 |  |
|
Imparteala de ascendent
Sectiunea I - Notiunea de partaj de ascendent
Partajul de ascendent este actul juridic intre vii (donatie) sau din cauza de moarte (testament) prin care un ascendent divide, in tot sau in parte, bunurile sale intre eventualii sai mostenitori din clasa descendentilor, creand intre ei, raporturi de imparteala.
"Ascendentii pot face partajul bunurilor lor intre descendenti." prevede art. 1160 C.civ.
Partajul de ascendent deroga de la dreptul comun, intrucat mostenirea in loc sa se transmita la mostenitori in stare de indiviziune, trece asupra lor impartita iar imparteala in loc sa fie rezultatul vointei copartasilor rezulta numai din vointa ascendentului impartitor.
In consecinta, raporturile de imparteala se nasc intre descendenti, desi nu ei sunt autorii actului de imparteala.
Partajul de ascendent este un act juridic mixt, reprezentand, pe de o parte o donatie sau o dispozitie testamentara, iar pe de alta parte un act de imparteala care insa nu pune capat unei indiviziuni, ci previne o indiviziune intre descendentii dispunatorului la moartea acestuia.
Sectiunea a II‑a - Conditii de validitate
Partajul de ascendent trebuie sa respecte atat normele care reglementeaza donatiile sau testamentele, cat si normele care reglementeaza impartelile succesorale.
Conditii de forma
Partajul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea formelor, conditiilor si regulilor prevazute de lege pentru aceste acte juridice (art. 1161 alin. (1) C.civ.).
Nerespectarea conditiilor de forma prevazute de lege atrage nulitatea absoluta a actului de imparteala de ascendent, insa dupa decesul ascendentului dispunator descendentii beneficiari ai impartelii pot "confirma" actul nul prin executarea dispozitiilor partajului de ascendent cu buna‑stiinta, adica cunoscand cauza de nulitate.
Conditii de fond
Partajul de ascendent trebuie sa indeplineasca conditiile de fond generale prevazute de lege pentru validitatea donatiilor si respectiv a dispozitiilor testamentare (capacitate, consimtamant, cauza, obiect etc.).
Pe langa acestea legea impune indeplinirea unor conditii speciale pentru validitatea partajului de ascendent care privesc persoanele intre care intervine, bunurile care se impart si modul in care se face imparteala:
a) Numai parintii si ceilalti ascendenti pot sa‑si imparta bunurile intre mostenitorii lor prezumtivi, cu efectele unei imparteli de ascendent.
Ascendentii pot fi din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie.
Rudele colaterale si strainii nu pot face o imparteala de ascendent, dar ei pot obtine rezultate asemanatoare, pe calea unor legate, in asa fel ca eventualii mostenitori sa primeasca ceea ce le‑ar fi revenit in cazul impartirii unei mosteniri legale.
Imparteala de ascendent poate fi facuta numai intre copii si ceilalti descendenti ai dispunatorului (nepoti, stranepoti etc. din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), care pot si doresc sa vina la mostenirea pe care ascendentul o va lasa.
Donatia conjunctiva se poate face numai intre descendentii comuni.
Descendentii intre care se face partajul de ascendent trebuie sa aiba vocatie utila la mostenirea dispunatorului, sa nu fie nedemni si sa fi acceptat succesiunea expres sau tacit.
Nu are importanta daca ei vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare.
Partajul de ascendent trebuie sa cuprinda sub sanctiunea nulitatii absolute pe toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala la mostenire
In cazul nulitatii partajului pentru omiterea unor descendenti, actul de partaj poate produce efectele legatului testamentar, respectiv ale donatiei in care a fost imbracat partajul nul, daca sunt insa indeplinite conditiile prevazute de lege pentru validitatea acestor acte.
Intrucat in principiu partajul testamentar nu transforma pe descendentii intre care se face imparteala in legatari, ei ramanand mostenitori legali, daca partajul testamentar de ascendent a cuprins pe toti descendentii, dar unul dintre ei nu vine la mostenire (nu are vocatie utila) fiind predecedat (si nu are la randul sau descendenti care sa vina in locul lui prin reprezentare), ori este nedemn sau renuntator, partajul nu este nul, ci ramane valabil, dar partea descendentului fara vocatie utila va fi dobandita in indiviziune de ceilalti mostenitori.
Daca partajul de ascendent a fost facuta prin donatie, donatarul (sau succesorul sau daca a murit) va pastra donatia chiar si in cazul in care nu va veni la mostenire, in conditiile dreptului comun.
Cat priveste capacitatea ceruta descendentilor intre care partajul este facut se va aplica dreptul comun, adica ei vor trebui sa existe la data donatiei sau, in cazul partajului testamentar, la data deschiderii mostenirii, sau cel putin sa fie conceputi la aceste date, sub conditia ca sa se nasca vii.
Omiterea sotului supravietuitor din partajul de ascendent nu atrage nulitatea acestuia.
Mai mult includerea sotului supravietuitor in actul de imparteala nu valoreaza partaj de ascendent, urmand ca bunurile ce i‑au fost "impartite" prin act sa fie dobandite de el in conditiile dreptului comun ca legate, respectiv donatii.
Fireste, sotul supravietuitor omis de la partaj va putea, prin petitia de ereditate, sa ceara mostenitorilor portiunea sa ereditara, iar daca prin partajul de ascendent defunctul i‑a avantajat pe descendenti in detrimentul sotului supravietuitor, stirbindu‑i rezerva, acesta va putea pretinde prin actiunea in reductiune reintregirea rezervei la care are dreptul potrivit legii.
b) Partajul succesoral poate avea ca obiect numai bunuri care apartin in mod exclusiv ascendentului dispunator.
Bunurile asupra carora ascendentul nu are decat un drept in indiviziune nu pot face obiectul unui partaj de ascendent, caci actul de imparteala nu ar face sa inceteze coproprietatea si prin urmare nu ar putea constitui decat o donatie ordinara sau un legat, dupa caz.
Parintii nu pot dispune de bunurile comune pe care le au in devalmasie in calitate de soti decat printr‑un partaj conjunctiv, facut impreuna in folosul copiilor comuni.
Nu mai putin, un astfel de partaj nu poate fi facut valabil decat prin donatie, caci daca ar fi facut prin testament, el ar fi nul absolut, testamentul reciproc fiind interzis de lege (art. 1036 C.civ.).
Partajul de ascendent testamentar poate avea ca obiect intreaga masa succesorala (adica toate bunurile pe care ascendentul le lasa la moartea sa) sau numai o parte din bunurile cuprinse in aceasta. In cazul in care imparteala testamentara este partiala, bunurile succesorale necuprinse in ea se vor mosteni in indiviziune, urmand a fi partajate intre coindivizari potrivit dreptului comun.
Partajul de ascendent facuta prin donatie nu poate avea ca obiect decat bunurile prezente ale dispunatorului, nu si cele viitoare.
Daca ascendentul a dispus prin donatie imparteala atat de bunuri prezente, cat si de bunuri viitoare, partajul‑donatie va fi nul in intregime, numai daca imparteala bunurilor viitoare nu ar putea fi despartita de cea a bunurilor prezente.
In caz contrar, partajul va fi valabil pentru bunurile prezente si nul doar pentru bunurile viitoare (nulitate partiala).
Partajul de ascendent trebuie sa fie facuta cel putin sub aspect volitiv printr‑un singur act si sa fie facut de ascendent sau cel putin cu concursul sau.
El trebuie sa fie efectiv, adica sa se materializeze in formarea de loturi de bunuri in natura cuvenite descendentilor.
Un act prin care ascendentul indica numai cotitatea cuvenita fiecarui descendent nu este un partaj de ascendent pentru ca in acest caz indiviziunea va continua sa existe.
Intrucat partajul de ascendent este in cele din urma o lichidare a succesiunii, ascendentul trebuie sa respecte rezerva succesorala a fiecarui descendent. Ascendentul ii poate favoriza pe unii dintre descendenti, dar numai in limitele cotitatii disponibile si cu respectarea rezervei succesorale a descendentilor defavorizati. In consecinta, loturile descendentilor nu trebuie sa fie egale valoric.
Regula egalitatii in natura intre loturi va avea un caracter de recomandare in imparteala de ascendent.
Precizam ca partajul de ascendent va trebui sa respecte rezerva succesorala nu numai a descendentilor, intre care se face partajul, dar si a sotului supravietuitor, cand este si el chemat la mostenire.
Sectiunea a III‑a - Efectele partajului de ascendent
Efectele partajului de ascendent difera dupa cum el a fost facut prin donatie sau prin testament.
Efectele partajului‑donatie
Intre ascendentul‑donator si descendentii sai donatari se nasc raporturi specifice contractului de donatie potrivit dreptului comun.
Deci donatarii vor dobandi irevocabil de la data incheierii contractului drepturile care formeaza obiectul lui si pot dispune liber de ele.
In cazul imobilelor, pentru opozabilitatea fata de terti a dreptului de proprietate dobandit prin donatie este necesara inscrierea acestuia in Cartea funciara.
Intrucat descendentii donatari nu sunt succesori universali sau cu titlu universal ai donatarului, ci succesori cu titlu particular, ei nu raspund pentru datoriile ascendentului donator, afara numai daca acesta nu le‑a impus sarcina de a plati anumite datorii care existau la data actului de donatie si sunt indicati in acest act.
Creditorii ascendentului pot ataca donatia, daca considera ca a fost facuta in frauda drepturilor lor, prin actiunea revocatorie, fara a dovedi complicitatea la frauda a descendentilor.
Valoarea donatiei va trebui reunita fictiv la activul net al mostenirii pentru calculul cotitatii disponibile.
Descendentii‑donatari au unii fata de altii calitatea de copartasi iesiti din indiviziune si in consecinta intre ei exista obligatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse (art. 683 alin. (1) C.civ.).
Daca inegalitatea in natura a loturilor a fost compensata prin sulta, neplata sultei nu da dreptul descendentului creditor sa ceara rezolutionarea partajului de ascendent, afara numai daca ascendentul donator nu a dispus contrariul in actul de imparteala‑donatie.
La moartea ascendentului donator, partajul prin act intre vii devine o adevarata imparteala succesorala, iar descendentii donatari devin succesibili, ramanand insa in continuare donatari.
Din faptul ca donatarii devin succesibili rezulta ca pentru a veni la mostenire acestia trebuie sa existe la deschiderea ei si sa aiba o vocatie succesorala utila, adica sa nu fie nedemni sau renuntatori.
Descendentii care pot si vor sa vina la mostenire raspund in calitate de mostenitori pentru pasivul succesoral, fiecare proportional cota succesorala ce ii revine fiecaruia.
Descendentii donatari mostenitori dobandesc succesiunea divizat, deci fiecare pastreaza bunurile primite prin donatie.
Restul bunurilor succesorale care nu au facut obiectul impartelii de ascendent vor fi dobandite de mostenitori in indiviziune.
Daca prin partajul‑donatie rezerva unui descendent a fost incalcata, el va putea intenta actiune in reductiunea liberalitatii excesive facute celuilalt descendent.
Bunurile donate in cadrul partajului de ascendent constituie o lichidare anticipata a mostenirii intre toti descendentii si prin urmare, nu sunt supuse raportului.
Raportarea donatiei ar insemna practic desfiintarea partajului de ascendent.
Descendentii‑donatari care renunta la mostenire sau sunt indepartati de la ea ca nedemni pastreaza bunurile ce le‑au fost donate, intrucat calitatea de donatar a descendentului si efectele donatiei nu sunt conditionate de venirea lui la mostenire.
Efectele partajului de ascendent testamentar
Partajul de ascendent testamentar este un act pentru cauza de moarte, care nu produce nici un efect in timpul vietii testatorului.
Testatorul poate pana la sfarsitul vietii sale revoca sau modifica oricand dispozitiile sale testamentare.
La moartea testatorului, adica la deschiderea succesiunii, descendentii dobandesc bunurile atribuite in stare divizata conform partajului de ascendent testamentar
Partajul de ascendent testamentar nu aduce nici o modificare titlului in temeiul caruia descendentii intre care a fost facuta imparteala testamentara vin la mostenire.
Descendentii raman mostenitori legali si nu sunt transformati prin partajul de ascendent in legatari. Testatorul nu face prin partajul testamentar legate, ci doar o imparteala succesorala.
In consecinta, descendentii pot sa accepte mostenirea sau sa renunte la ea astfel cum le‑a fost transmisa, adica impartita de ascendent in virtutea dreptului pe care i‑l confera legea.
La moartea testatorului, testamentul va da nastere intre descendentii care vin la mostenire numai unor raporturi de imparteala.
Ei isi datoreaza reciproc garantie pentru evictiune si pentru vicii ascunse, sunt obligati la raportul donatiilor preciputare primite de la defunct si se vor bucura de privilegiul copartasului.
Bunurile neimpartite de testator vor fi dobandite de mostenitori in indiviziune.
Daca testatorul a instrainat in timpul vietii toate bunurile care potrivit testamentului alcatuiau lotul (partea) unuia dintre descendenti, acel descendent este omis de la partaj si prin urmare va putea cere anularea partajului de ascendent testamentar.
Daca insa numai o parte din bunurile din lot au fost instrainate in asa masura, incat "el ar fi vatamat in partea sa legitima" (adica in rezerva), partajul este valabil, dar descendentul va putea cere prin actiunea in reductiunea loturilor copartasilor favorizati reintregirea rezervei sale succesorale.
In cuprinsul testamentului se pot afla si dispozitii de ultima vointa ale ascendentului testator in favoarea altor persoane sau legate independente care nu au legatura cu descendentii copartasi, si chiar daca unul dintre copartasi este gratificat printr‑un legat peste partea ce i s‑a dat prin partajul de ascendent, dar in limitele cotitatii disponibile, acestea nu schimba egalitatea de mostenitori legali a descendentilor copartasi si nici validitatea impartelii testamentare.
Ineficacitatea partajului de ascendent
Partajul de ascendent poate fi ineficace din cauze prevazute de dreptul comun sau din cauze de ineficacitate specifice acestui act.
a) Partajul de ascendent poate deveni ineficace potrivit dreptului comun, intrucat ar fi anulabil (pentru lipsa capacitatii de exercitiu sau pentru vicii de consimtamant) ori nul absolut (pentru nerespectarea formei solemne a actului de imparteala) sau ar fi caduc.
Partajul‑donatie poate deveni ineficace si prin revocarea lui pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine ori daca a fost revocat ca urmare a admiterii actiunii pauliene intentata de creditorii ascendentului donator.
b) Partajul de ascendent este ineficace si pentru cauze specifice, proprii acestui act.
Potrivit art. 1163 alin. (1) C.civ. este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala.
Sanctiunea nulitatii absolute nu se aplica partajului in care nu a fost inclus un descendent care vine la mostenire prin reprezentare succesorala insa a fost cuprins acela pe care il reprezinta.
Daca prin partajul de ascendent se incalca rezerva succesorala a vreunui descendent sau a sotului supravietuitor, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive.
In cazul in care imparteala de ascendent a fost facuta prin act intre vii de catre ambii parinti, dreptul la actiunea in reductiune se va naste numai la moartea parintelui supravietuitor, intrucat prin efectul unui asemenea partaj, bunurile celor doi parinti alcatuiesc o singura masa, impartita printr‑o operatiune cu caracter indivizibil.
"Parintii, in viata fiind, pot proceda la o imparteala a averii lor catre descendenti, dar pentru ca o astfel de imparteala sa fie valabila, se cere ca ea sa fie facuta prin acte juridice sub forma de donatii sau testamente, cu respectare, conditiilor cerute e lege pentru asemenea acte. In ceea ce priveste donatia, aceasta se face prin act autentic, cu exceptia cazului cand cuprinde bunuri mobile, cand se poate face si sub forma de dar manual, iar cu privire la testament, numai in formele prevazute de Codul civil. Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 362 din 26 februarie 1987 in "Revista romana de drept" nr. 12 / 1987, p. 73.
"Pentru a fi valabila, imparteala de ascendant trebuie sa cuprinda numai pe toti copiii si ceilalti descendenti si disparutului, dar nu si pe ceilalti mostenitori rezervatari. Astfel, faptul ca sotul supravietuitor este rezervatar nu are nicio relevanta din acest punct de vedere. Acesta nu isi va avea drepturile sale incalcate, deoarece poate sa-si ocroteasca rezerva pe calea actiunii in reductiune." Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 1444 din 1 iulie 1972 in "Revista romana de drept" nr. 3 / 1973, p. 158.
"In partajul de ascendent nu au fost cuprinsi toti descendentii, deci imparteala este lovita nulitate, iar reclamantul (in actiunea in revendicare) apare doar ca un legatar cu titlu universal, de vreme ce i s-a testat terenul revendicat si toate bunurile mobile. De aceea, el era in drept sa pretinda bunurile ce constituie obiectul legaturilor numai in cadrul dezbaterii succesorale, la decesul dispunatorului (in speta, defunctul, prin testament, dispusese doar cu privire la o parte din bunurile sale numai in favoarea sotiei lui si a reclamantului - unul dintre fiii sai - omitand pe ceilalti sase descendenti, dintre care unul este paratul)." C.S.J., Sectia civila, decizia nr. 33 din 11 ianuarie 1990, in "Dreptul" nr. 9-12 din 1990, p. 237.
"Pentru ca un partaj de ascendent sa poata fi considerat valabil si in consecinta sa produca toate efectele, este necesar, sub sanctiunea nulitatii, sa cuprinda toti copiii in viata ai dispunatorului precum si pe descendentii copiilor predecedati, iar imparteala sa se faca fara incalcarea rezervei. Imprejurarea ca prin testamentul autentificat lasat de defunct unuia din descendenti se face mentiunea ca "ceea ce se testeaza, reprezinta cotitatea disponibila a averii sale, ceilalti copii fiind inzestrati cu ocazia casatoriei lor" nu este de natura sa caracterizeze testamentul ca din partaj de ascendent atat timp cat pretinsul act de imparteala nu face mentiunea despre bunurile cu care au fost inzestrati ceilalti descendenti; si daca acestia din urma au participat efectiv la donatiune si au acceptat-o." C.A. Bacau, decizia civila nr. 663 din 21 iunie 1996 in "Jurisprudenta Curtii de Apel" Bacau 1996 nr. 1997, p. 20.
N.A. Actualul cod civil prevede in art. 1163 alin. (1) ca: "Este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-au cuprins toti descendentii, care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala."
Partajul de ascendent isi produce efectele pe data decesului ascendentului, respectiv, adica pe data deschiderii succesiunii. La aceasta data fiecare dintre ascendentii in cauza devine, in temeiul impartelii de ascendent, proprietarul bunului sau bunurilor anume determinate, ca urmare a impartelii de ascendent, mostenirea transmitandu-se divizata pe mostenitori, potrivit celor dispuse de ascendent prin testament. In consecinta, intre mostenitori nu mai exista o stare de indiviziune ci, dimpotriva, din momentul deschiderii succesiunii, fiecare dintre mostenitori dobandeste un drept de proprietate exclusiv, asupra bunurilor cuprinse in lotul ce i-a fost atribuit, fara a mai fi cazul de a se efectua un alt partaj succesoral, care ar fi fost necesar numai daca nu ar fi intervenit partajul de ascendent, iar mostenitorii s-ar fi aflat, dupa deschiderea succesiunii, in stare de indiviziune." Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 108 din 19 ianuarie 1980, in "Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem" pe anul 1980, p. 91-93.
"In cazul in care un descendent a fost omis de la partajul de ascendent, dar nu face nici un act de acceptare expresa ori tacita a mostenirii, el nu se mai poate plange de neregularitatea partajului de ascendent, intrucat prin neacceptarea mostenirii a inteles sa renunte la ea si nu mai are niciun drept." Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 1403 din 12 iunie 1974, in "Revista romana de drept" nr. 1/1975, p. 64.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |