Faptele juridice, raporturile juridice si garantiile procesual penale

Faptele juridice, raporturile juridice si garantiile procesual penale

Intrucat normele juridice au in vedere numai situatii ipotetice, ele nu creeaza raporturile juridice, care au totodeauna un caracter concret. Pentru a putea apare un raport juridic este necesara si existenta imprejurarii de fapt, aratate in ipoteza normei.

Raporturile juridice se nasc, modifica si desfiinteaza pe baza faptelor juridice. Raporturile procesuale, fiind raporturi juridice, sunt determinate de preexistenta unor fapte juridice procesuale. Prin fapte juridice procesuale se inteleg acele imprejurari care atrag aparitia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice procesuale.

Clasificarea faptelor juridice in evenimente si actiuni, clasificare care tine seama de raportarea acestora la vointa oamenilor este aplicabila si in dreptul procesual penal.

Marea majoritate a raporturilor procesual penale se naste, modifica sau stinge ca urmare a activitatii umane purtand denumirea generala de actiuni. Actiunile, in functie de conformarea lor la dispozitiile legale in vigoare, pot fi licite sau ilicite. Astfel, savarsirea unei infractiuni constituie o actiune ilicita care poate duce chiar la nasterea raportului procesual principal.

Cele mai multe actiuni sunt licite constituind manifestari de vointa ale persoanelor care inteleg si doresc producerea anumitor consecinte pe plan juridic procesual penal. De pilda, persoana vatamata prin infractiune se poate constitui parte civila exprimand in acest fel vointa sa expresa de a obtine o dezdaunare.

Evenimentele, adica faptele juridice produse independent de vointa oamenilor, pot si ele determina consecinte juridice reglementate de norma procesuala si deci pot constitui fapte procesual penale. Astfel, starea de boala a invinuitului sau inculpatului constituie un eveniment caruia legiuitorul intelege sa-i dea semnificatie juridica instituind - cand conditiile prevazute in art.239 C.p.p. sunt intrunite - obligatia pentru procuror de a dispune suspendarea urmaririi penale.

Raporturile juridice care apar in cadrul procesului penal si sunt reglementate de normele procesual penale poarta denumirea de raporturi juridice procesuale.

Relatiile juridice intre subiectii implicati in conflictul penal si eventualul litigiu civil derivat din acesta constituie grupa raporturilor procesuale penale principale dintre subiectii procesuali principali (statul prin organele juridice si partile).

In procesul penal pot apare si multe raporturi juridice, in care alaturi de subiectii amintiti participa si alte persoane ca de exemplu: martori, experti, interpreti, aparatori, agenti procedurali etc. Raporturile procesuale in care participa asemenea subiecti procesuali ocazionali constituie raporturi juridice procesuale accesorii, fiind in afara raportului juridic de conflict formand obiectul procesului penal, dar pe care il completeaza. Fiecarui raport accesoriu ii corespunde o situatie procesuala proprie, in sfera careia subiectii au pozitii individuale precise

Elementele raporturilor procesuale penale. Teoria generala a raporturilor juridice este intru totul aplicabila si raporturilor procesuale. Ca orice alt raport juridic raporturile procesuale penale au trei elemente: subiecti, obiect si continut.

Subiectii raportului juridic procesual sunt participantii la activitatea procesuala - organe si persoane - intre care se leaga numeroase relatii sociale reglementate de norme juridice

Continutul raportului juridic procesual cuprinde drepturile si obligatiile conferite prin norma juridica subiectelor raporturilor respective. De exemplu, cu ocazia dispunerii unei expertize, organul judiciar are dreptul sa pretinda expertului sa se prezinte la chemarea sa, sa raspunda la intrebarile ce i se pun, sa efectueze expertiza intr-un anumit termen etc.; tuturor acestor drepturi le corespund obligatii colective inverse din partea expertului. Expertul are dreptul sa cunoasca in anumite limite cauza, are dreptul la o remunerare etc., existand si acest caz, la celalalt subiect al raportului juridic obligatii corespunzatoare.

Obiectul raportului juridic procesual este actiunea sau conduita asupra careia sunt indreptate drepturile subiective si obligatiile participantilor la raportul respectiv. Raportul procesual penal urmareste realizarea unei anumite actiuni sau conduite din partea subiectilor acestuia. In exemplul de mai sus obiectul raportului analizat il constituie atat conduita organului judiciar care foloseste expertiza in vederea solutionarii cauzei penale, cat si conduita expertului care prin cunostintele sale contribuie la aflarea adevarului.

Pentru desfasurarea procesului penal este deosebit de important ca organele judiciare sa nu aiba posibilitatea savarsirii unor abuzuri, iar persoanele participante sa-si realizeze drepturile si interesele legale fara nici o ingradire. Aceasta conceptie a fost constant si repetat subliniata in toate doctrinele democratice si s-a impus cu atat mai mult in gandirea noastra juridica procesual penala, sub denumirea de garantii procesual penale.

Desi comandamentul social impune o represiune rapida si sigura a fenomenului infractional, acelasi comandament nu permite sacrificarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei. Intr-un proces penal pot fi intersectate prin activitatea organelor judiciare numeroase drepturi si libertati dintre care, indeosebi pentru inculpat, se desprind cu precumpanire: dreptul de aparare si libertatea individuala. Acestea, ca de altfel toate celelalte drepturi si interese, trebuie aparate printr-un sistem eficace de garantii impotriva oricaror limitari arbitrare.

Existenta unor mijloace de asigurare a drepturilor pe care le au persoanele in procesul penal reprezinta o necesitate dintre cele mai stringente a legislatiei noastre, o expresie a democratismului doctrinei juridice actuale.

In mod obisnuit notiunea de garantie procesuala este folosita in stiinta dreptului procesual penal si semnifica mijloacele care asigura drepturile participantilor intr-o cauza penala, adica mijloacele legale care permit efectiva, reala si consecventa exercitare a tuturor drepturilor procesuale in concordanta cu interesele legitime ale fiecarei persoane.