 |  |
|
Universitatea "Al. I. CUZA"
RASPUNDEREA PENALA A PERSOANEI JURIDICE
- CONSTANTE SI VARIABILE -
Introducere
Raspunderea penala a persoanei juridice este o institutie juridica relativ noua a Dreptului Penal. Spunem ca este o institutie relativ noua, intrucat incercari incipiente de reglementare a raspunderii penale a persoanei juridice intalnim si in cuprinsul Codului penal adoptat in anul 1936, denumit Codul Carol al II-lea, care a intrat in vigoare la 1 Ianuarie 1937. Asa cum vom vedea, in cuprinsul acestei lucrari, reglementarile din cuprinsul Codului penal din 1936 sunt, intr-o oarecare masura, fundamentate diferit fata de reglementarile din actualul Cod penal.
Aparitia raspunderii penale a persoanei juridice este legata de o cascada de incercari, renuntari, aprobari, retractari, controverse si dezbateri care creeaza impresia unei institutii cu o nastere si evolutie tumultuoasa in sfera dreptului penal. Se poate spune ca raspunderea penala a persoanei juridice a fost reglementata, pentru prima data, in Noul Cod penal din 2004 dar aplicarea efectiva a raspunderii penale a persoanei juridice se regaseste printre normele Actualului Cod penal din 1968, modificat prin Legea nr. 278/2006[1] lege care cuprinde prevederi referitoare la persoana juridica .
Vom analiza aspectele raspunderii penale a persoanei juridice din prisma Codului penal din 1936, Actualului Cod penal, in vigoare, din anul 1968, cu modificarile si completarile ulterioare si Noului Cod penal adoptat la 29 iunie 2004 prin Legea nr. 301/2004 si care va intra in vigoare la 1 septembrie 2008.
Raspunderea juridica
In cadrul relatiilor sociale din interiorul unei societati, membrii societatii sunt chemati sa dea seama pentru modul cum se comporta in viata sociala prin intermediul raspunderii sociale. Sfera raspunderii sociale cuprinde mai multe forme. Ea include raspunderea morala, raspunderea politica, raspunderea juridica precum si alte modalitati de constrangere a membrilor societatii[3].
Raspunderea juridica reprezinta obligatia unei persoane de a suporta o anumita consecinta juridica sau o anumita sanctiune, pentru ca a incalcat un drept al altuia. Raspunderea juridica, la randul ei, se poate manifesta sub mai multe forme. Astfel exista o raspundere civila, o raspundere penala, o raspundere disciplinara, o raspundere administrativa, precum si diferite alte modalitati in care raspunderea juridica se poate manifesta potrivit specificului diferitelor ramuri ale dreptului.
Dreptul penal cunoaste trei institutii fundamentale. Este vorba despre infractiune, sanctiune si raspundere. Aceste institutii juridice fundamentale reprezinta componentele de baza ale intregului sistem de drept penal[4]. Raspunderea penala este o forma a raspunderii juridice si reprezinta consecinta nesocotirii dispozitiei normei juridice penale, avand ca temei savarsirea unui fapt ilicit, mai exact savarsirea unei infractiuni.
Potrivit noilor modificari aduse Codului penal prin Legea nr. 278/2006, raspunderea penala poate fi clasificata in functie de subiectul activ al infractiunii in: raspunderea penala a persoanei fizice si raspunderea penala a persoanei juridice.
Raspunderea penala a persoanei juridice este consecinta nesocotirii dispozitiilor normei juridice penale de catre o persoana juridica.
Raspunderea penala a persoanei juridice - constante si variabile
Vom analiza in continuare problema raspunderii penale a persoanei juridice tinand cont de prevederile Codului penal din 1936, a actualului Cod penal si a Noului Cod penal. Am fi dorit sa luam in calcul si prevederile proiectului de Cod penal realizat de Guvernul actual si postat pe situl Ministerului Justitiei, dar acest lucru nu mai este posibil intrucat proiectul a fost retras si trimis spre dezbatere tuturor instantelor si parchetelor. Asa cum reiese din comunicatul de presa al Ministerului Justitiei din 18 decembrie 2006 proiectul de Cod penal va fi supus spre aprobare Guvernului numai dupa ce va trece de etapa dezbaterii publice la care va fi supus ulterior modificarilor aduse de specialistii, care sunt chemati sa aplice prevederile cupinse in Codul penal.
In ceea ce priveste Codul penal din 1936, prevederile referitoare la persoana juridica se gasesc inscrise in Titlul IV "Masuri de siguranta", Capitolul II "Diferite specii de masuri de siguranta", pc. 14 - Inchiderea localului si pc. 15 - Dizolvarea sau suspendarea unei persoane juridice. Tinand cont de aceste prevederi, observam ca intre actuala reglementare a raspunderii penale a persoanei juridice si reglementarea data de Codul penal din 1936 exista deosebiri radicale. Argumente in acest sens se pot desprinde din faptul ca, in timp ce in actuala reglementare raspunderea se intemeiaza pe o raspundere directa a persoanei juridice, in vechiul Cod penal raspunderea persoanei juridice este o raspundere subsidiara intemeiata cu precadere pe fapta persoanei fizice. Astfel potrivit art. 84 din Codul penal din 1936, inchiderea localului se dispune cand aceasta masura este necesara pentru impiedicarea savarsirii de noi infractiuni, in timp ce in actualul Cod penal, inchiderea unor puncte de lucru sau al localului este dispusa numai daca in aceste puncte de lucru s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea[5].
Pe de alta parte, prevederile referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice sunt cuprinse, in Codul penal din 1936, in randul masurilor de siguranta, pe cand in Actualul Cod penal si Noul Cod penal, este reglementata separat, in randul pedepselor principale si complementare, iar spre deosebire de vechiul cod raspunderea penala a persoanei juridice beneficiaza de o reglementare unitara si compacta.
Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice
Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice reprezinta o constanta in reglementarea data de Actualul Cod penal si Noul Cod penal.
Ambele coduri stabilesc aceleasi categorii de persoane juridice care sunt exceptate de la angajarea raspunderii penale. Persoanele jurice care nu raspund penal sunt:
statul,
autoritatile publice,
institutiile publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.
In ceea ce priveste conditiile in care este angajata raspunderea penala a persoanei juridice, apar unele nuantari de la un cod la altul. In timp ce Actualul Cod penal prevede angajarea raspunderii penale daca infractiunea a fost savarsita "in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice"[6], Noul Cod penal prevede angajarea raspunderii penale a persoanei juridice "pentru infractiunile savarsite in numele sau in interesul persoanelor juridice, de catre organele sau reprezentantii acestora"[7]. Consideram ca Noul Cod penal face o precizare mai exacta a sferei de raspundere a persoanei juridice, fixand in chiar cuprinsul alin. 1 al art. 45 raspunderea organelor sau a reprezentantilor persoanei juridice, in timp ce Actualul Cod penal se margineste doar la precizarea raspunderii penale a persoanei juridice, angajarea raspunderii penale a persoanelor fizice care au contribuit, in orice mod la savarsirea acelei infractiuni fiind reglementata in alin. 2 al art. 191 din Actualul Cod penal.
Pedepsele aplicabile persoanei juridice
1. Pedepsele principale aplicabile persoanei juridice.
Constante:
Pedeapsa amenzii reprezinta o constanta in reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice. Potrivit art. 711 din Actualul Cod penal, pedeapsa amenzii reprezinta suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca. Aceeasi reglementare o ofera si art. 80 din Noul Cod penal.
Ambele coduri mentin doua paliere de individualizare a pedepsei amenzii in functie de gravitatea infractiunii savasite de persoana juridica.
Variabile:
Cuantumul propriu-zis al amenzii pe fiecare palier de individualizare a pedepsei in parte este variabil de la un cod la altul. Aceasta variabilitate poate fi pusa pe seama schimbarii intregului sistem al pedepselor din Noul Cod penal, pedepse care sunt mulate pe impartirea bipartita a infractiunilor, in crime si delicte, in timp ce Actualul Cod penal pastreaza in continuare aceeasi structura monopartita a infractiunilor. Facand abstractie de cele doua paliere de individualizare a pedepsei amenzii, ceea ce este evident diferit de le un cod la altul reprezinta cuantumul efectiv al amenzii ce se aplica persoanei juridice. Actualul Cod penal prevede un minim special al amenzii de 5 000 lei si un maxim special de 600 000 lei atunci cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda si min. 10 000 lei pana la max. 900 000 lei cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. Noul Cod penal stabileste un minim special al amenzii de
2 500 lei si un maxim special de 750 000 lei atunci cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii, si minim special de 1 000 lei pana la maxim 500 000 lei cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii stricte sau a inchisorii.
Cele doua coduri contin prevederi diferite si in ceea ce priveste limitele generale ale pedepsei amenzii aplicate persoanelor juridice. In timp ce Actualul Cod penal stabileste limitele generale ale amenzii intre 2 500 lei si 2 000 000 lei, Noul Cod penal stabileste ca pedeapsa amenzii poate fi cuprinsa intre 1 000 lei si 1 000 000 lei.
2. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice
Constante:
Urmatoarele pedepse complementare se mentin reglementate in ambele coduri penale:
dizolvarea persoanei juridice
suspendarea activitatii sau uneia dintre activitatile persoanei juridice
interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice
afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare
Dintre pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice, suspendarea activitatii, interzicerea de a participa la achizitii publice si afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare se pot aplica in mod cumulativ. Aceasta reprezinta de asemeni o constanta in reglementarea data raspunderii penale a persoanei juridice.
Dizolvarea persoanei juridice reprezinta cea mai aspra pedeapsa complementara[8]. Dizolvarea poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in acest scop. Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, instanta desemnand lichidatorul iar o copie dupa dispozitivul hotararii de dizolvare se transmite organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare .
Pedeapsa complementara a dizolvarii nu se poate aplica partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase, organizatiilor apartinand minoritatilor nationale sau persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.
Suspendarea activitatii sau uneia dintre activitatile persoanei juridice consta in interzicerea activitatii sau a aceleia dintre activitatile persoanei juridice in exercitarea careia a fost savarsita infractiunea. Aceasta pedeapsa complementara este reglementata constant in ambele coduri. O constanta in reglementare este data si de pastrarea aceleiasi categorii de persoane juridice carora nu li se pot aplica masura suspendarii. Avem in vedere partidele politice, sindicatele, patronatele, organizatiile religioase, organizatii ale minoritatilor nationale sau persoane juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.
O alta constanta in cele doua reglementari este data de interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice. Aceasta masura consta in interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevazute de lege.
Afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare este de asemeni o constanta in randul pedepselor complementare aplicabile persoanelor juridice. Acesta masura se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate[10], iar identitatea victimei nu poate fi dezvaluita prin aceasta masura fara acordul acesteia.
Variabile:
Pedepsele complementare care pot fi aplicate persoanelor juridice beneficiaza de o reglementare diferita de la un cod la altul. Diferentele apar la nivelul duratei de timp pentru care se aplica unele dintre masuri sau chiar la nivel substantial, unele masuri fiind reglementate doar de Noul Cod penal iar altele doar de Actualul Cod penal.
O prima variabila, intre cele doua coduri se regaseste in reglementarea data pedepsei dizolvarii persoanei juridice. In timp ce Actualul Cod penal prevede ca masura dizolvarii poate fi luata impotriva persoanei juridice care nu a executat, cu rea-credinta, una dintre pedepsele complementare; suspendarea activitatii, inchiderea unor puncte de lucru, interzicerea de a participa la achizitii publice (art. 712, alin. 2. C. pen. din 1968), Noul Cod penal nu contine o astfel de reglementare.
La nivelul pedepsei complementare a suspendarii activitatii persoanei juridice variabilele sunt mai evidente si mai numeroase.
Prima variabila se situeaza la nivelul duratei de timp pentru care aplica aceasta masura. Actualul Cod penal prevede suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni - 1 an, iar suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 1 an - 3 ani, Noul Cod penal unifica aceste doua situatii stabilind o singura durata care poate fi cuprinsa intre 1 an - 3 ani.
A doua variabila este data de reglementarea din Actualul Cod penal in care se prevede ca masura suspendarii poate fi aplicata si in caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei complementare constand in afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.
A treia variabila poate fi localizata la nivelul determinarii persoanelor juridice care sunt exceptate de la aplicarea masurii suspendarii. Noul Cod penal prevede ca masura suspendarii nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului (art. 83, alin. 3 Noul Cod penal din 2004), in timp ce Actualul Cod penal restrange aria doar la persoanele juridice ce-si desfasoara activitatea in domeniul presei. Acest lucru poate fi justificat prin conceptia care include in termenul "presa" toate mijloacele de comunicare in masa: presa scrisa si audiovizuala.
O variabila substantiala ce se regaseste doar in reglementarea Actualului Cod penal, fara a avea corespondent in Noul Cod penal, se refera la pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice. Aceasta masura consta in inchiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru apartinand persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. O reglementare asemanatoare regasim si in Codul penal din 1936 unde masura este destul de ferma ducand la inchiderea lucalului in totalitate atunci cand se constata ca acesta masura este necesara pentru impiedicarea savarsirii de noi infractiuni (art. 84, C. pen. din 1936), in timp ce Actualul Cod penal prevede doar inchiderea unor puncte de lucru. La fel ca si in cazul dizolvarii sau suspendarii masura nu se poate aplica persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.
O reglementare care se regaseste doar in Noul Cod penal, fara a avea corespondent in Actualul Cod penal, se refera la interzicerea accesului la anumite resurse financiare pe o durata de la 1an la 5 ani. Consideram ca in conditiile actuale ale economiei de piata, in care libera concurenta este ridicata la nivel de principiu fundamental, aceasta masura nu-si mai gaseste utilitatea. Acum, cand marea majoritate a institutiilor financiare din Romania sunt institutii cu capital privat masura interzicerii unei persoane juridice de a accesa resurse financiare de la o institutie de credit apare ca o masura care ingradeste dreptul institutiei financiare de a dispune cum doreste de fondurile pentru creditare. Pornind de la acesta ideie speram ca odata cu intrarea in vigoare, in 2008, a Noului Cod penal aceasta reglementare nu-si va mai gasi locul.
Diferente de reglementare dintre cele doua coduri sunt si in ceea ce priveste aplicare pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare. In timp ce Actualul Cod penal prevede ca afisarea hotararii de condamnare se realizeaza pe o perioada cuprinsa intre 1 - 3 luni, Noul Cod penal stabileste ca durata afisarii hotararii de condamnare nu poate depasi 2 luni. Actualul Cod penal arata ca, difuzarea se realizeaza prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuala, desemnate de instanta in timp ce Noul Cod penal precizeaza ca, difuzarea se realizeaza prin publicarea hotararii de condamnare in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, in unul sau mai multe ziare sau prin alte mijloace de comunicare audiovizuale, stabilite de instanta.
In plus fata de cele precizate Actualul Cod penal contine o prevedere suplimentara care se refera la numarul aparitiilor atunci cand difuzarea se face prin presa scrisa sau audiovizuala. Aceste aparitii nu pot depasi numarul de 10 iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale, durata difuzarii nu poate depasi 3 luni.
Pedeapsa in caz de concurs de infractiuni
savarsite de persoana juridica
Diferentele dintre cele doua coduri sunt destul de notabile avand in vedere ca atat limitele speciale ale amenzii, aplicate persoanei juridice, difera de la un cod la altul, cat si sporul aplicat maximului special al amenzii.
Asa cum am vazut, potrivit Actualului Cod penal, limitele maxime speciale ale amenzii sunt impartite in functie de gravitatea infractiunii savarsite de persoana juridica. Astfel, functie de infractiunea savarsita de persoana juridica, in caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa amenzii pentru fiecare infractiune in parte si se aplica amenda cea mai mare, care poate fi sporita pana la maximul special, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 1/3 din acel maxim (art. 401 C. pen. din 1968). Potrivit Noului Cod penal, in caz de concurs de infractiuni savarsit de o persoana juridica, se aplica amenda, care poate fi ridicata pana la maximul special, pentru infractiunea cea mai grava, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 1/4 din acel maxim (art. 54, alin 1, C. pen. din 2004).
Raspunderea penala a persoanei
juridice in caz de recidiva
Ca si in cazul persoanelor fizice, la persoanele juridice recidiva poate fi postcondamnatorie sau postexecutorie.
Exista recidiva postcondamnatorie cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata[11], iar recidiva postexecutorie exista atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare persoana juridica savarseste din nou o infractiune, cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata.
In ceea ce priveste constantele reglementarii recidivei persoanei juridice este de remarcat identitetea de determinare a celor doua tipuri de recidiva.
In privinta variabilelor de reglementare din cele doua coduri este de remarcat precizarea expresa, intr-un articol distinct, a recidivei in cazul persoanei juridice din Actualul Cod penal (art. 402), spre deosebire de reglementarea data de Noul Cod penal in care recidiva nu beneficiaza de o reglementare distincta.
In ceea ce priveste pedeapsa in caz de recidiva pentru persoana juridica diferentele sunt mai evidente.
Actualul Cod penal prevede, pentru recidiva postcondamnatorie, modalitatea contopirii amenzilor, adica aplicarea sistemului cumulului juridic mai precis se aplica amenda cea mai mare la care se poate adauga un spor de pina la 1/2 din cuantumul amenzii aplicate, in timp ce Noul Cod penal prevede tot sistemul cumulului juridic, aplicanduse amenda cea mai mare, dar in acest caz, sporul care poate fi aplicat este de pana la 1/4 din cuantumul amenzii.
Pentru recidiva postexecutorie Actualul Cod penal prevede aplicarea amenzii pana la maximul special la care se poate adauga un spor de pana la 2/3 din acest maxim, iar Noul Cod penal prevede aplicarea amenzii pana la maximul special prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita de persoana juridica care poate fi sporita cu pana la 1/3 din acest maxim.
Prescriptia raspunderii penale a persoanei juridice
In ce priveste prescriptia raspunderii penale a persoanei juridice diferentele pornesc de la prevedere expresa in aliniat separat asa cum este cazul Actualului Cod penal si merg pana la termene diferite de prescriptie.
Actualul Cod penal prevede doua termene de prescriptie a raspunderii penale a persoanei juridice, unul de 10 ani atunci cand legea sanctioneaza infractiunea savarsita de persoana fizica cu pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii mai mare de 10 ani si un termen de 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda (art. 122, alin. 11, C. pen. din 1968). Noul Cod penal procedeaza la unificarea celor doua termene, precizand, in art. 139, alin. 2, ca termenul pentru raspunderea penala a persoanei juridice este de 5 ani.
Potrvit art. 126, alin. 11 din Actualul Cod penal, termenul de prescriptie al executarii pedepsei pentru persoanele juridice este de 5 ani, in timp ce Noul Cod penal stabileste un termen de 3 ani pentru prescriptia executarii pedepsei amenzii (art. 147, alin. 2 din C. pen. din 2004). Aceste variabile de la o reglementare la alta in domeniul prescriptiei raspunderii penale a persoanei juridice nu fac decat sa ne intareasca convigerea ca asistam la un proces de modernizare a intregului sistem de drept din tara noastra, proces care ne dorim sa fie cat mai util si de bun augur pentru sistemul judiciar din Romania.
Concluzii
Cu toate comentariile, unele fragile altele ferme, consideram si speram ca actuala reglementare a raspunderii penale a persoanei juridice este in masura sa satisfaca toate cerintele teoretice si practice ale unei institutii de drept care se doreste sa fie in concordanta cu normele Comunitatii Europene.
Reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice poate fi considerata o institutie juridica care contribuie la realizarea reformei judiciare din Romania si care asigura o plaja cat mai larga de aplicare a normelor de drept unor situatii care, pana de curand, erau lasate in afara puterii legii penale.
In aceeasi masura, nu putem sa nu constatam ca anumite sanctiuni penale aplicate persoanei juridice nu sunt institutii noi pentru sistemul nostru de drept, ele au fost deja in vigoare in perioada interbelica dar datorita modificarilor suferite de tara noastra in perioada comunismului au fost inlaturate ca urmare a disparitiei de pe firmamentul persoanelor juridice a persoanelor juridice de interes privat. Odata cu reaparitia persoanelor juridice cu capital social privat, apare ca o necesitate posibilitatea de a dirija activitatea acestora in sensul respectarii normelor juridice, mai ales cele penale.
BIBLIOGRAFIE
Legea 278/2006 - pentru modificarea si completarea Codului penal precum si pentru modificarea si completarea altor legi publicata in M.Of. nr. 601 din 12 iulie 2006
Prevederile referitoare la persoana juridica intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii legii
A se vedea C. Statescu, C. Birsan, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Ed. ALL BECK, Bucuresti, 2000, p. 122.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |