Modificari aduse tentativei in viitorul cod penal

Modificari aduse tentativei in viitorul cod penal

In anteproiectul viitorului cod penal, institutiei tentativei i se aduc doua modificari. O modificare priveste abrogarea alin. (2) al art. 20, iar cealalta modificare se refera la nesanctionarea tentativei ỉn cazul persoanei juridice.

Dintre cele doua modificari,acest articol se va ocupa de abrogarea alin.(2) al art.20 din codul penal.

1.Notiunea de tentativa.

Codul penal ỉn vigoare a consacrat tentativei doua articole si anume art. 20-21.Astfel ỉn art.20 alin.(1) legiuitorul a dat notiunea de tentativa:"Tentativa consta ỉn punerea ỉn executare a hotararii de a savarsi infractiunea,executare care a fost ỉnsa ỉntrerupta sau nu si-a produs efectul",art.20 alin.(2) prin care legiuitorul a stabilit modalitatile tentativei: "Exista tentativa si ỉn cazul ỉn care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite,ori datorita ỉmprejurarii ca ỉn timpul cand s-au savarsit actele de executare,obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla" iar prin art.21 legiuitorul prevede pedeapsa in cazul tentativei: " Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta"(alin.(1));"Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ỉntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata,fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei.Ỉn cazul cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata,se aplica pedeapsa ỉnchisorii de la 10 la 25 de ani."(alin.(2));"Ỉn cazul persoanei juridice,tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa ỉntre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata ,reduse la jumatate.La aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare."(alin.(3)).

Modalitatile tentativei reglementate ỉn art.20 alin.(2) din codul penal ỉn vigoare sunt constituite pe doua criterii.Primul criteriu este cel al mijloacelor folosite,mijloace ce "sunt ỉn masura sa duca la rezultatul urmarit insa se dovedesc infructuoase fata de conditiile concrete de savarsire a faptei respective"¹,al doilea criteriu priveste absenta relativa a obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla,obiect care exista insa ỉn alt loc.

Ỉn cazul tentativei relativ improprii neconsumarea infractiunii este relativa deoarece consumarea acesteia putea avea loc precum subliniaza si legiuitorul ,tentativa existand si atunci cand neconsumarea infractiunii se datoreaza defectuozitatii mijloacelor ori datorita imprejurarii ca ỉn timpul executarii obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla

Modalitatile tentativei sunt dezvoltate de doctrina astfel:

a)defectuozitatea mijloacelor ỉnseamna o imperfectiune materiala sau morala a mijloacelor utilizate de infractor,care altminteri ar fi apte sa conduca la consumarea infractiunii (ex: se trage asupra unei persoane cu intentia de a o ucide folosindu-se de un revolver care se dovedeste a fi defect)

b) insuficienta mijloacelor semnifica ca acestea nu sunt de ajuns pentru realizarea elementului material sau producerea rezultatului infractiunii,desi prin natura lor pot sa determine consumarea infractiunii proiectate(ex:cineva pune ỉn bautura unei persoane pe care vrea sa o omoare o substanta toxica ỉnsa ỉn cantitate prea mica pentru a provoca moartea ei)

c) lipsa obiectului de la locul unde credea infractorul ca se afla este relativa deoarece acesta lipseste ỉnsa se afla ỉntr-un alt loc.Faptul ca obiectul lipseste de la locul unde infractorul credea ca se afla nu constituie o caracteristica a

tentativei absolut improprie deoarece obiectul este existent dar absent absolut ỉntamplator iar la tentativa absolut improprie obiectul nu se afla ỉn fiinta.(ex: cineva introduce mana ỉn buzunarul pantalonilor altei persoane,spre a-i fura  portofelul,ỉnsa acesta se gaseste ỉn buzunarul hainei)

2.Modificari aduse tentativei.

In noul cod penal propus spre adoptare institutiei tentativei i se aduc doua modificari:

abrogarea prevederilor  art.20 alin.(2)

nesanctionarea tentativei ỉn cazul persoanei juridice

3.Argumente pentru mentinerea si argumente pentru abrogarea alin.(2) al art.20

1)Ỉn anteproiectul viitorului cod penal s-a considerat ca prevederile alin.(2) al art.20 din codul penal ỉn vigoare nu se justifica atata vreme cat nu au relevanta motivele neproducerii rezultatului in cazul tentativei, ele putand fi de orice natura, dar independente de vointa faptuitorului pentru a angaja raspunderea penala a acestuia.

2)Doctinarii aduc si ei o justificare pentru abrogarea alin.(2) al art.20 din codul penal ỉn vigoare,socotind ca "tratamentul identic al tentativei relativ impropie cu cel al tentativei proprii atrage ỉn mod normal ỉntreaga economie a textelor".¹

3)In opinia mea abrogarea alin.(2) al art.20, ỉn anteproiectul viitorului cod penal, este una justa deoarece sunt suficiente prevederile art.20 alin.(1) din codul penal ỉn vigoare pentru identificarea tentativei si pentru deosebirea ei de infractiunea consumata.Notiunea de tentativa consacrata de legiuitor prin art.20 alin.(1) este ỉndestulatoare ỉn ceea ce priveste deosebirea ỉntre tentativa si infractiunea consumata deoarece orice punere in executare a unei hotarari de a savarsi o infractiune, executare care este ỉntrerupta sau nu ỉsi produce efectul se ỉncadreaza ỉn institutia tentativei,nefiind necesare reglementarile aduse de alin.(2) al art.20 din codul penal ỉn vigoare.

Expunand argumentele pentru abrogarea alin.(2) al art.20 simtim nevoia de a privi si la ratiunea legiuitorului din 1969 cand au fost introduse prevederile acestui alineat,urmand sa prezentam argumetele pentru mentinerea alin.(2) al art.20 din codul penal ỉn vigoare.

I. Pentru a determina daca alin.(2) al art.20 din codul penal ỉn vigoare este necesar sau prevederile lui nu mai sunt ỉn concordanta cu realitatea contemporana a fenomenului infractional trebuie sa privim la ratiunea introducerii acestuia ỉn legea penala

Tentativa se gasea prevazuta atat ỉn condica criminaliceasca din 1841,cat si ỉn codul Stirbey de la 1850,ỉn acelasi fel dupa cum a fost reglementata ỉn codul de la 1864.In toate aceste legiuiri,tentativa era totdeauna admisa ỉn materie de crima si ỉn materie de delict dar niciodata la contraventiuni.

In toate aceste coduri nu este prevazuta tentativa improprie asadar ne punem ỉntrebarea de ce a fost necesara introducerea ei ỉn codurile penale din 1936 si apoi 1969?

In secolul XVIII existau teorii cu privire la sanctionarea sau nesanctionarea asa-numitei infractiuni imposibile.Tentativa improprie era considerata o infractiune imposibila deoarece rezolutia delictuoasa se manifesta ỉn exterior ỉnsa ỉntr-un mod "incapabil de a atinge ordinea juridica,de a vatama sau de a primejdui macar interesele cuiva ".¹

Astfel ,legiuitorul din 1936 a simtit nevoia de a pune capat discutiilor despre incriminarea sau dezincriminarea infractiunii imposibile introducand ỉn codul penal prevederile tentativei relativ improprii.

In baza argumentului 1) ỉn prezent aceste chestiuni au fost definitiv transate, astfel incat nu se mai justifica mentinerea textului in discutie,nu mai putem vorbi de o necesitate de incriminare a tentativei relativ improprii deoarece modalitatile tentativei nu au relevanta ỉn ceea ce priveste pedepsirea infractorului.

II.Un alt argument adus pentru mentinerea alin.(2) al art.20 este ca prevederile alineatului maresc sfera de cuprindere a tentativei.Prin modalitatile tentativei consacrate de legiuitor prin art.20 alin.(2) se clarifica "sfera de cuprindere a actelor reprezentand o ỉncercare de a comite o infractiune "² de "actele de pregatire a executarii adica actele care sunt mai ỉndepartate de momentul consumarii infractiunii"³.

In baza argumentului 3) putem afirma ca orice infractiune neconsumata este o tentativa astfel prevederile alin.(2) al art.20 nu maresc sfera tentativei deoacere suntem chiar ỉn cazul prevazut de art.20 alin(1) ỉn care actul de executare nu ỉsi produce efectul ,prevederile acestui articol fiind suficiente pentru indentificarea tentativei.

III.Ultimul argument adus pentru mentinerea alin.(2) al art.20 este ca acesta ajuta in practica judiciara la o identificare mai usoara a tentativei.

Pentru a arata utilitatea alin.(2) vom exemplifica o speta ỉntalnita in practica judiciara care s-a solutionat prin aplicarea alineatului ỉn discutie:

" S-a retinut ỉn sarcina ỉnvinuitului I.E. faptul ca,ỉn scopul ỉnsusirii fara drept a rotii unui autovehicul,a montat un cric si a ridicat masina ,fiind surprins ỉn acest moment si ỉmpiedicat sa continue demontarea rotii.Fiind trimis ỉn judecata pentru tentativa de furt,inculpatul a sustinut ca,ỉn lipsa unor scule potrivite pentru demontarea rotii si ỉn raport cu momentul cand a fost surprins,activitatea desfasurata de el constituie un simplu act de pregatire"¹

Intr-adevar ne aflam in cazul prevazut de alin(2) art.20 ỉnsa speta poate fi solutionata si prin aplicarea art.20 alin.(1) deoarece montarea cricului sub masina este un act de executare iar surprinderea infractorului ỉn acest moment a dus la neproducerea rezultatului prevazut,actul sau de executare aplicand dispozitiile art.20 alin.(1) din codul penal in vigoare este tentativa de furt.

4.Concluzii

Aratand ca prevederile alin.(2) al art.20 din codul penal actual nu pot avea un caracter de extindere a sferei tentativei deoarece aceste prevederi sunt de fapt particularitati calitative ale executarii pe care le regasim si ỉn cazul tentativei proprii prevazuta ỉn art.20 alin.(1) ,subliniind  tratamentul identic al acestora si aratand suficienta prevederilor al art.20 alin(1) pentru solutionarea spetelor din practica judiciara putem concluziona ca renuntarea la reproducerea prevederilor alin.(2) al art.20 din codul penal ỉn vigoare ỉn viitorul cod penal este una justa.

Bibliografie:

1.George Antoniu,Teodor Vasiliu,Stefan Danes - "Codul penal comentat si adnotat.Partea generala",Ed. Siintifica,1972,Bucuresti

2.George Antoniu - "Tentativa",Ed. Societatii Tempus,1996, Bucuresti

3.Matei Basarab,Viorel Pasca,Gheorghita Mateut,Constantin Butiuc -"Cod penal comentat",Ed. Hamangiu,2007, Bucuresti

4. Vintila Dongoroz - "Drept penal(reeditarea editiei din 1939)",Ed. Asociatia romana de stiinte penale,2000, Bucuresti

5.Constantin Mitrache,Costica Bulai,Cristian Mitrache,Lavinia Lefterache -"Drept penal roman.Partea generala.Culegere de probleme din practica judiciara pentru uzul studentilor",Ed. Universul Juridic,2008, Bucuresti

Revista de drept penal ,Nr 4,2007

7."Curs de drept penal de Tanoviceanu",vol I,Ed Atelierele grafice SOCEC & Co,1912, Bucuresti