Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Asigurarea impotriva riscului
Asigurarea reprezinta transferul riscului pur prin intermediul unui contract incheiat intre doua parti (in cazul nostru intre intreprinzator si societatea de asigurare. Societatea de asigurare accepta riscul platirii unei mari sume de bani asiguratilor sai contra unei prime de asigurare de marime relativ mica. Prin aceasta procedura intreprinzatorul poate transfera in intregime sau partial incertitudinea financiara pentru multe din riscurile pure.
1. Etapele procesului de asigurare
Etapele procesului de asigurare sunt urmatoarele: identificarea riscurilor ce pot fi acoperite, obtinerea acoperirii pentru pierderile potentiale majore si corelarea valorii primei de asigurare cu probabilitatea pierderii.
1.Identificarea riscurilor ce pot fi asigurate se face numai dupa o cercetare minutioasa. Mai intai intreprinzatorul trebuie sa faca asigurarile prin efectul legii si apoi eventual si celelalte categorii de riscuri.
2.Obtinerea acoperirii pentru pierderile potentiale majore. De multe ori intreprinzatorul nu poate sa-si permita decat asigurarea impotriva pierderilor majore, fara a subestima magnitudinea pierderilor potentiale.
3.Corelarea valorii primei de asigurare cu probabilitatea pierderii. Costul asigurarii trebuie sa fie pe cat posibil proportional cu probabilitatea producerii evenimentului asigurat.
2. Conditii de asigurare
Pentru a fi asigurabila, o anumita situatie trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
- Sa poata fi calculata si estimata paguba care va fi asigurata, iar costul asigurarii sa poata fi, din punct de vedere economic, realizabil. Societatea de asigurare trebuie sa aiba date privind frecventa pierderilor cauzate de un anumit pericol. Aceste informatii trebuie sa acopere o perioada indelungata de timp si sa se bazeze pe un numar mare de cazuri. Societatile de asigurare pot prevedea in mod obisnuit chiar exact cat de multe pierderi se vor inregistra in viitor, pe baza acestor informatii. Pornind de la aceste considerente, nu se va putea asigura, de exemplu, un oras intreg
Polita de asigurare Polita de asigurare este un contract de asigurare incheiat intre un asigurat si un asigurator prin care acesta din urma se obliga, in schimbul platii primei de asigurare de catre asigurat, sa achite primului o anumita suma de bani, in cazul producerii anumitor fenomene si evenimente, in conditii dinainte stabilite. Prima de asigurare reprezinta pretul platit de catre asigurat si este specificata in polita. Ea este platita anual, in mai multe rate stabilite de comun acord. Nivelul primei de bazeaza, in principal, pe probabilitatea pierderii in asigurari, specifica unu anumit fel de risc. De exemplu, intrucat incendiul reprezinta un pericol mai mare pentru constructiile din lemn decat pentru cele din caramida, primele de asigurare tind sa fie mai mari pentru constructiile cu structura din lemn. Societatile de asigurare trebuie sa colecteze suficienti bani sub forma de prime pentru a putea plati despagubiri detinatorilor de polite si acoperi propriile cheltuieli si sa obtina si un anumit profit. Polita stabileste suma asigurata, adica suma de bani pe care asiguratorul o va plati in situatia in care asiguratul va suferi pierderi determinate de cauzele acoperite prin contractul de asigurare. Suma asigurata reprezinta limita valorica a raspunderii asiguratorului servind, totodata, ca regula si drept baza de tarifare, in functie de care se calculeaza prima de asigurare. Suma pe care asiguratul cauta sa o acopere de la asigurator se numeste despagubire. Ea nu poate depasi marimea efectiva a daunei si nici suma asigurata prevazuta. Recuperarea reprezinta suma de bani platita efectiv de asigurator si este stabilita adesea prin negocieri intre partile contractante. Persoanele din cadrul unei societati de asigurare care calculeaza pierderile asteptate si costul primelor de asigurare se numesc agenti de asigurare. In stabilirea primelor de asigurare acestia iau in considerare trei factori: rata estimata a pierderilor, adica ceea ce se asteapta sa plateasca societatea de asigurare in cazul despagubirilor; cheltuielile societatii, cum sunt taxele si salariile; rata dobanzii (la asigurarile de viata). |
impotriva incendiului, deoarece intra in calcul prea multe variabile. Totusi, este posibil sa se asigure o anumita cladire.
- Sa fie posibila identificarea riscului asigurat in timp, loc si pe cauze. Nu se face asigurare pentru 'orice'. Nu se va face, de asemenea, o asigurare pentru un eveniment deja intamplat.
- Situatia asigurata sa fie sub controlul asiguratului. Aceasta inseamna, desigur, ca politele nu platesc pierderile care sunt produse intentionat de asigurat sau cauzate in directia asiguratului ori determinate cu concursul asiguratului. De exemplu, o polita de asigurare contra incendiului exclude pierderile prin incendierea proprie a asiguratului. Este, totusi, posibil ca asiguratul sa-si incendieze firma proprie din diferite motive.
- Sa existe o comunitate de pericole. De exemplu, trebuie sa existe suficiente persoane fizice sau juridice care realizeaza o anumita activitate pentru a putea fi asigurata. Cele mai multe asigurari se bazeaza pe legea mediilor. Aceasta inseamna ca pe masura ce numarul riscurilor potentiale dintr-o anumita categorie creste, numarul de pierderi reale din aceasta categorie este mai apropiat de datele prevazute pentru aceste riscuri care se bazeaza pe experienta anterioara. Totusi, legea mediilor nu poate fi aplicata riscurilor neobisnuite (acelea care ameninta un numar redus de subiecti).
- Pericolul nu trebuie sa afecteze pe toti asiguratii simultan. O societate de asigurare trebuie sa-si extinda activitatea asupra unei arii geografice suficient de mari. Astfel, un singur incendiu intr-o anumita zona poate forta societatea de asigurare sa plateasca toate politele pe loc.
- Pierderea posibila sa fie serioasa din punct de vedere financiar. O societate de asigurare nu-si poate permite sa faca polite de cativa lei. In consecinta, multe polite au o clauza deductibila, ceea ce inseamna ca societatea de asigurare va plati numai acea parte a unei pierderi care este mai mare decat un anumit nivel (deductibil) stabilit prin polita. Deductibilitatea reprezinta o pierdere mica pe care asiguratul consimte sa o suporte. Printr-o asigurare de viata, de exemplu, se poate prevedea ca asiguratul sa plateasca medicului stomatolog o suma de pana la 25.000 lei, urmand ca sumele mai mari sa le plateasca societatea de asigurare.
Etapele sistemului de control al raspunderilor potentiale si al limitelor inferioare ale costurilor asigurarilor 1. Definirea obiectivelor. Succesul unui asemenea sistem depinde de: definirea clara a obiectivelor, stabilirea precisa a autoritatii, eficienta comunicarii. 2. Identificarea si analiza riscului. Intreg inventarul firmei este expus pierderilor. Studierea atenta a tuturor situatiilor generatoare de riscuri contribuie atat la identificarea cat si la evitarea acestora. Adesea societatea de asigurare acorda asistenta de specialitate gratuit sau tarife reduse. Evitand pierderea firma, nici societatea de asigurare nu va suferi pierderi. 3. Luarea in considerare a alternativelor de control. Eliminarea, reducerea sau controlarea expunerii este esentiala pentru elaborarea unui program de gestionare a riscului. 4. Construirea unei scheme de control a pierderilor. Unele firme atribuie salariatilor responsabilitati privind controlul pierderilor. O astfel de atitudine ajuta la reducerea frecventei si severitatii pierderilor. 5; Relevarea riscurilor ascunse. Micii intreprinzatori nu se pot complace in riscuri. De aceea, trebuie sa revizuiasca in mod constant expunerile la riscuri in vederea identificarii acelora mai usor de omis. Sursa: Adaptat dupa: Joseph, E.Z., 'Managing your Risc', in Nation Business, April 1986, p. 66-68. |
3. Criterii de alegere a societatii de asigurare
Societatea de asigurare se alege in functie de urmatoarele criterii: stabilitatea financiara a societatii, experienta societatii in domeniul de asigurare respectiv, dorinta societatii de a oferi o acoperire mai larga, capacitatea societatii de a oferi servicii referitoare la situatiile asigurate.
4. Tipuri de asigurari
Intreprinzatorul are posibilitatea sa-si faca diferite feluri de asigurare care se incadreaza in doua categorii principale: asigurari facultative de bunuri si asigurari facultative de persoane.
1. Asigurarile facultative de bunuri. Intreprinzatorul trebuie sa fie preocupat de recuperarea bunurilor distruse, furate etc., precum si de pierderile datorita accidentelor suferite de terte persoane in situatia care se folosesc bunurile sau serviciile sale. Aceste doua grupe mari de riscuri pot fi acoperite cu o paleta larga de asigurari. Intreprinzatorul trebuie sa aleaga acel pachet de asigurari care este cel mai potrivit afacerii sale. Unii mici intreprinzatori nu au suficienti bani pentru a plati prime de asigurare care sa le acopere bunurilor si de aceea sunt nevoiti sa accepte riscul neasigurarii. Abilitatea de a stabili un nivel adecvat de acoperire a riscului si de a plati primele de asigurare corespunzatoare este un factor esential in initierea si continuarea unei mici afaceri.
Cele mai obisnuite forme de asigurare facultativa a bunurilor sunt:
- asigurarea cladirilor, altor constructii si a continutului (mijloace fixe si mijloace circulante materiale) pentru cazurile de pagube produse de incendiu si calamitati;
- asigurarea masinilor, utilajelor si instalatiilor, pentru cazurile de avarii accidentale (ruperi, ciocniri, explozie, scurtcircuit, trasnet, cutremur de pamant, inghet, alunecare de teren, inundatii);
- asigurarea bunurilor, pentru cazurile de pagube produse in timpul transportului terestru (cai ferate, vehicule, prin posta);
- asigurarea autovehiculelor pentru furt;
Aceste asigurari se fac agentilor economici, deci si micilor intreprinderi ca persoane juridice.
Exista insa si o serie de asigurari de bunuri si raspundere civila care se fac persoanelor fizice, adica salariatilor si intreprinzatorilor. Acestea sunt:
- asigurarea autovehiculelor pentru avarii si raspundere civila;
- asigurarea de accidente a conducatorilor de autoturisme si a altor persoane aflate in autoturisme;
- asigurarea suplimentara pentru cazurile cand autovehiculul este condus de alte persoane decat asiguratul;
- asigurarea conducatorilor amatori care conduc autoturismele altor persoane fizice;
- asigurarea de raspundere civila a conducatorilor auto a unitatilor economice pentru pagubele produse ca urmare a accidentelor de circulatie.
La toate asigurarile de bunuri, asiguratii au obligatia sa intretina bunurile cuprinse in asigurare.
2. Asigurarile facultative de viata. Spre deosebire de celelalte forme, asigurarea pe viata nu este legata de risc, deoarece moartea este o certitudine pentru fiecare. Asigurarea de viata protejeaza familiile si afacerea impotriva pierderii venitului, sigurantei sau serviciilor personale datorita mortii timpurii. Politele sunt platite beneficiarului dupa decesul asiguratului.
Principalele forme de asigurare facultativa de viata sunt:
- asigurarea mixta de viata;
- asigurarea mixta de viata si suplimentara de accidente;
- asigurarea familiala mixta de viata;
- asigurarea mixta de viata cu pensie pentru urmasi;
- asigurarea de economie si de invaliditate permanenta din accident;
- asigurarea viagera de deces cu plata primelor pe timp limitat;
- asigurarea facultativa cu termen fix;
- asigurarea de renta pe timp limitat;
- asigurarea viagera de deces cu prima unica;
- asigurarea facultativa de accidente;
- asigurarea familiala de accidente;
- asigurarea de accidente 'turist'.
Recomandari privind elaborarea unui program eficient de gestionare a riscului. - Revizuirea tuturor situatiilor financiare pentru identificarea activelor si riscurilor cheie care trebuie asigurate; - Familiarizarea cu termenii si documentatia specifica asigurarii; - Vizitarea firmei dupa un program normal si discutarea cu personalul a problemelor privind operatiile realizate si identificarea conditiilor si practicilor de nesiguranta; - Determinarea cauzelor potentiale de producere a pierderilor; - Estimarea valorica a pierderilor potentiale directe si indirecte; - Esalonarea politelor de asigurare existente in vederea prevenirii riscurilor; - Stabilirea politicilor de gestionare a riscului: identificarea acelor pierderi potentiale care trebuie acoperite prin asigurari si a acelora care pot fi evitate sau reduse; - Elaborarea masurilor de prevenire si reducere a pierderilor. |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |