Organisme ale comerciantilor

Organisme ale comerciantilor

Trecerea la economia de piata impune o inlaturare a structurilor piramidale de comanda adminstrativa: ministerele economice si centralele industriale carora le erau subordonate intreprinderile si prin intermediul carora primeau fisele de plan, repartitiile de resurse materiale si financiare, erau asigurate mijloacele de transport etc. Aceste structuri constituiau si canalele prin care circulau fluxurile informationale descendente si ascendente (cele orizontale fiind aproape total excluse).

Renuntarea la dirijismul economic si demolarea structurilor piramidale prin care se realizeaza activitatea de comanda administrativa in economie, redimen-sionarea unitatilor economice si transformarea lor in celule economice indepen­dente (autonome), modularea lor functionala (dar si gestionara), a adus in peisajul economic o diversitate de forme organizatorice (in sectoarele de productie si circu­latie a marfurilor si serviciilor) de o mare mobilitate si adaptabilitate la cerintele pietei. Dar, aceste noi entitati de productie, circulatie, transport, constructii, financiar-bancar etc. nu pot functiona de sine statator, rupte unele de altele. Ele au auto­nomie dar totusi functioneaza intr-un mediu, intr-un ansamblu sistematic de tip cibernetic (interconditionandu-se reciproc). Ele sunt, asadar, integrate in niste struc­turi dar nu piramidale (ca in trecut), ci cibernetice, cu legaturi si interconexiuni pe orizontala intre toti agentii economici, cu elemente de autocontrol, de feedback, care asigura reglarea acestor noi formatiuni economice.

Cu alte cuvinte, unitatile economice autorizate, fie ca sunt regii autonome, fie societati comerciale, de stat, private sau mixte, au nevoie in continuare sa fie inte­grate intr-o structura de ansamblu, dar nu de conducere administrativa ci una infor­mationala prin intermediul careia sa circule informatiile necesare functionarii lor efi­ciente, optime. Si, intrucat, structurile piramidale din trecut au fost eliminate sau sunt in curs de eliminare, unul dintre agregatele centrale ale noii structuri infor­mationale il constituie camerele de comert si industrie, infiintate in temeiul Decretului-Lege nr. 139/1990. Larga paleta de atributii ce revin acestor organisme confirma rolul lor fundamental, acela de a crea conditiile necesare asigurarii promovarii intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comertului si industriei, corespunzator cerintelor economiei de piata. Este suficient sa citam prevederile art. 5 ale legii cu privire numai la unele dintre activitatile pe care camerele de comert si industrie le desfasoara si anume: activitati de informare si documentare comerciala; colabo­reaza cu Comisia Nationala de Statistica la elaborarea rapoartelor si publicatiilor privind evolutia comertului si industriei; tine registrul de comert si asigura evidenta firmelor comerciale; publica un Buletin oficial al camerei si editeaza publicatii de informare si reclama comerciala; organizeaza si administrarea targurilor si expoziti­ilor specializate; colaboreaza cu reprezentantele din Romania a camerelor de co­mert straine si altele.

Pentru a colecta informatii despre activitatea comerciala si industriala, despre capacitatile si potentialitatile economice si financiare ale intreprinderilor si firmelor comerciale, camerele de comert si industrie dispun de doua instrumente: registrul de comert si contactele pe care le au cu autoritatile de stat care sunt obligate sa le sprijine (asa cum se prevede in art. 4 din Decretul-Lege nr. 139/1990: "Organele cen­trale si locale sunt obligate sa acorde sprijin camerelor de comert si industrie terito­riala in vederea realizarii scopului pentru care au fost infiintate si realizarii actiunilor pe care le initiaza'.

Introducerea pe calculatoare, in viitorul apropiat, a datelor respective, va crea posibilitatea obtinerii in orice moment a unor informatii indispensabile pentru orice intreprinzator, despre potentialii parteneri de afaceri din tara si din strainatate.

Vor fi organizate trimiterea si primirea de misiuni economice in vederea sta­bilirii de contacte cu parteneri straini, se vor mijloci intalniri de afaceri si se inlesnesc participarile membrilor la diferite targuri si expozitii internationale.

In felul acesta camerele de comert si industrie ajuta agentii economici sa-si puna in aplicare propriile lor politici de comert intern si extern.

Culegerea, concentrarea, selectionarea si sistematizarea de informatii in lega­tura cu industria si comertul nu au loc numai intr-un singur sens, adica dinspre autoritatile de stat catre agentii economici autonomi, prin intermediul camerelor de comert si industrie, ci si invers, dinspre camerele de comert si industrie catre auto­ritatile centrale de stat care trebuie totusi sa asigure o viziune de ansamblu si sa per­mita luarea in permanenta de masuri de corectie a eventualelor dezechilibre macro­economice, in acest sens, prin art. 11 lit. d din Decretul-Lege nr. 139/1990 se prevede: "Camera de Comert si Industrie a Romaniei asigura efectuarea de studii si acordarea de informatii si consultatii privind comertul romanesc la cererea autoritatilor cen­trale de stat'.

Camerele de comert si industrie teritoriale se infiinteaza din initiativa comer­ciantilor si dobandesc personalitate juridica pe data recunoasterii infiintarii de catre guvern (art. 2 din Decretul-Lege nr. 139/1990).

In afara camerelor de comert si industrie teritoriale, mai functioneaza Camera de Comert si Industrie a Romaniei care se constituie din initiativa comerciantilor per­soane fizice si juridice care adera la statutul Camerei, statut ce se aproba de aduna­rea generala (art. 9 si 10 din Decretul-Lege nr. 139/1990).

Camerele de comert si industrie teritoriale, ca si Camera de Comert si In­dustrie a Romaniei se organizeaza si functioneaza potrivit statutelor lor, aprobate de adunarea generala a membrilor (art. 3 si respectiv, art. 9 si 10 din Decretul-Lege nr. 139/1990).

Structura organizatorica interna a camerelor de comert si industrie teritoriale poate fi constituita din sectiuni (art. 3 alin. 2 din Decretul-Lege nr. 139/1990).

Prin lege nu este stabilita si structura organizatorica a Camerei de comert si Industrie a Romaniei (asa cum este prevazuta pentru camerele de comert si indus­trie teritoriale), dar, date fiind functiile multiple pe care ea le indeplineste, este evi­dent ca in compunerea sa vor intra cel putin doua departamente: unul de relatii interne si altul de relatii externe.

In privinta organelor de conducere, la nivelul camerelor de comert si indus­trie teritoriale vor functiona: adunarea generala, adunarile pe sectiuni, colegiul de conducere si presedintele (art. 3 alin. 2 lit. a-d din Decretul-Lege nr. 139/1990).

Pentru Camera de Comert si Industrie a Romaniei legea nu prevede organele de conducere, asa incat vor trebui avute in vedere, intocmai ca si pentru structura sa organizatorica, prevederile statutului de organizare si functionare (la care se refera art. 10 din Decretul-Lege nr. 139/1990).

Sursele de finantare ale camerelor de comert si industrie teritoriale se consti­tuie din cotizatiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donatii, legate si orice alte venituri realizate din activitatea desfasurata de acestea (art. 6 din Decretul-Lege nr. 139/1990).

Aceleasi dispozitii legale referitoare la constituirea surselor de finantare sunt aplicabile si in ceea ce priveste Camera de Comert si Industriei a Romaniei.

Un alt aspect demn de semnalat in legatura cu camerele de comert si indus­trie se refera la activitatea jurisdictionala.

Potrivit art. 5 lit. j din Decretul-Lege nr. 139/1990, camerele de comert si indus­trie teritoriale pot organiza, la cerere, arbitraje ad-hoc, iar in conformitate cu art. 13 din lege, pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei functioneaza Curtea de arbitraj comercial international.