Contabilitatea decontarilor cu personalul

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL

CREANTELE SI DATORIILE SALARIALE

Drepturile salariale cuvenite salariatilor se pot acorda o singura data pe luna sau in 2 transe:

chenzina I se acorda sub forma de avans in a doua jumatate a lunii in procent de 40% din salariul tarifar de incadrare

chenzina a II-a se acorda in prima jumatate a lunii urmatoare sub forma de lichidare, valoarea acesteia schimbandu-se prin scaderea din salariul brut a retinerilor (contributia individuala la asigurarile sociale CAS:10.5%, contributia individuala la somaj: 0.5%, CASS: 5.5%), a impozitului pe salariu de 16%, a avansului acordat in cursul lunii si alte retineri datorate tertilor cum ar fi rate, marfuri etc.

In contabilitate in vederea evidentierii sumelor privind personalul se folosesc conturile din grupa 42.

Contul 421-personal salarii datorate (pasiv) se crediteaza cu salariile cuvenite personalului si toate celelalte datorii fata de acestia privind sporuri, premii; se debiteaza cu toate retinerile din salarii si la plata lichidarii; SFC exprima datoria unitatii fata de personal.

Pentru evidentierea contributiilor unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la sigurarile sociale de sanatate se utilizeaza conturile 4311-CAS, 4371-somaj, 4313-CASS, toate fiind conturi de Pasiv.

-Se crediteaza cu contributiile datorate (trecandu-se in debitul conturilor de cheltuieli corespunzatoare de la grupa 64 care se numeste cheltuieli cu personalul).

-Se debiteaza la decontarea contributiilor, prin achitarea acestora catre bugetul asigurarilor sociale.

-SFC exprima contributiile neachitate.

Contributiile acestea se calculeaza, luand ca baza salariul brut la care se aplica procentele stabilite prin lege.

Pe langa contributiile unitatii se inregistreaza si contributiile personalului la asigurarile sociale: 4312-somaj, 4372-sanatate, 4314 - care sunt conturi de pasiv.

se crediteaza cu contributiile datorate prin retinerea lor din contul 421.

Se debiteaza cu achitarea acestora

SFC exprima datoriile neachitate.

MODUL DE CALCUL A DREPTURILOR SALARIALE

♥ In prima etapa se calculeaza venitul (salariul) brut prin adunarea salariului de incadrare (salariul realizat) a sumelor aferente sporurilor (pentru ore suplimentare, vechime, conditii periculoase), a indemnizatiilor de conducere, a concediului de odihna.

♥ In a doua etapa se calculeaza salariul net prin deducerea din salariul brut a contributiei individuale de asigurarile sociale 10.5% (in aceasta este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat), contributiei individuale la asigurarea pentru somaj 0.5% si a contributiei individuale pentru asigurarule sociale de sanatate 5.5%.

♥ In a treia etapa se calculeaza venitul (salariul impozabil) prin scaderea din salariul net a deducerilor personale.

Conform articolului 56 din L571/2003 privind codul fiscal actualizat, deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar  obtinut pana la 1000 lei inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea personala este de 250 lei

pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea personala este de 350 lei

pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere deducerea personala este de 450 lei

pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere deducerea personala este de 550 lei

pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere deducerea personala este de 650 lei

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute din salarii cuprinse intre 1000-3000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele prezentate anterior si se stabilesc prin ordin al Ministerului Finantelor Publice.

Pentru contribuabilii care realizeaza venit brut din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deduceri personale.  Persoana aflata in intretinere poate fi sotul, sotia, copii sau alte rude ale salariatului pana la gradul al doilea inclusiv, ale carui venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar.

♥ In a patra etapa se stabilesc impozitele pe veniturile din salarii prin aplicarea cotei de 16% asupra salariului impozabil.

♥ In a cincea etapa se calculeaza totalul retinerilor:

Total retineri= CAS+FS+CASS+impozit/salariu+avans+rate marfuri+debite, etc.

♥ In a sasea etapa se determina restul de plata (chenzina a doua) - lichidarea prin deducerea din salariul brut al totalului retinerilor.

Aplicatii:

1. pe data de 25 mai 2010 se plateste salariatilor in numerar in baza listei de avans chenzinal suma de 4000 lei.

A+x-x=P

2. la sfarsitul lunii mai pe baza statului de plata se realizeaza salariile cuvenite personalului pentru munca prestata in valoare de 10.000 lei.

A+x=P+x

3. la sfarsitul lunii mai, pe baza statului de plata se inregistreaza urmatoarele retineri din salarii: impozitul/salarii 16%, avansuri acordate in cursul lunii 4000 lei, CAS 10.5% (1050 lei), fondul de somaj 0.5% (50 lei), CASS 5.5% (550 lei), retineri datorate tertilor 100 lei, debite

pp total salarii impozabile 7500x16%=1200 impozit

4. pe data de 10 iunie 2010 se achita in numerar salariatilor chenzina a doua in valoare de 10000-7000=3000. Datorita faptului ca un salariat nu s-a prezentat sa-si ridice salariul in valoare de 500 lei rezulta salarii neridicate.

Cu ocazia intocmirii statului de plata se inregistreaza si obligatiile (contributiile) unitatii.

Contributiile salariatilor se retin din salariile brute ale acestora, iar contributiile unitatii se inregistreaza pe cheltuieli.

CAS-4311

Sunt 3 cote de CAS:

20.8% pentru conditii normale de munca

25.8% pentru conditii deosebite de munca

30.8% pentru conditii speciale de munca

a) se inregistreaza CAS stiind ca unitatea are conditii normale de munca 20.8%, fondul de salarii brut fiind de 10.000 lei

b) contributia la fondul de somaj 0.5%

c) CASS 5.2%

d) contributia unitatii pe fondul de accidente de munca si boli profesionale.

Se calculeaza prin aplicarea unui procent cuprins intre 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar in functie de clasa de risc in care se incadreaza activitatea economica principala a unitatii. (corespunzator codului CAEN)

Se inregistreaza contributia pentru risc 0,45% aplicat la 10.000 lei = 45 lei

e) comisionul datorat ITM (Inspectoratului Teritorial de Munca) pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor, cu un procent diferentiat astfel:

0,75% aplicat asupra fondului de salarii brut, pentru completarea de catre ITM a carnetelor de munca ale angajatilor societatii, si acestea se pastreaza in cadrul ITM.

0,25% aplicat asupra fondului de salarii brut atunci cand carnetele de munca se completeaza si se pastreaza de catre angajatori, cu avizul ITM.

0.75%x10.000=75 

f)  contributia unitatii la constituirea fondului de garantare 0.25%

analitic fond

(635) de garantare

g) contributia unitatii pentru concedii medicale si indemnizatii (FNUASS)

0.85% x 10000 = 85

analitic FNUASS

Contributia angajatorului si unitatii se aplica in procentele corespunzatoare la fondul brut de salarii. Calculul si plata sumelor corespunzatoare acestor contributii se efectueaza lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare fara a depasi acest termen legal.

Pe data de 20 iunie se achita contributia angajatilor si a societatii catre bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj, etc. 

CREANTELE SI DATORIILE FISCALE

Creantele fiscale reprezinta sume de incasat de la bugetul statului situatie in care statul trebuie sa restituie anumite valori agentilor economici.

TVA deductibila 4426> TVA colectata 4427=> TVA de recuperat
Datorii fiscale ale unitatii(impozite taxe) – sume datorate bugetului statului sau altor organisme publice, pot fi:

1. impozite directe 

pe profit

pe venit (microintreprinderi)

pe salarii

taxele locale + impozite, etc.

2. impozite indirecte sunt incluse in preturile produselor platite de consumatorul final

TVA

accize

taxe vamale, etc.

Exemplul 1: se inregistreaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat in valoare de 700 lei

A+x=P+x

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Prin trezoreria unei unitati economice se intelege totalitatea mijloacelor banesti de care aceasta dispune pentru a putea face fata platilor scadente.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si modificarile privind investitiile finale pe termen scurt, a disponibilitatilor banesti din conturile de la banci, casieria unitatii, a creditelor bancare pe termen scurt.

CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE

PE TERMEN SCURT

Grupa 50

In cadrul acestora sunt evidentiate titlurile de valoare(actiuni, obligatiuni) achizitionate de societate in vederea obtinerii unor castiguri pe termen scurt (<1 an). Cu exceptia contului 509 – varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt, toate celelalte conturi din grupa 50 au functie de activ. Se debiteaza cu titlurile de valoare achizitionate sau rascumparate si se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor scoase din gestiune. SFD reprezinta valoarea titlurilor pe termen  scurt aflate in portofoliul unei societati.

Contul 509 si analiticele sale:

au functie de pasiv

se crediteaza cu sumele datorate de catre unitatea economica pentru titlurile de valoare pe termen scurt achizitionate

in debit se inregistreaza achitarea sumelor datorate.

SFC reflecta datoria neachitata

Aplicatia A: 1. SC ALFA SA cumpara 500 actiuni de la o entitate afiliata la un pret de cumparare de 3 lei actiunea din care 40% se achita imediat in numerar

A+x-x=P

A+x=P+x
 

2. peste 2 saptamani se achita diferenta ramasa conform ordinului de plata

A-x=P-x

3. datorita unei conjuncturi favorabile se vand 400 actiuni la un pret de vanzare de 3,5 lei/actiune.

A-x+x=P

A+x=P+x

♥ Creantele rezultate din vanzarea titlurilor de valoare(ori din vanzarea imobilizarilor) se inregistreaza in contul 461 (debitori diversi). Acesta este un cont de activ deoarece aceste vanzari nu fac obiectul de activitate al societatii.

♥ Creantele rezultate din vanzarea stocurilor, prestarii de servicii, efectuarii de lucrari se inregistreaza in contul 411-clienti care este un cont de activ.

4. datorita tendintei de scadere a pretului acestor actiuni, unitatea hotaraste sa vanda si celelalte actiuni ramase la un pret de 2,8 lei actiunea prin incasarea imediata in numerar.

Aplicatia B: 1. SC GAMA SA achizitioneaza de la SC ALFA SA un pachet de 400 obligatiuni la un pret de vanzare de 5 lei/obligatiune pe care le achita imediat cu un ordin de plata.

A+x-x=P

2000[506=5121]2000

2. se vand 300 obligatiuni la un pret de vanzare de 5,2 lei obligatiunea cu incasare imediata in numerar.

A-x+x=P   

A+x=P+x

3. se constituie o ajustare pentru deprecierea unor actiuni datorita scaderii cursului lor la bursa in valoare de 50 lei.

A+x=P+x

4. in urma vanzarii titlurilor pentru care s-a constituit ajustarea pentru deprecierea de valoare aceasta se va anula pentru ca nu mai are obiect trecanduse pe venituri.

A=P+x-x

CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR

BANESTI

Agentii economici isi pastreaza cea mai mare parte a mijloacelor banesti in conturi curente la banci prin intermediul carora se efectueaza majoritatea operatiunilor de incasari si plati fara utilizarea efectiva a numerarului.

CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN

CONTURILE BANCARE

Include operatiuni cu valori de incasat, operatiuni de incasari si plati prin conturile curente, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente.

♦ contul 511- valori de incasat are functie de activ

♦ conturile 5121 si 5124 sunt conturi bifunctionale deoarece functioneaza ca niste conturi de disponibilitati pastrate la banca cat ca si conturi de credite bancare pe termen scurt, creditele de trezorerie acordate de banci pe baza unor linii de creditare care au un plafon minim stabil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru unitatea emitenta sau in cazul ridicarii de numerar de la banca.in debit se inregistreaza sumele incasate, depuse sau virate in cont iar in credit se inregistreaza sumele curente achitate sau ridicat din cont. SFD reprezinta disponibilul aflat in contul curent, iar SFC apare atunci cand reprezinta creditele primite de la banca prin intermediul contului curent.

Aplicatie: 1. o societate primeste de la un client un bilet la ordin in valoare de 2500 lei reprezentand plata unei lucrari efectuate. Ulterior biletul la ordin este remis bancii in vederea incasarii.

a) acceptarea biletului la ordin

A+x-x=P

b) remiterea biletului la ordin spre incasare

A+x-x=P

c) incasarea biletului la ordin

A+x-x=P

2. se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 euro stiind ca la data inregistrarii datoriei cursul euro era 1€=3.3lei, iar la data platii 1€=3.5 lei.

CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR IN NUMERAR

5311, 5314, 532 sunt conturi de activ.

- in debit se inregistreaza sumele incasate prin casieria unitatii

- in credit se inregistreaza platile efectuate prin casierie

- SFD reprezinta numerarul existent in casierie.

Toate operatiile de incasari si plati in numerar insotite de documentele justificative corespunzatoare se inregistreaza zilnic in registrul de casa.

Pentru operatiile dintre conturile de trezorerie 5311 di 5121, intre 541 si 5121 se foloseste un cont intermediar 581 care este cont de activ.

Exemplu: casierul ridica de la banca 700 lei

Se incaseaza de la un client extern 1000€ in numerar stiind ca la data inregistrarii creantei cursul euro era de 1€=3.4 lei, iar la data incasarii era de 1€=3.5 lei.

CONTABILITATEA ALTOR VALORI

Agentii economici au dreptul sa pastreze in casieria unitatii alte valori reprezentate de timbre postale si fiscale, bilete de tratament si odihna, tichete de calatorie.

Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 532:

in debit se inregistreaza achizitionarea acestora la pret de cumparare

in credit se inregistreaza consumarea acestor valori

SFD reprezinta alte valori existente in casieria unitatii.

Exemplu: 1. o societate comerciala achizitioneaza timbre in valoare de 20 lei cu plata in numerar

2. la sfarsitul lunii se inregistreaza consumul de timbre postale in valoare de 15 lei

CONTABILITATEA ACREDITIVELOR

Acreditivele au aparut in scopul cresterii increderii in furnizori in legatura cu plata bunurilor sau serviciilor prestate.

Furnizorii cand nu au suficienta incredere in clientii lor solicita acestora deschiderea de acreditive, adica de conturi deschise in favoarea lor din care se pot folosi pe masura respectarii obligatiilor contractuale.

Se folosesc conturile 5411 si 5412 care sunt de activ:

in debit se inregistreaza valoarea acreditivelor deschise la dispozitia furnizorilor

in credit se inregistreaza sumele platite furnizorului si trecerea sumelor in contul de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor

SFD reprezinta valoarea acreditivelor deschise

Exemplu: a) se deschide un acreditiv in valoare de 1500 lei pe un termen de 2 luni in favoarea unui furnizor de materii prime.

b) in cursul lunii se achizitioneaza de la furnizor materii prime in valoare de 1000 lei, TVA 24%.

c) se inregistreaza plata furnizorului prin acreditiv

d) la sfarsitul celor 2 luni se inchide acreditivul ramas

310[5121=581]310

Operatiunile intre conturile de la banci, precum si intre conturile de la banci si casieria unitatii se inregistreaza prin contul 581-viramente interne (activ):

in debit se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in contul 581

in credit se inregistreaza sumele iesite din contul 581 care vor aparea intr-un alt cont se trezorerie

nu prezinta sold final (de regula)

Acest cont a fost introdus cu scopul evidentierii sumelor in intervalul de timp dintre momentul depunerii la banca pe baza de borderou a ordinelor de plata si a documentelor justificative si in momentul consemnarii acestora in extrasul de cont.

Exemplu: SC ALFA SA ridica de la banca suma de 2500 lei pe baza cecului de numerar cu scopul achitarii avansului chenzinal.

iesirea numerarului din contul de la banca

intrarea numerarului in casierie

plata avansului chenzinal

CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE

PE TERMEN SCURT

Aceste credite reprezinta surse de finantare pe o perioada mai mica de un an; se utilizeaza pentru completarea surselor proprii de finantare ca modalitate de finantare a activelor circulante.

Se foloseste contul 5191-credite bancare pe termen scurt, care este de pasiv:

in credit se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt primite de la banca

in debit se inregistreaza rambursarea creditelor

SFC reflecta creditele nerambursate

♥ 5198- dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt(pasiv)

♥ 666- cheltuieli privind dobanzile

Exemplu: SC Beta SA inregistreaza primirea unui credit bancar pe termen scurt pe termen de 12 luni in valoare de 36.000 lei cu o dobanda de 15% pentru finantarea activelor circulante:

a) sa se inregistreze primirea creditului

b) sa se inregistreze dobanda lunara

c) plata la sfarsitul primei luni a dobanzii si a primei rate de credit stiind ca va fi rambursata in rate egale

a)

b) dobanda lunara=36.000 x15% / 12 luni=450

c) rata lunara= 36.000 / 12=3000

d) calculul si inregistrarea dobanzii in prima luna

dobanda luna II= (36000-3000) x 15% / 12= 412,5

Tot in cadrul clasei V este contul 518 - Dobanzi, care este bifunctional si se descompune in:

5186 - Dobanzi de platit (pasiv): aferente creditelor de trezorerie primite de la banci

5187 - Dobanzi de incasat (activ): pentru disponibilitatile pastrate in conturile curente

Exemplul I: ♥ se inregistreaza dobanda de platit catre banca pentru creditele primite prin contul curent in valoare de 120 lei

♥ Se achita dobanda de platit catre banca

♥ Se inregistreaza dobanda de primit de la banca in valoare de 80 lei pentru disponibilitatile banesti pastrate in cont.

♥ A doua zi se inregistreaza incasarea dobanzii

Exemplul II: ♥ SC X SA primeste de la SC Y SRL o fila de cec in valoare de 3500 lei, reprezentand contravaloarea produselor finite vandute

♥ A doua zi cecul se depune la banca si se incaseaza conform extrasului de cont

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Cheltuielile reprezinta consumul de bunuri aflate in gestiunea unitatii, precum si cheltuielile reprezentand salarii, contributii platite catre bugetul de stat etc.

Cheltuielile sunt:

de exploatare (grupa 60)

financiare (grupa 66)- diferente nefavorabile de curs valutar, dobanzi aferente creditelor, sconturi acordate

extraordinare (grupa 67)- cheltuieli survenite in urma unor evenimente neprevazute; cheltuieli cu amortizarea, provizioanele (grupa 68) care se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.

Contabilitatea cheltuielilor se tine cu ajutorul clasei 6 de conturi (activ)

Exemplu: se inregistreaza in cursul lunii urmatoare cheltuielile:

1. se dau in consum materii prime in valoare de 500 lei si obiecte de inventar in valoare de 300 lei
2. se primeste factura de telefon in valoare de 400 lei, TVA 24%
3. se inregistreaza cheltuielile cu salariile in valoare de 7000 lei
4. se inregistreaza o factura de reparatii executate de un furnizor in valoare de 200 lei, TVA 24%
5. se inregistreaza cheltuieli cu dobanda aferenta unui CBTL in valoare de 200 lei
6. se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea unei cladiri in valoare de 100 lei

7. Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli prin contul 121

CONTABILITATEA VENITURILOR

CLASA 7

In contabilitate veniturile din vanzarile de bunuri se inregistreaza in momentul livrarii acestora pe baza facturii sau avizului de expeditie sau in alte conditii prevazute in contract.

Exemplu: se inregistreaza in cursul lunii mai urmatoarele operatiuni:

8. se vand produse finite in valoare de 2000 lei, TVA 24%, cost de cumparare 1200 lei
9. se inregistreaza factura privind lucrarile executate unui client in valoare de 9000 lei, TVA 24%
10. se vand marfuri in valoare de 5000 lei, TVA 24%

se inregistreaza incasarea prin banca a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor de plata prevazute in contract in valoare de 200 lei

8. a) vanzarea

b) scaderea din gestiune

12. la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri prin contul 121

inchiderea contului 711

13. calculul si inregistrarea impozitului pe profit.

Impozit/profit = profit brut x 16%=4500 x 16%=720

14. inchiderea contului de cheltuieli cu impozit/profit

Rc4427 > Rd4426=4423

CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Conform legislatiei in vigoare se aplica o cota de 16% asupra profitului impozabil.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile care s-au efectuat in scopul realizarii acestor venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor emise pe termen lung, efectuata potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, a lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum si veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere;

- si altele (vezi Cod fiscal actualizat 2010).

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

- si altele (vezi Cod fiscal actualizat 2010).

Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

d) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

- si altele (vezi Cod fiscal actualizat 2010).

Cheltuielile nedeductibile (nu se pot scadea):

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

- si altele (vezi Cod fiscal actualizat 2010).

Evidenta impozitului pe profit/pe venit se face cu ajutorul contului 4411, respectiv 4412.

Exemplu: O societate comerciala inregistreaza urmatoarele operatiuni:

s-au dat in consum materii prime in valoare de 2000 lei, materiale consumabile in valoare de 150 lei

2) se inregistreaza factura de energie electrica in valoare de 3000 de lei, TVA 24%.

3) se achizitioneaza materiale de natuira obiectelor de inventar in valoare de 1000 lei, TVA 24%.

4) a) vanzarea produselor finite la un pret de vanzare de 20000 lei, TVA 24%.

b) descarcarea produselor finite din gestiune la un cost de productie de 15000 lei.

5) Rd4426 < Rc4427 => 4423 TVA de plata (pasiv)

6) se achita TVA de plata catre buget

7) presupunem situatia in care la sfarsitul lunii situatia din conturile 4426 si 4427 este urmatoarea:

D 4427 C

D   4426 C

D 4424 C

Rd4426 > Rc4427 => 4424 TVA de recuperat (activ)

8) se primeste o factura pentru reparatii in valoare de 2500 lei, TVA 24%

9) se primeste factura de telefon in valoare de 150 lei, TVA 24%

10) se inregistreaza salariile cuvenite personalului in valoare de 5000 lei

11) se inregistreaza dobanda aferenta unui CBTL in valoare de 100 lei

12) se obtin produse finite la un cost de productie de 11250 care se vor vinde clientilor la un pret de vanzare de 18000 lei, TVA 24%.

a) obtinerea de produse finite

b) vanzarea produselor finite

c) scaderea din gestiune a produselor finite vandute

14) la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea determinarii rezultatului

15) calculul si inregistrarea impozitului pe profit

Imp/pr= 16% x 6750=1080

16) inchiderea contului 691 prin contul 121 – Profit si pierdere.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

O microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

   b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

   c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Acestea platesc impozit pe veniturile realizate (si nu impozit pe profit).

Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor se preconizeaza a fi in anul 2011 de