Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv,  de ocrotirea parintilor sai

1. Consideratii generale

Capitolul III al Legii nr. 272/2004, art. 50-71, este consacrat protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, ca una din modalitatile in care poate fi infaptuita protectia alternativa a copilului, alaturi de tutela si adoptie [art. 39 alin. (2)].

Potrivit definitiei legale din art. 50, protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora. Sa observam ca sintagma "protectie speciala" reuneste generic masuri, prestatii si servicii destinate sa asigure ocrotire copilului aflat in dificultate.

Care sunt aceste "masuri", "servicii" si "prestatii"?

Masurile de protectie speciala sunt, potrivit art. 55, plasamentul, plasamentul in regim de urgenta si supravegherea specializata.

Serviciile, organizate in vederea prevenirii separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de protectia parintilor sai, sunt, conform art. 107, de trei tipuri: servicii de zi - prin care se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea duce la separarea copilului de familia sa (art. 108); servicii de tip familial - prin care se asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau a unei familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii masurii plasamentului (art. 109); servicii de tip rezidential - adica centrele de plasament, centrele de primire a copilului in regim de urgenta, centrele maternale, prin care se asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat de parintii sai, temporar sau definitiv, ca urmare a stabilirii masurii plasamentului (art. 110-111).

Cat priveste prestatiile, credem ca sunt vizate prestatiile financiare exceptionale de care se face vorbire in cuprinsul art. 121-123. Este o prerogativa recunoscuta primarului localitatii de a acorda asa-numite "prestatii financiare exceptionale", fie in numerar, fie in natura - constand, in principal, in alimente, imbracaminte, manuale si rechizite ori echipamente scolare, acoperirea cheltuielilor de transport sau a celor medicale - in situatia in care familia care ingrijeste copilul se confrunta temporar cu probleme financiare determinate de o situatie exceptionala si care pune in pericol dezvoltarea armonioasa a copilului. Au intaietate copiii ale caror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a asigura ingrijirea corespunzatoare, sau care au nevoie de sustinerea unor cheltuieli particulare in vederea mentinerii legaturilor cu familia.

Retinem asadar ca protectia speciala a copilului nu se exprima exclusiv prin aplicarea vreuneia din masurile de protectie speciala - plasament, plasament in regim de urgenta, supraveghere specializata - care totusi raman formele cele mai incisive de manifestare a acestui tip de protectie alternativa, fiindca, afara de masura supravegherii specializate, intervin in viata familiala a copilului asa cum este ea randuita si au drept consecinta transferul copilului intr-un mediu protectiv substituit celui familial.

Beneficiarii protectiei speciale sunt copiii, pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu. Aceasta este regula. In plus, la cererea tanarului aflat in continuarea studiilor intr-o forma de invatamant de zi, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, i se va acorda protectie speciala pe toata durata studiilor, fara a se depasi varsta de 26 de ani [art. 51 alin. (2)]. De asemenea, tanarul care a beneficiat de o masura de protectie speciala poate primi, la cerere, protectie speciala cu toate ca nu isi continua studiile, daca nu are posibilitatea revenirii in propria familie si este confruntat cu riscul excluderii sociale. In cazul sau, protectia speciala se acorda pentru o perioada de pana la 2 ani si urmareste facilitarea integrarii sociale; avantajele protectiei speciale se pierd in cazul in care se dovedeste ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut in mod succesiv, din motive imputabile lui [art. 51 alin. (3)].

Protectia speciala a copilului se stabileste si se infaptuieste, dupa caz, pe baza planului de servicii sau a planului individualizat de protectie. Sa ne oprim putin asupra acestor "planuri".

Planul de servicii este, potrivit definitiei legale din art. 4 lit. f), documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si a prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa. Cum se poate observa, planul de servicii nu are in vedere decat servicii si prestatii, nu si aplicarea vreuneia din masurile de protectie speciala, iar obiectivul vizat este preintampinarea separarii copilului de familia sa; daca dupa acordarea serviciilor si prestatiilor se constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai nu este posibila, planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala [art. 35 alin. (5)].

Planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul public de asistenta sociala organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, respectiv, in cazul municipiului Bucuresti, de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector; planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului (art. 35). Depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai, precum si prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie - adica a situatiilor in care trebuie intervenit prin mijloacele specifice protectiei speciale - sunt de competenta serviciului public de asistenta sociala [art. 34 alin. (1)]. Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala sau, in cazul municipiului Bucuresti, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul in care sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, la nevoie acordand indrumarile necesare; cand in urma vizitelor efectuate se constata ca este primejduita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala morala sau sociala a copilului, va fi sesizata de indata directia generala pentru asistenta sociala si protectia copilului (art. 36).

Cat priveste planul individualizat de protectie, acesta este - potrivit art. 4 lit. e) - documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil. Asadar, planul individualizat de protectie priveste copilul care a fost separat de parintii sai si are ca obiectiv asigurarea unui mediu familial stabil, in primul rand prin reintegrarea copilului in familie sau, daca acest lucru nu este posibil, prin plasamentul copilului in familia extinsa. Decizia se ia cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei extinse care au putut fi identificati [art. 54 alin. (3)]. Plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential poate intra in discutie numai daca nu a fost cu putinta nici instituirea tutelei, nici plasamentul la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie [art. 54 alin. (4)].

Intocmirea planului individualizat de protectie cade in sarcina directiei generale pentru asistenta sociala si protectia copilului, imediat dupa primirea cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul directiei a dispus plasamentul in regim de urgenta [art. 54 alin. (1)]. Aceeasi directie are obligatia de a sesiza instanta judecatoreasca ori de cate ori apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor sau a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti [art. 36 alin. (3)].

2. Masurile de protectie speciala a copilului lipsit,

temporar sau definitiv, de protectia parintilor sai

Dupa cum am vazut, masurile de protectie speciala se stabilesc si se aplica pe baza planului individualizat de protectie intocmit de directia generala pentru asistenta sociala si protectia copilului, imediat dupa primirea cererii serviciului public de asis tenta sociala de instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul directiei generale a dispus masura plasamentului in regim de urgenta.

Aceste masuri de protectie speciala sunt: plasamentul; plasamentul in regim de urgenta; supravegherea specializata (art. 55).

Beneficiarii masurilor de protectie speciala sunt urmatoarele categorii de copii (art. 56):

- copilul al carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela; retinem ca masura speciala de protectie este doar solutia de rezerva, care poate fi stabilita doar daca n-a fost cu putinta instituirea tutelei ca forma de protectie alternativa.

- copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora; in cazul sau, plasamentul este masura de protectie speciala prescrisa.

- copilul abuzat sau neglijat, fata de care, de regula, masura dispusa este cea a plasamentului in regim de urgenta, posibil urmata de inlocuirea cu masura plasamentului.

- copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare, de regula plasat in regim de urgenta, apoi in functie de cele constatate, masura poate fi inlocuita cu cea a plasamentului.

- copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, daca nu s-a optat pentru solutia mai blanda in ceea ce-l priveste a supravegherii specializate sau daca, aflandu-se sub supraveghere specializata, nu isi indeplineste obligatiile stabilite in sarcina sa in cadrul masurii de protectie speciala.

In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani, masurile de protectie speciala se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. Daca refuza sa-si dea consimtamantul, masura poate fi dispusa, insa numai de catre instanta de judecata care, in situatii temeinic motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-si da consimtamantul la masura propusa [art. 53 alin. (3)]. De asemenea, in exercitarea dreptului copilului de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste, consacrat prin art. 24, in cursul procedurii judiciare sau administrative avand ca obiect stabilirea unei masuri de protectie speciala, este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani si poate fi ascultat copilul in varsta de pana la 10 ani, daca autoritatea competenta considera necesara audierea sa. Dreptul copilului de a fi ascultat confera acestuia posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste. Desigur, opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita, tinand seama de varsta si de gradul sau de maturitate.

Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace in instanta masurile de protectie speciala instituite, beneficiind de asistenta juridica gratuita (art. 57).

Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii personale cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale (art. 71). Reprezentantul legal al copilului nu este indreptatit sa impiedice relatiile personale ale copilului cu rudele sale sau cu persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament decat in cazul in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului [art. 14 alin. (3)].