea este ireversibila, atunci diminuam val. activului

68x = 21x

Constituim ajustari: 6813 = 2911 10.000

Sf. anului N+1

val. bruta 90.000

val. justa 95.000

Val. justa > val. bruta => apreciere de 5.000

ajustare existenta 10.000

ajustare necesara 5.000

Anulam deprecierea existanta de 5.000

2911 = 7813 5.000

7) Evaluarea la iesire: a) prin vanzare

b) prin casare

Ex. 1: O soc. detine o cladire achiz. cu 500.000, amortizata pt. o val. de 350.000, pe care o da spre vanzare la pretul de 230.000. Inregistrati scoaterea din evid. a cladirii.

a) Vanzarea propriu-zisa

461 = % 285.200

7583 230.000

4427 55.200

b) scoaterea din evid

. val. bruta 500.000

- amort. cum. 350.000

Val. ramasa de amort. 150.000

% = 212 500.000

6583 150.000

281 350.000

Ex. 2: O soc. achiz. o constructie la pretul de 40.000, pusa in funct. pe data de 17.04.N si amort. degresiv in 5 ani. La sf. anului 2 aceasta este casata, chelt. cu casarea 5.000, val. recuperate din casare 6.000

Cota de amort. lin.: 100%/5 ani = 20%

Cota de amort. degres.: 20% x 1,5 = 30%

La sf. anului N

Am. degres. = 40.000 x 30% x 8/12 = 8.000

Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 8.000

Amort. degres. = 32.000 x 30% = 9.600

Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 9.600

val. bruta 40.000

- amort. cum. 17.600

Val. ramasa de amort. 22.400

a) Inreg. chelt. cu procesul de casare

658 = 421 5.000

sau

641 = 421 5.000

b) Inreg. val. materiale recuperate din procesul de casare

302 = 758 6.200

c) Scoaterea din evid.

% = 212 40.000

281 17.600

6583 22.400

B. Imobilizari financiare

1) Titluri de participare:

a) contab.titlurilor de val. achiz. trebuie sa tina cont:

- de val. eliberata achitata imediat (ct. 5121)

- de partea eliberata achitata ulterior (ct. 404)

- de partea neeliberata ce urmeaza a fi platita emitentului (ct. 269)

Ex.: Soc. Alfa SA achiz. titluri imobilizate in val. de 40.000, eliberate in proportie de 90% si achitate prin banca pt. 20.000

40.000: - a) parte eliberate: 90% x 40.000 = 36.000

- b) parte neeliberata: 10% x 40.000 = 4.000

- cu achit. imediata: 20.000

- cu achit. ulterioara: 16.000

263 = % 40.000

5121 20.000

404 16.000

269 4.000

La efectuare varsamintelor: 269 = 5121 40.000

b) veniturile pt. titlurile de valoare incasate reprez. dividende (ct. 761)

Ex.: O soc. com. are de incasat dividende in val. de 10.000, din care a incasat 6.000.

% = 761 10.000

5121 6.000

267 4.000

c) cedarea titlurilor de valoare

Ex.: O soc. com. vinde titluri de val. la un pret de vanzare de 45.000 si plateste un comision de 900 lei. Titlurile au fost achiz. cu 40.000

Obs.: Achiz. si vanzarea tit. de val. nu este purtatoare de TVA!

Vanzare titlurilor

461 = 7641 45.000

Desc. gestiunii

6641 = 263 40.000

Incasarea

% = 461 45.000

5121 44.100

622 900

Ex.: O soc. com. achiz. 1.000 de titluri de participare cu 10 lei/titlu, din care eliberate 30%, restul peste 5 ani. Titlurile de val. sunt cesionate inainte de achitarea totala, pretul de cesiune 11.000 lei, cu incasare directa prin contul curent. Cesiunea se realizeaza prin intermediul unei banci care percepe un comision de 2% din val. tranzactiei, achitata prin contul curent.

10.000: - parte eliberate: 30% x 10.000 = 3.000

- parte neeliberata: 70% x 10.000 = 7.000

a) Achiz.

263 = % 10.000

404 3.000

269 7.000

b) Plata titlurilor

404 = 5121 3.000

c) cesiune inainte de termen

pret de vanzare    11.000

- parte neeliberata 7.000

Partea incasata 4.000

% = 7641 11.000

5121 4.000

269 7.000

d) Scoaterea din evid.

6641 = 263 10.000

e) Inreg. comis. bancar

627 = 5121 220 (2% x 11.000)

2. Creante imobilizate

Ex.: Soc. Alfa SA acorda soc. Beta un imprumut de 108.000 pe data de 20.08.N, durata 5 ani, dobanda 10%, rambursat in 5 transe egale la sf. fiecarui serviciu cand se achit. si dobanda.

a) 20.08.N - acordare imprumut

2675 = 5121 108.000

b) 31.12.N

- inreg. dobanda (20.08.N - 31.12.N: 130 zile)

2676 = 766 3.900 (10% x 108.000 x 130 zile/360)

c) 20.08.N+1 - inreg. dif. de dob. (01.01.N+1 - 20.08.N+1: 230 zile)

2676 = 766 6.900 (10% x 108.000 x 230 zile/360)

- inreg. incasarii dob.

5121 = 2676 10.800

d) 20.08.N+1 - incasarea primei transe de imprumut

5121 = 2675 21.600 (108.000/5 ani)

e) 31.12.N+1 - inreg. dob. pe 130 zile

2676 = 766 3.120 (108.000 - 21.600) x 10% x 130 zile/360)

Contabilitate de gestiune

Probleme din cartea CECCAR 2010: de la 233 la 284.

Formule:

- Pct. de echilibru: Chelt. fixe/ Marja cost. variabile (MCV)

- MCV: Pret vanzare - Chelt. variabile

-

- Indicatorul de siguranta (IS) = Cifra de af. - Cifra de af. la prag

Pct. de echil. reprez. acel nivel de activitate la care chelt. sunt egale cu ven., iar rezultatul este 0.

Factorul de acoperire reprez. rentabilitatea potentiala. Cu cat fact. de acop. este mai mare, cu ata contributia produsului respectiv la realizarea profitului este mai mare. Fact. de acop. sta la baza fundamentarii deciziei privind lansarea in fabricatia unor produse, mentinerea in fabricatie sau scoaterea din fabric. a unor prod.

KS exprima in cifre relative cu cat pot sa scada vanzarile astfel incat entitatea sa ajunga la pct. de echil. (sa nu intre in zona pierderilor).

Indicatorul de siguranta exprima in val. absolute cu cat pot sa scada vanzarile a.i. intreprinderea sa aj. la pct. de echil.