Statul- notiune, evolutie. Functiile statului.

Statul- notiune, evolutie. Functiile statului.

In general statul este considerat ca o forma de organizare sociala care apara membrii sai de pericolele din exterior si interior si asigura siguranta cetatenilor sai.

Termenul de stat provine din cuvantul latinesc "status" care initial desemna starea unui lucru, iar in sens juridic - situatia unei persoane de a face parte dintr-o anumita comunitate cu drepturi si obligatii proprii.

Actualul sens al termenului de stat se pare ca a fost utilizat pentru prima data de Nicolo Machiavelli in secolul XIV care prin acesta descria o stare a unei colectivitati guvernata de o putere publica.

Din punct de vedere juridic conceptul de stat reprezinta o notiune multidisciplinara care intereseaza atat dreptul public intern cat si dreptul public international si include cele trei elemente constitutive: teritoriul, populatia si suveranitatea, aceasta din urma privita ca si putere publica. In sens restrans tehnico-juridic conceptul de stat desemneaza forma organizata a puterii.

Dreptul constitutional analizeaza statul ca o entitate juridica distincta, stabila si permanenta, diferita de persoanele fizice care exercita puterea in limitele competentelor prestabilite.

Ca si putere politica organizata statul este considerat ca o persoana morala publica, in sensul de centru organizat de interese legitime si juridic protejate.

Ca persoana juridica statul este titular de drepturi si obligatii, diferentele dintre conceptiile enuntate in decursul istoriei fiind definite de Jellinek :"in antichitate omul exista prin vointa statului, in epoca moderna statul exista datorita oamenilor".

Definitie: Din perspectiva dreptului constitutional statul se defineste drept o modalitate de organizare a puterii politice, o ordine juridica, structurata si eficienta.

APARITIA STATULUI MODERN

Daca privim statul ca pe o forma de exprimare a puterii in cadrul unei colectivitati umane ai carei indivizi au sentimentul apartenentei la comunitate, au scopuri si interese comune si urmaresc atingerea unei stari de bine general, polis-urile grecesti corespund in mare masura acestei definitii.

Ulterior, datorita invaziei popoarelor migratoare, aceasta forma de organizare si-a diminuat semnificativ importanta, despre aparitia statului in sensul modern pe care il atribuim astazi putandu-se vorbi doar spre sfarsitul Evului Mediu.

Statul feudal s-a caracterizat prin concentrarea puterii la nivel central, in mana monarhului, aceasta etapa a evolutiei fiind caracterizata prin faptul ca suveranul impune si chiar edicteaza normele juridice aplicabile in societate dar el insusi nu se supune acestora.

Catre sfarsitul acestei perioade si inceputul capitalismului se plaseaza in timp aparitia statului modern.

Capitalismul timpuriu cunoaste o tot mai accentuata diviziune a muncii care determina aparitia unor forme tot mai organizate ale puterii conditii in care statul devine tot mai puternic teritorializat, treptat se produce sedentarizarea populatiei, legile si constitutiile devin expresia formala a statului dar in continuare detinatorii puterii scapa normelor juridice.

Statul de drept si national se formeaza in contextul stabilirii frontierelor, a conturarii identitatii culturale si aparitia natiunilor. In acest context puterea politica se democratizeaza iar masele largi obtine tot mai multe drepturi si libertati.

Dezvoltarea capitalismului industrial a avut ca si consecinta asumarea de catre stat a tot mai multe sarcini in domeniul economic si social, integrarea tot mai accentuata a cetatenilor in luarea deciziilor si punerea lor in aplicare, aparitia unei noi categorii de drepturi si anume drepturile sociale garantate de stat. Toate acestea sunt caracteristici ale statului de drept si social.

FUNCTIILE STATULUI

Functiile statului sunt extrem de diverse si variaza in functie de activitatile umane desfasurate, de scopurile stabilite drept finalitati social-statale iar expansiunea democratiei multiplica in permanenta aceste functii.

In plan juridic functiile statului se concretizeaza in actele juridice emise.

Din punctul de vedere al unei clasificari care nu este insa limitativa putem enumera:

a.  Functii interne:

functia de pacificare interna a indivizilor pentru a exista armonie intre acestia,

apararea justitiei sociale si a dreptatii,

gestionarea economiei sociale, etc.

b. Functii externe:

de protectie a fiintei statului fata de amenintari externe,

de protectie a propriilor cetateni, etc.

c.  Alte functii:

1. Economice (in principiu statul nu ar trebui sa aiba functii economice deoarece el daca are face concurenta neloiala sectorului privat )

ex: sa zicem ca sunt miliardar si am 10 nave de transport pe care le inchiriez si transport marfa cui doreste.Ce ar fi daca si statul si-ar face o firma .Statul are beneficiul informatiei, de aceea toti oamenii de afaceri vor sa se puna bine cu Guvernul.Pana sa aflu eu ca in Olanda e cineva ce vrea sa transporte o nava statul deja transporta marfa.-programarea economiei nationale

-administrarea propriilor unitati economice

-promovarea unor investitii strategice , controlul preturilor, stimularea comertului si a expansiunii economice.

culturale -coordonarea educatiei nationale,a astistentei sanitare,protejarea patrimoniului national ,monitorizarea mass-media

sociale -asistenta sociala,protectia sociala,detensionarea (atenuarea) conflictelor sociale, stimularea clasei tertiare(a fost solutia preintampinarii revolutiei bolshevice, s-a dat o solutie pasnica, clasa celor care fara sa fie f bogati traiesc bine nu sunt f bogati , clasa la care saracii pot aspira)

juridice -  (garantarea apararii sociale , neutralizarea justitiei) apararea sociala inseamna reprimararea infractionalitatii, suntem aparati social adica prin organele de represiune cetateanul e aparat de politica infractorilor care politica in domeniul politiei este subiect de controversa deoarece sunt 2 teze antagonice deoarece o politica blanda ar fi mai eficienta decat una dura, dar in consecinta s-a ajuns la concluzia ca si una dura si blanda ar fi la fel, infractionalitatea nu scade nici cu o politica dura nici cu una blanda.

represive

Din punctul de vedere al modului de realizare a puterii politice , functiile statului se clasfica in :

-functie legislative (facerea legii) - stabilesc regulile de conduita

-functia executive (administrativa):executarea legii- asigura punerea in practica a normelor juridice stabilite,

-functia judecatoreasca (sanctionarea incalcarii legii)- solutioneaza conflictele si litigiile aparute intre cetateni, etc.