Principiul garantarii libertatii persoanei

Principiul garantarii libertatii persoanei

Libertatea persoanei reprezinta o valoare sociala de a carei importanta dreptul romanesc este adanc patruns, normele legale asigurand cu consecventa protectia acesteia, iar organele judiciare avand obligatia respectarii intocmai a tuturor dispozitiilor referitoare la realizarea ei.

Libertatea persoanei face parte din drepturile fundamentale ale omului. Acestea, dupa cum s-a aratat in doctrina contemporana, sunt indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatii umane si sunt inscrise si garantate de norme avand o deosebita valoare juridica (declaratii de drepturi, constitutii, alte legi fundamentale).

Preocuparea pentru asigurarea libertatii persoanei trece peste limitele teritoriale ale unui stat, motiv pentru care acest drept fundamental este ocrotit in mod special de numeroase documente internationale. Astfel, potrivit art.5 din Conventia europeana a drepturilor omului, arestarea unei persoane nu poate fi dispusa decat de magistrat, masura trebuie sa aiba o durata cat mai scurta (activitatea procesuala trebuie sa se desfasoare intr-un termen rezonabil), sa existe posibilitatea punerii in libertate a celui arestat, in conditii de control judiciar sau pe cautiune, sa existe posibilitatea contestarii masurii la o instanta de judecata etc.

Importanta acestor documente este atat de mare incat legislatiile interne ale statelor care respecta drepturile si libertatile omului s-au aliniat la normele unanim admise pe plan international.

In acord cu aceasta idee, art.20 din Constitutie inscrie regula ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Alineatul urmator al aceluiasi articol precizeaza ca o adevarata garantie a respectarii tezei enuntate, ca atunci cand exista neconcordante intre legile interne si pactele ori tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, au prioritate reglementarile internationale cu exceptia cazului in care Constitutia sau alta lege interna contine dispozitii mai favorabile.

Libertatea individuala este consacrata si larg asigurata de numeroasele dispozitii pe care Constitutia le cuprinde si care au fost inspirate din prevederile Conventiei europene: arestarea are are loc exclusiv in temeiul unui mandat emis de judecator si presupune privarea de libertate a unei persoane pe o durata de pana la 30 de zile, orice prelungire fiind posibila numai in baza aprobarii instantei de judecata; arestarea nu poate depasi un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile; a fost inscris dreptul celui privat de libertate de a cunoaste de indata motivele privarii de libertate, precum si invinuirea in cel mai scurt timp in prezenta unui avocat; persoanele arestate preventiv pot cere punerea in libertate sub control judiciar sau pe cautiune; a fost inscrisa obligativitatea eliberarii celui arestat daca au disparut motivele care au determinat luarea masurii preventive (art.23).

Principiile generale inscrise in Conventia europeana si Constitutie sunt preluate si dezvoltate de Codul de procedura penala in art.5 denumit marginal "garantarea libertatii persoanei"

In prezent art.5 C.p.p. are redactarea data Codului prin modificarea adusa de Legea nr.281/2003.

Fata de continutul initial, art.5 C.p.p. a extins substantial garantiile libertatii persoanei incluzand nu numai retinerea si arestarea dar si alte forme de limitare a libertatii persoanei: obligarea de a nu parasi localitatea, obligarea de a nu parasi tara, internarea medicala etc.

Pentru a evita producerea unor abuzuri, legea permite persoanei care considera ca fata de ea s-a luat o masura ilegala sa se adreseze instantei competente in tot cursul procesului penal.

Dincolo de posibilitatea contestarii legalitatii masurii de limitare a dreptului la libertate, orice persoana fata de care s-a luat ilegal o asemenea masura are dreptul in conditiile prevazute de lege la repararea pagubei sau daunelor morale.

Numarul si diversitatea garantiilor care asigura libertatea persoanei in procesul penal este foarte mare, fiind prevazute in principal in cadrul dispozitiilor referitoare la masurile preventive (art.136-160 C.p.p.) care vor fi analizate pe larg in capitolul consacrat masurilor procesuale.