Introducere in dreptul procesual civil

1.Definitie:dreptul procesual civil este ansamblu de norme juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturile civile ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.

Procesul civil: este activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare care participa la infaptuirea justitiei in cauzele civile in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile supuse judecatii si executarii civile a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevazuta de lege.

2.Particularitatile dreptului procesual civil

1. Are caracter complex pentru ca implica indeplinirea unei multitudini de acte procedurale.

2. Presupune realizarea activitatii judiciare cu participarea partilor si a altor subiecti procesuali.Indispensabila este nu numai activitatea partilor ci si cea a instantei.

3. Are caracter formalist intrucat actele de procedura sunt supuse unor exigente de forma si unor termene in inauntru carora trebuie exercitate anumite acte de procedura.

4. Presupune realizarea activitatii judiciare intr-o cauza civila concreta.Activitatea judiciara presupune aplicarea legii la un caz concret.

3.Functiile procesului civil se circumscriu la apararea ordinii juridice constituite din toatlitatea normelor de drept privat.

4.Principiile fundamentale ale dreptului preocesual civil

4.1.Principiul legalitatii-presupune respectarea normelor de catre toate persoanele fizice si juridice, precum si de catre stat. Este consacrat si de catre Noul Cod expres. Mentionat in art.1al.5 si art.124 din Constitutie.

4.2.Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai in fata de lege-presupune cerinta solutionarii litigiilor fara nicio ingerinta din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Independenta este necesara pentru asigurarea impartialitatii judecatorului fata de partile din proces.Este mentionat pe larg in Codul deontologic al magistratilor si isi gaseste aplicarea numai in activitatea de judecata. Un rol important in asigurarea independentei judecatorilor ii revine Consiliului Superior al Magistraturii care este garantul acesteia.

.3.Principiul inamovibilitatii judecatorilor.Prin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in functie:judecatorii odata investiti in functie nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati decat in conditii exceptionale.Inamovibilitatea este consacrata in mod expres de art.2al.1 din Legea nr.303/2004 care reia prevederile constitutionale inserate in art.125al.1.Procurorii se bucura de stabilitate.

4.4.Principiul adevarului-consacrat in Constitutie in art.129al.5. Noul Cod a preluat in mod exact aceasta reglemenatre. In activitatea desfasurata judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Implica cerinta ca toate imprejurarile de fapt ale cauzei sa fie stabilite de catre instanta in deplina concordanta cu realitatea.

4.5.Principiul rolului activ-inserat in art.129C.pr.civ. si in cuprinsul art.21 din Noul Cod.

Aspect principale:

-cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept, judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare(art.129 al.4C.pr.civ., art.21al.2Noul Cod);

-obligatia instantei de a ordona, din oficiu, administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc (art. 129 alin. 5 C. proc. civ.).

-instanta poate pune in discutia partilor necesitatea largirii cadrului procesual prin introducerea in proces si a altor persoane, dar numai in conditiile legi;instanta nu poate insa din oficiu sa dispuna introducerea in proces a tertilor

-obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor de parti in proces si de starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a procesului(art.129al.2C.pr.civ.).Noul Cod in art.20 stabileste ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila prin mediere, potrivit legii speciale.

-dreptul instantei de a da sau restabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire (art.21al.4Noul Cod);cu toate acestea, judecatorul nu poate trece peste calificarea data de parti, atunci cand in temeiul unui acord expres au convenit cu privire la calificarea juridica si motivele de drept si au inteles sa limiteze dezbaterile la acestea, cu conditia sa nu se incalce drepturile si interesele legitime ale altora(art.21al.5Noul Cod)

4.6.Principiul egalitatii partilor in fata justitiei-prevazut in mod expres de art.7din Noul Cod precum si de art16al.1 din Constitutie.Presupune ca judecarea proceselor pentru toti cetatenii sa se realizeze de catre aceleasi organe si potrivit acelorasi reguli de procedura.Aceleasi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor partilor.

4.7.Principiul desfasurarii procesului in limba romana

Constitutia stipuleaza expres ca ,,procedura judiciara se desfasoara in limba romana".Noul Cod prevede la art.17al.1 ca ,,procesul civil se desfasoara in limba romana".Exista doua exceptii:

-persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna fata de instantele de judecata, in conditiile legii, insa actele de procedura se vor materializa in inscrisuri redactate in lima romana;

-cetatenii straini si apatrizii au drepul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret;

Nerespectarea principiului desfasurarii procedurii judiciare in limba romana atrage dupa sine nulitatea hotararii pronuntate in cauza.

4.8. Principiul publicitatii-deriva din art. 126 din Constitutie, 121 alin. 1 Codul de procedura civila si din art. 5 din Lg.nr. 92/ 1992.

Publicitatea dezbaterilor prezinta doua forme:

- publicitatea pentru parti - Partile pot participa la efectuarea tuturor actelor de procedura si pot lua cunostinta de toate inscrisurile sau de dovezile de la dosar.Exceptie- art. 122 Cod Proc. Civ. prevede posibilitatea indepartarii din sala de sedinta a partii care prin comportarea sa tulbura mersul dezbaterilor; pentru a se asigura dreptul la aparare art.123 Cod Proc. Civ. dispune ca si intr-o atare imprejurare, inainte de inchiderea dezbateilor, partea indepartata din sala va fi chemata si, sub pedeapsa nulitatii, " i se vor pune in vedere toate faptele esentiale petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati."

- publicitatea pentru public consta in dreptul fiecarei persoane straine de proces de a asista la dezbateri.Exceptii- art. 121 C.proc.civ., instanta poate dispune din oficiu sau la cererea uneia dintre parti, ca judecata sa se faca in sedinta secreta in ipoteza in care " dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti." ; hotararea se va pronunta intodeauna in sedinta publica.

Noul Cod consacra principiul publicitatii intr-o forma asemnatoare cu cea din actualul cod(art.121), continutul fiind identic.Totusi Noul Cod contine si si dispozitii procedurare care induc ideea potrivit careia , in fata primei instante, cercetarea procesului se realizeaza in sala de consiliu. De asemenea, potrivit proiectului, in caile de atac cercetarea pocesului " daca este necesar" se face in sedinta publica. Prin urmarea noul cod conduce , in mod inevitabil, la o semnificativa diminuare a sferei de actiune a principiului publicitatii pentru public

4.9. Principiul oralitatii- prevazut in art. 127 C.pr.civ.-pricinile se dezbat verbal daca legea nu dispune altfel.Sub sanctiunea nulitatii, presedintele este obligat sa dea cuvantul partilor pentru sustinerea pretentiilor pentru discutarea regularitatii actelor de procedura, a probelor sau pentru a pune concluzii.Principiul oralitatii asigura publicitatea reala, contradictorialitatea efectiva si exercitarea eficienta a dreptului de aparare.

4.10. Principiul contradictorialitatii ingaduie partilor in litigiu sa participe in mod activ la prezentarea, argumentarea si descoperirea drepturilor sau intereselor lor in cursul desfasurarii judecarii litigiului.Nu este exprimat intr-o forma directa dar el se deduce din numeroase dispozitii legale. Pentru ca partile sa aiba posibilitatea efectiva de a discuta in contradictoriu toate elementele cauzei, ele trebuie incunostiintate in timp util despre existenta si obiectul litigiului, despre locul si data solutionarii acestuia. Aceasta cerinta elementara se realizeaza prin citarea partilor. Contradictorialitatea contribuie in practica si la realizarea altor principii procesuale. Nerespectarea principiului contadictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate.

Noul Cod consacra in mod expres principiul in art.13 stipuland, in acord cu jurisprudenta constanta formata in aceasta chestiune, ca judecatorul nu isi poate intemeia hotararea decat pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse, in prelabil, dezbaterii contradictorii.

4.11. Principiul dreptului de aparare-reglementat constitutional in art. 24. Dreptul la aparare are 2 acceptiuni:

a. material - mai larg - si care cuprinde intregul complex de drepturi si garantii procesuale care asigura partilor posibilitatea de a-si apara drepturile si interesele.

b. formal - mai restrans - si care vizeaza dreptul partilor de a-si angaja un aparator.

Realizarea dreptului la aparare prin prisma modului de organizare si functionare a instantelor este asigurat de existenta unui sistem de principii care sta la baza organizarii si functionarii instantelor cum ar fi legalitatea, egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.Ajutorul public judiciar este o garantie a dreptului la aparare.

4.12. Principiul disponibilitatii-specific procesului civil.

Presupune-dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil

-dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata sau a apararii

-dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv dedus judecatii

-dreptul de achiesare

-dreptul de a stinge litigiul prin tranzactie

-dreptul de a ataca sau nu hotararea si de a starui sau nu in calea de atac exercitata

-dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti

4.13.Principiul nemijlocirii-presupune cercetarea de catre instanta, in mod direct, intreg materialul probatoriu. Implica folosirea altor dovezi primare (din prima sursa). Exceptii- administrarea probelor prin comisie rogatorie

-asigurarea dovezilor

4.14.Principiul continuitatii- a primit in Noul Cod o consacrare expresa in art.18 care stipuleaza ca ,,judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii". Presupune solutionarea intregului proces numai de catre judecator investit initial care nu poate fi inlocuit decat pentru motive temeinic justificate.

5. Natura dreptului procesual civil stabilirea naturii dreptului procesual civil consta in determinarea apartenentei acestuia la dreptul public sau la dreptul privat.In cazul dreptului procesaul civil, in relatia procesuala este intotdeauna implicat statul, prin intermediul autoritatii judiciare, care are obligatia de a distribui jusitita.Prin urmare administratia justitiei nu poate fi calificata ca o problema de interes privat.Concluzia- dreptul procesual civil apartine dreptului public.

6.Izvoarele dreptului procedural civil

a.Legea-principalul izvor de drept procesual civil: Constitutia si Codul de procedura civila-a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865, adoptat dupa modelul Legii genoveze din anul 1819, varianta a Codului francez de procedura civila din anul 1806, modificat succesiv. Noul Cod a fost adoptat prin Legea nr.134/2010 care va intra in vigoare la data prevazuta in legea de punere in aplicare a acestuia care va fi supusa spre aprobare Parlamentului in termen de 6 luni de la data publicarii Noului Cod.

Norme cu caracter procedural se intalnesc si in alte legi cum ar fi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara republicata, Legea contenciosului adminstrativ nr.554/2004, Legea nr.59/2003 a Codului muncii, Legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti etc.

b.Ordonantele Guvernului-numarul acestora este relativ redus; ex.Ordonanta de urgenta nr.138/2000, Ordonanta de urgenta nr.59/2001, Ordonanta de urgenta nr.212/2008 privind modificarile aduse taxelor de timbru judiciar.

c.Acte adoptate de Comisia si Parlamentul European

- Regulamentul CE nr.44/2001privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre;

-RegulamentulCEnr.2201/2003, privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si a raspunderii parintesti;

-Regulamentul CE 1206/2001 privind cooperarea intre instantele statelor membre in domeniul obtinerii de probe in materie civila sau comerciala;

- Regulamentul nr.805/2004 al Consiliului si Parlamentului European privind crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate;

- Regulamentul (CE) nr.1896/2006 deinstituire a uneiproceduri europene de somatie de plata;

- Regulamentul (CE) nr.861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusa.

d.Practica judiciara si cutuma- obiect de controversa in privinta calificarii lor ca izvoare de drept. Recursului in interesul legii are ca obiect "chestiunile de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti" si finalitate "interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei".

Noul Cod cuprinde un Titlu dedicat unificarii practicii judiciare in cuprinsul caruia este reactualizata institutia recursului in interesul legii si introdusa procedura sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prentru dezlegarea unor probleme de drept.

Obiceiul acesta nu constituie izvor de drept decat pentru dreptul civil.

e.Doctrina- nu este considerata izvor formal de drept material sau procesual.

7.Clasificarea legilor de procedura civila

a.Dupa obiectul de reglementare:

-legi de organizare judecatoreasca -reglementeaza structura, alcatuirea instantelor judecatoresti si statutul magistratilor; ex.Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara;

-legi de competenta-reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport de alte organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp delimitarea de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila;

-legi de procedura propriu-zisa-reglemeneteaza modul de desfasurare a activitatii de solutionare a cauzelor civile si de urmarire silta a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila; aceste legi se divid la randul lor in -legi de procedura contencioasa;-legi de procedura necontencioasa;-legi de executare silita;

b.Dupa sfera raporturilor sociale reglementate:

-legi generale-regelemeneteaza raporturile aplicabile in orice materie cu exceptia acelora pentru care s-a instituit o alta procedura;art.721C.pr.civ. si art.2Noul Cod precizeaza expres ca dispozitiile sale alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila;

-legi speciale de procedura-prescriu reguli de urmat intr-o anumita materie determinate si datorita acestei imprejurari norma speciala deroga de la dreptul comun;ex.Legea nr.247/2005 privin reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cuprinde in titlul XIII dispozitii privind judecata proceselor funciare derogatorii de la dreptul comun;

Clasificarea este importanta pentru stabilirea raporturilor dintre acestea atunci cand vin in concurs.Prima regula este aceea ca normele speciale au intaietate fata de normele generale chiar daca acestea sunt ulterioare.Cea de a adoua regula stabileste ca legile special se intregesc cu cele generale.Cea de a treia regula ce trebuie retinuta este aceea ca legile special sunt de stricta interpretare.

c.Dupa caracterul conduitei

-legi procedura imperative-cele care impun o anumita conduita de la care partile nu pot deroga; ex:art. 85C.proc.civ., art.109 alin. 1 C.proc.civ., art. 21 alin, final C.proc.civ., art.133 alin. 1 C.proc.civ., art. 159 C.proc.civ, art. 189 alin. 1 pct. 3 si 4 C.proc.civ.etc;

-legi de procedura dispositive(supletive sau permisive)-cele care impugn o conduit de la acre partile pot conveni sa se abata; ex: art. 27 C.proc.civ, art. 37 alin. I C. proc.civ, art. 67 alin. I C.proc.civ., art. 119 alin. 1 C.proc.civ;

De regula, caracter imperativ trebuie atribuit normelor care vizeaza interesul public al bunei administrari a justitiei si caracter dispozitiv celor care nu exced interesele procesuale ale partilor.Sunt considerate cu caracter imperativ normele referitoare la organizarea judiciara, competenta materiala a instantelor si cele care vizeaza principiile de baza ale activitatii judiciare.

8.Actiunea legilor de procedura civila-Noul Cod cuprinde un capitol distinct referitor la aplicarea legii de procedura civila in timp si in spatiu.

- in timp-legea procesual civila produce efectele in tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare si pana la abrogare; actele si faptele ce se produc intre momentul intrarii in vigoare si abrogare vor fi supuse legii respective (tempus regit actum); legea procedurala nu are putere retroactiva; "conflictul legilor in timp" se solutioneaza potrivit principiului imediatei aplicatiuni a legii noi(nu mai este reluat de Noul Cod)-ultimul act normativ va guverna atat procesele in curs de judecata, cat si cele nascute din fapte anterioare noii legi,dar promovate dupa aparitia acesteia.

Legea noua nu aduce atingere actelor procedurale imdeplinite anterior intrarii ei in vigoare. Dar nici legea veche nu se mai aplica dupa abrogarea sa-art.725 alin.(4) Cod procedura civila.

Exceptie:

-admisibilitatea dovezilor care se apreciaza dupa legea in vigoare la data incheierii actului juridic respective; administrarea probelor este guvernata insa de principiul imediatei aplicatiuni a legii noi.

- in cazul schimbarii competentei pentru cauzele in curs de judecata care raman in jurisdictia instantelor investite la acea data conform art.725al.3 C.pr.civ.

-in spatiu-actiunea legilor de procedura civila este guvernata de principiul teritoritalitatii, in sensul ca legile romane se aplica pe intreg teritoriul tarii.Consecinte: a)legile procedurale romane se aplica doar proceselor ce se solutioneaza in tara noastra;b) aplicarea unei legi de drept substantial straine de catre o instanta romana nu determina si aplicarea legii procedurale a statului respective;c) efectuarea unei comisii rogatorii, in tara noastra, la cererea unei autoritati judiciare straine, se face dupa legea noastra procesuala;d) hotararile judecatoresti pronuntate in strainatate pot fi executate in Romania numai dupa incuviintarea urmaririi silite de catre instanta romana competent; exista si hotarari recunoscute de plin drept- cazul hotararilor straine care se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate.

Noul Cod stipuleaza intr-un articol distinct problema teritorialitatii legii de procedura aratand ca in cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse inh Cartea VII intitulata ,,Procesul civil international".

- asupra persoanelor-nu ridica probleme deosebite;drepturile procedurale sunt recunoscute si persoanelor fizice si juridice straine.