Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice

In practica financiara si statistica actuala din diverse tari se folosesc urmatorele tipuri de clasificare: administrativa, economica, financiara, dupa rolul cheltuielilor in procesul reproductiei sociale, precum si dupa clasificarea utilizata de ONU.

Clasificarea administrativa se bazeaza, la randul sau, pe doua criterii:

organic - potrivit caruia cheltuielile publice sunt grupate dupa institutia care le efectueaza (ministere, unitati administrativ- teritoriale, institutii);

functional - care grupeaza cheltuielile dupa profilul activitatii institutiilor publice beneficiare de alocatii bugetare (parlament, executiv, justitie, politie, armata).

Clasificarea economica are la baza criteriul naturii cheltuielilor si al efectului economic al acestora si grupeaza cheltuielile in:

cheltuieli curente, care  asigura functionarea si intretinerea institutiilor

publice;

cheltuieli de capital necesare achizitionarii de bunuri de folosinta

indelungata, destinate sferei productiei materiale sau nemateriale.

Cheltuielile curente se subimpart, in principal, in:

cheltuieli privind serviciile publice sau administrative, care cuprind, in

general, remunerarea serviciilor , cheltuieli pentru materiale si servicii etc.;

cheltuieli de transfer, care pot avea destinatii economice (subventii

acordate unor domenii anume, urmarind scopuri bine determinate) sau sociale

(burse, pensii etc.).

Clasificarea financiara urmareste modul si momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului.

Conform acestui criteriu, cheltuielile publice pot fi:

cheltuieli definitive - cuprind cheltuieli de functionare sau de investitii si

formeaza partea cea mai mare a cheltuielilor publice;

cheltuieli temporare (operatiuni de trezorerie) - care sunt evidentiate in

conturile speciale de trezorerie;

cheltuielile virtuale (sau partiale) - sunt cele pe care statul se angajaza sa

le efectueze in anumite conditii (in cazul in care statul intervine ca girant pentru un imprumut care, din diferite motive, nu mai poate fi rambursat de catre debitori, sumele respective devin o cheltuiala a statului).

Clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale cuprinde:

cheltuieli reale - care reprezinta un consum definitiv de PIB: intretinerea

aparatului de stat, intretinerea si dotarea armatei, plata dobanzilor etc.;

cheltuieli economice - care reprezinta o avansare de PIB si cuprind

investitiile efectuate de stat pentru construirea de drumuri, poduri, intreprinderi noi, modernizarea celor existente etc.

Clasificarea  folosita de ONU are la baza doua criterii: functional si economic.

In Romania, incepand cu anul 1 91, pentru clasificarea cheltuielilor publice s-a adoptat metoda ONU, in vederea asigurarii comparabilitatii datelor necesare raportarilor si analizelor internationale.

Clasificarea economica are urmatoarea structura: A. Cheltuieli curente:

Titlul I - Cheltuieli de personal;

II - Cheltuieli materiale si servicii; III - Subventii;

IV - Transferuri;

V - Plata dobanzilor. B. Cheltuieli de capital:

Titlul VI - Cheltuieli de capital. C. Rezerve:

Titlul VII - Rezerve

In cadrul clasificarii administrative, cheltuielile publice cuprind:

Partea I :

Cheltuieli social-culturale; Invatamant;

Sanatate; Cultura si arta; Asistenta sociala;

Alocatii si alte ajutoare pentru copii;

Pensii si ajutoare IOVR (invalizi, orfani, vaduve de razboi, militari).

Alte cheltuieli social-culturale:

Partea a II - a :

Asigurari sociale si protectie sociala; Cheltuielile asigurarilor sociale de stat; Cheltuielile fondului pentru pensia suplimentara; Cheltuielile fondului pentru ajutor de somaj. Partea a III - a :

Gospodarie comunala si locuinte

Partea a IV - a : Aparare nationala Partea a V - a : Ordine publica Partea a VI - a :

Puterea si administratia de stat; Presedintia tarii;

Organele puterii legislative;

Organele judecatoresti ale procuraturii; Organele puterii executive.

Partea a VII - a : Actiuni economice; Cercetare stiintifica;

Prospectiuni si lucrari geologice;

Industria extractiva, energetica, metalurgica etc.; Agricultura,silvicultura, ape, mediu inconjurator;

Transport si comunicatii; Alte actiuni economice. Partea a VIII - a :

Alte actiuni Partea a IX - a : Transferuri;

Transferuri din bugetul administratiei centrale de stat.

Partea a X - a :

Datoria publica;

Dobanzi aferente datoriei publice.

Partea a XI - a :

Fondul de rezerva bugetara

In cadrul clasificatiei economice a cheltuielilor, se face o mai mare detaliere a structurii acestora, pentru a se asigura informatii mai exacte privind alocarea si utilizarea fondurilor publice, astfel:

- transferurile sunt tratate mult mai specific, fiind diferentiate in functie de natura acestora in transferuri curente si de capital. In acelasi timp, transferurile curente neconsolidabile se regasesc la Subventii", "Asistenta sociala" sau "Alte cheltuieli", conform definitiilor din GFSM 2001;

cheltuielile cu "Asistenta sociala" sunt evidentiate distinct, grupate in cheltuieli cu "Ajutoare sociale" si "Asistenta sociala";

cheltuielile pentru invatamant/educatie sunt clasificate pe grupe de

scolarizare si sunt conforme cu normele internationale ISCED emise de UNESCO

- dobanzile sunt separate de alte categorii de cheltuieli care sunt incluse la aceasta grupa, in principal comisioanele si alte costuri bancare, precum si ratele de capital aferente imprumuturilor garantate;

- cheltuielile de capital sunt detaliate pe principalele feluri de active fixe avand in acelasi timp un continut mai larg prin includerea cheltuielilor cu reparatiile capitale.

● Clasificatia functionala a cheltuielilor efectueaza gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitati sau obiective care definesc necesitatile publice.

Clasificatia functionala a cheltuielilor in Romania a fost elaborata pe baza

clasificatiei COFOG Classification of the Functions of Government) utilizata de

Fondul Monetar International si Uniunea Europeana.

Adoptarea de catre Uniunea Europeana a clasificatiei COFOG are ca obiectiv sa asigure informatii reale, uniforme si cuprinzatoare referitoare la cheltuielile guvernamentale, la un nivel compatibil intre satele membre.

Aceasta clasificatie acopera toate categoriile de cheltuieli publice corespunzator scopurilor urmarite si permite individualizarea sumelor pe care guvernul le cheltuieste pentru fiecare din functiile sale.

Prezentarea cheltuielilor pe baza unei clasificatii functionale unitare este necesara si utila pentru a putea evalua cat mai bine modul in care guvernul isi realizeaza functiile sale.

Aceasta permite comparatii internationale privind implicarea guvernului in functiile economice si sociale intrucat numai clasificatia COFOG permite eliminarea diferentelor rezultate din schimbarile organizationale, precum si din diferentele organizationale dintre tari.

In contextul Strategiei Lisabona este necesara gasirea raspunsurilor la urmatoarele aspecte:

● Alocarea resurselor corespunde obiectivelor strategice de imbunatatire a cresterii pe termen lung ?

In implementarea politicilor, resursele publice sunt folosite in mod eficient? Clasificatia functionala se prezinta pe doua nivele:

● Nivelul 1 reprezinta capitolele de cheltuieli:

01 Servicii generale ale administratiei publice

02 Aparare

03 Ordine si securitate publica

04 Afaceri economice

05 Protectia mediului

_{06 Locuinte si echipamente colective}

7 Sanatate

08 Sport, cultura si culte

09 Educatie

10 Protectie sociala

● Nivelul 2 detaliaza pe subcapitole aceste cheltuieli.

Romania s-a angajat sa transmita datele pe nivelul 1 din clasificatie pana in anul 2 06 pentru perioada 19 9 - 2 03, iar pe nivelul 2 pana la 1 decembrie 2005 cu date pe anul 2 03.

Pentru aducerea la indeplinire a misiunii asumate sunt necesare mai multe operatii foarte dificil de evaluat datorita unor factori cum ar fi:

Lipsa datelor privind cercetarea-dezvoltarea detaliate pe capitolele COFOG. Aceasta situatie este comuna majoritatii statelor membre si trebuie gasita o solutie de obtinere a acestor date eventual din surse derivate sau prin estimari care sa corespunda calitativ.

- Calculul consumului guvernamental individual si colectiv pe fiecare capitol in parte. Conform Regulamentului nr.1 3/20 2, consumul individual se calculeaza pe baza datelor la nivel de subcapitole pentru actiunile privind sanatatea, cultura, educatia si asistenta sociala.

Aceasta operatiune ridica probleme deosebit de dificile de estimare a productiei proprii, respectiv a veniturilor incasate de institutiile guvernamentale

pentru prestari servicii, dedaliate pe clasificatia functionala.

- Dificultati deosebite privind calculul consumului de capital fix (amortizarea) detaliata pe clasificatia COFOG. Desi institutiile publice calculeaza si inregistreaza amortizarea, in prezent, nu exista la nivel centralizat date disponibile pe structura clasificatiei functionale.

- Inexistenta unor chei de repartizare pe subcapitole functionale a cheltuielilor cu caracter general, cum sunt cele inregistrate la administratia centrala.

Clasificatiile adoptate de tara noastra permit incadrarea corecta a cheltuielilor bugetare pe categoriile conturilor nationale, iar in cazul cheltuielilor grupate pe clasificatia functionala este asigurata obtinerea unor date statistice comparabile pe plan international.