Garantiile personale. fidejusiunea.

GARANTIILE PERSONALE. FIDEJUSIUNEA.

1) Notiune. Fidejusiunea sau cautiunea, este un contract prin care o terta persoana numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane sa plateasca datoria debitorului daca acesta nu o va face el insusi la scadenta. Fidejusiunea este reglementata de art. 1652-1684 Cod civil.

2) Felurile fidejusiunii. Fidejusiunea poatea fi:

- conventionala, atunci cand partile raportului de obligatii stabilesc ca, pentru garantarea executarii obligatiei, debitorul va aduce angajamenul unui fidejusor;

- legala, atunci cand un text de lege prevede ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor pe care le are fata de cealalta parte.

3) Caracterele fidejusiunii

a. este un contract consensual care se incheie valabil prin simplul acor de vointa realizat intre fidejusor si creditor. Forma scrisa este indicata insa pentru a se putea face proba contractului.

b. este o garantie expresa, in sensul ca obligatia asumata de catre fidejusor fata de creditor trebuie sa fie certa;

c. este un contract esentialmente unilateral, dand nastere la obligatii numai in sarcina fidejusorului. Raporturile care se pot naste intre fidejusor si debitorul a carui obligatie este garantata nu rezulta din contractul de fidejusiune;

d. este un contract cu titlu gratuit deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina un echivalent al obligatiei sale de la creditorul cu care contracteaza;

e. este un contract accesoriu insotind si garantand obligatia principala a debitorului fata de creditor. In consecinta:1. fidejusiunea urmeaza soarta obligatiei principale; 2. intinderea fidejusiunii nu poate depasi pe aceea a obligatiei principale, in caz contrar fiind lovita de nulitate pentru ceea ce depaseste obligatia principala; 3. fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde la toate accesoriile datoriei;

4) Conditiile privind persoana fidejusorului. Fidejusorul, conform art. 1659-1660 Cod civil, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

b. sa fie o persoana solvabila - solvabilitatea se apreciaza in functie de bunurile imobile ipotecabile pe care acesta le are in proprietate si care se afla la o distanta rezonabila, pentru a putea fi executate;

5) Efectele fidejusiunii

A. In raporturile dintre fidejusor si creditor: in cazul in care debitorul principal refuza sa-si execute obligatia fata de creditor, acesta are dreptul sa treaca la urmarirea fidejusorului, chiar inainte de a-l urmari pe debitorul principal. Fidejusorul poate sa opuna creditorului:

a. toate exceptiile inerente obligatiei principale pe care le-ar fi putut invoca debitorul (nulitatea actului, prescriptia actiunii, etc.);

b. exceptiile personale;

c. exceptiile specifice: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune.

Beneficiul de discutie consta in facultatea fidejusorului de a cere creditorului care a inceput urmarirea impotriva sa, sa urmareasca mai intai pe debitorul principal si numai dupa aceea, daca nu-si va realiza creanta, sa-l urmareasca si pe el (art. 1662 Cod civil). Exceptia trebuie invocata inainte de dezbaterea in fond a cauzei iar fidejusorul trebuie sa indice bunurile debitorului care pot fi urmarite silit. Invocarea cu succes a acestei exceptii va avea ca efect amanarea urmaririi fidejusorului sau chiar stingerea fidejusiunii ca urmare a stingerii obligatiei principale prin executarea bunurilor debitorului.

Beneficiul de diviziune poate fi invocat in situatia in care exista mai multi fidejusori care garanteaza aceeasi obligatie si presupune posibilitatea fiecarui fidejusor de a cere creditorului sa-si divida urmarirea si sa o reduca in mod proportional (art.1666-1667 Cod civil). Beneficiul de diviziune nu poate fi invocat daca s-a renuntat expres la el sau daca s-a prevazut expres in contract solidaritatea cofidejusorilor.

B. In raporturile dintre fidejusor si debitorul principal. In ipoteza in care fidejusorul a platit datoria debitorului, el beneficiaza de un drept de regres impotriva avcestuia pentru a obtine restituirea prestatiei executate (art. 1669 Cod civil). Temeiul actiunii in regres este mandatul, gestiunea de afaceri sau actiunea subrogatorie (in temeiul art. 1108 pct. 3 Cod civil). Fidejusorul pierde dreptul la actiunea in regres: daca a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa-l fi incunostintat prealabil pe debitor, iar acesta dovedeste ca ar fi putut stinge datoria prin mijloace proprii; daca nu l-a instiintat pe debitor ca a facut plata si acesta plateste datoria a doua oara.

C. In raporturile dintre cofidejusori. Fidejusorul care a platit datoria singur are drept de regres fata de ceilalti garanti pentru portiunea ce priveste pe fiecare, putandu-se intemeia pe o actiune personala rezultata din gestiunea de afaceri sau pe actiunea subrogatorie. Actiunea in regres este divizibila. Conform art. 1674 alin. 2 Cod civil, regresul intre cofidejusori exista numai in cazurile prevazute expres de art. 1673 Cod civil (fidejusorul care a platit a fost dat in judecata de catre creditor; debitorul este in stare de faliment sau de insolvabilitate; debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un anumit termen care a expirat; datoria principala a ajuns la scadenta). In toate celelalte cazuri, regresul intre cofidejusori nu exista.

6) Stingerea fidejusiunii

- pe cale indirecta, ca efect al stingerii obligatiei principale;

- pe cale directa prin: remitere de fidejusiune, compensatie intre creditor si fidejusor, confuziune intre patrimoniu creditorului si cel al fidejusorului.

Pe langa acestea, exista si o modalitate specifica de stingere a fidejusiunii: cedendarum actionum care presupune dreptul debitorului de a se opune executarii sale atunci cand creditorul, din culpa sa a pierdut drepturile si garantiile accesorii creantei sale, reducand beneficiul actiunii subrogatorii de care ar putea beneficia fidejusorul.