Analiza comparativa a infractiunilor privitoare la viata sexuala prevazute in actualul Cod Penal si Noul Cod Penal

Analiza comparativa a infractiunilor privitoare la viata sexuala prevazute in actualul Cod Penal si Noul Cod Penal

Referitor la capitolul consacrat infractiunilor impotriva libertatii si integritatii sexuale, viitorul cod penal a fost complet revizuit, avand la baza noi conceptii in acord cu solutiile diferitelor coduri europene, privind relatiile dintre infractiunile inscrise in aceasta materie.

Infractiunile privitoare la viata sexuala , atat cele prevazute in codul penal in vigoare, cat si cele din noul cod penal sunt infractiuni comisive care se realizeaza- sub aspectul laturii obiective, prin actiuni, care constituie fie o incalcare a libertatii sexuale, fie o folosire abuziva a acestei libertati.

In anul 2005 Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. III/23 mai 2005 privind aplicarea dispozitiilor art. 197 alin. 1 C.pen. in vigoare, cu referire la art. 198 si 201 C.pen. In conformitate cu decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin act sexual de orice natura, susceptibil a fi incadrat in infractiunea de viol prevazuta de a rt. 197 C.pen., se intelege “orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangere sau profitand de imposibilitatea persoanei de a se apara ori de a-si exprima vointa. In categoria actelor sexuale de la art. 197 cod penal intra raport sexual normal heterosexual, dar si relatii sexuale intre personae de acelasi sex precum si acte sexuale normale sau orale. Exista un act sexual ce intra in tipicitatea violului si atunci cand penetrare s-a facut cu un obiect si nu intr-o maniera obisnuita, prin conjunctiva corporala a agresorului cu victima. Fapta este tipica si atunci cand victima este contransa sa realizeze ea actul de penetrare asupra agresorului, faptuitorul avand o atitudine pasiva din perspectiva realizarii actului sexual. Definitia oferita de ICCJ nu a inlaturat dificultatea de a delimita actele sexuale spcifice violului de acte de perversiune sexuala.

Prin Decizia nr. III/23 mai 2005, ICCJ a stabilit ca prin acte de perversiune sexuala, in acceptiunea prevederilor art. 201 din Codul penal, se arata ca “trebuie sa se inteleaga orice alte modalitati de obtinere a unei satisfactii sexuale decat cele care constituie act sexual”.

Decizia este crtiticabila, deoarece, pornind de la stari de fapt apropiate, anumite acte sexuale intra in categoria violului, iar altele nu. Spre exemplu, in cazul in care victima este masturbata vaginal prin constrangere, observam ca actiunea faptuitorului intruneste elementele materiale ale violului: prin constrangere, asupra sexului victimei. Cu siguranta nu poate fi retinuta infractiunea de viol si nici de perversiuni sexuale ( daca actele nu sunt in public sau nu au produs scandal public) in cazul in care victima este masturbata anal prin constrangere, deoarece nu se actioneaza nici asupra si nici prin folosirea sexului. Incadrarea juridica se poate realiza in functie de numarul de ingrijiri medicale, dar este evident ca aceste solutii produc anomalii din ount de vedere juridic.

De asemenea a fost modificata limita de varsta a victimei de la alin. 3 de la 15 la 16 ani si s-a introdus o noua agravanta privind comiterea violului in scopul producerii de materiale pornografice.

In expunerea de motive ce insoteste viitorul cod, infractiunea de viol a fost reglementata pornind de la ideea de act de penetrare, astfel incat in continutul sau se va include raportul sexual – in intelesul pe care aceasta sintagma l-a cunoscut in mod traditional in dreptul nostru, acela de conjunctie a /organului sexual masculin cu cel feminin –, actul sexual oral si respective actul sexual anal, indiferent daca in aceste ultime cazuri este vorba de un act heterosexual sau homosexual. De asemenea, in termenii art. 218 alin. 2 din Noul cod penal, se includ in continutul infractiunii de viol si actele de penetrare vaginala sau anala, realizate in alte modalitati (prin introducere de obiecte, degete, etc.). Astfel definit, violul acopera toate actele de penetrare, indiferent daca au fost comise de agresor asupra victimei sau daca victima a fost obligata sa faca acest lucru.

In noul cod penal nu mai prevede sanctionarea cazului in care fapta a determinat sinuciderea victimei. Violul- in noul cod penal, creste limita de varsta de la 15 la 16 ani , pana la care fapta va fi incadrata la formele agravante ale infractiunii. De asemenea, se introduce, ca agravanta, savarsirea faptei in scopul producerii de materiale pornografice si nu se mai cere ca vatamarea corporala sa fie grava pentru a constitui forma agravanta, ci doar vatamare corporala. Cu privire la relatiile de rudenie, noul cod penal restrange aria faptelor ce vor fi incadrate la forma agravanta a infractiunii- codul penal in vigoare pedepseste ca agravanta fapta savarsita asupra unui membru al familiei, in timp ce noul cod penal se refera la victima care este ruda in linie directa , frate sau sora.

Pentru a nu ramane nesanctionate acele acte care nu presupun un act sexual normal, anal sau oral si nici penetrarea cu alte obiecte, ci orice act de natura sexuala care nu presupune penetrarea, in Noul Cod penal a fost incriminata o noua infractiune si anume agresiunea sexuala.

Infractiunea de perversiune sexuala in acceptiunea art. 201 C.pen. in vigoare nu se mai regaseste sub aceeasi denumire, ci sub cea de agresiune sexuala. In art. 219 din Noul cod penal cuprinde acte care nu presupun penetrare sau act sexual oral (ex. acte de masturbare), savarsite sub imperiul constrangerii sau al starilor assimilate acesteia. Pentru a se evita o practica neunitara, legiuitorul a mentionat explicit in alin. 4 ca daca actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de savarsirea actelor sexuale prevazute in cadrul infractiunii de viol, fapta va constitui aceasta din urma infractiune. Bineinteles ca aceste acte de agresiune sexuala trebuie sa fie comise in aceeasi imprejurare cu infractiunea de viol, altfel fiind incidente dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni. De exemplu, agresiunea sexuala se desfasoara pe parcursul a cateva luni dupa care are loc si infractiunea de viol.

Criteriul de distinctie intre viol si agresiunea sexuala sub aspectul elementului material se regaseste si in cazul urmatoarelor doua infractiuni – actul sexual cu un minor ( art. 220) si respectiv coruperea sexuala de minori ( art. 221). Astfel, daca actul presupune penetrare sau act sexual oral, vom fi in prezenta actului sexual cu un minor, iar daca este vorba de orice alte acte de natura sexuala fapta se va incadra ca si corupere de minori.

Pentru a fi in prezenta infractiunii, actul sexual, in oricare dintre variantele prevazute de lege, trebuie sa fie consimtit.

Subiect pasiv al infractiunii il constituie un minor, de orice sex. In privinta varstei minorului s-a pastrat limita actuala de varsta (15 ani), fiind diferentiata si sanctiunea in raport de varsta minorului, dupa cum acesta a implinit sau nu 13 ani.

Fapta de a avea un raport sexual sau de a avea act sexual oral si anal comisa de un major cu un minor cu varsta intre 13 si 18 ani, cand majorul a abuzat de autoritatea ori influenta sa asupra victimei, este sanctionata ca varianta agravata a infractiunii.

Agresiunea sexuala nu mai prevede ca, pentru a fi sanctionata, fapta sa fie savarsita in public sau sa fi produs scandal public.

Referitor la infractiunea de coruptie sexuala deosebirile consta in faptul ca noua infractiune protejeaza doar minorii mai mici de 13 ani spre deosebire de cea actuala in care nu se face o asemenea distinctie; de asemenea deosebirea mai consta in faptul ca in noul cod intra toate actele de natura sexuala care nu presupun penetrarea, fie ca acestea sunt comise impotriva minorului sau ca minorul este determinat sa le suporte sau sa le efectueze el insusi.

Infractiunea poate fi comisa atat de catre un major cat si de catre un minor. In cazul in care diferenta de varsta nu depaseste 3 ani, fapta prevazuta la alin 1 nu se sanctioneaza.nu se sanctioneaza.

In ceea ce priveste latura subiectiva, in ambele coduri infractiunile se savarsesc cu intentie, care de regula se prezinta sub forma intentiei directe. Actele preparatorii nu se pedepsesc in ambele forme ale codului.

In codul penal actual, tentativa, posibila la toate infractiunile la viata sexuala, se pedepseste, cu exceptia tentativei la infractiunea de seductie.

Tentativa nu se va mai pedepsei la infractiunea prevazuta de art. 220- act sexual cu un minor, dintre infractiunile incriminate la acest capitol doar la infractiunile prevazute de art 218- violul si art 219- agresiunea sexuala legiuitorul a prevazut sanctionarea tentative.

Legiuitorul va diminua limitele speciale a pedepselor in cazul violului si a actului sexual cu un minor si o crestere in cazul agresiunii sexuale si a coruperii sexuale a minorilor.

Actul sexual cu un minor - au fost modificate categoriile de varsta in functie de care fapta va fi incadrata si sanctionata in mod diferit. Astfel, noul cod prevede pentru aceasta infractiune fapta comisa asupra unui minor intre 13 si 15 ani, si asupra unui minor care nu a imlinit 13 ani. In acest caz, fapta poate fi savarsita atat de un major, cat si de catre un minor, codul nefacand distinctie. De asemenea, in cazul in care diferenta de varsta nu depaseste 3 ani, fapta savarsita in aceste situatii nu se sanctioneaza. In cazul in care fapta este comisa de catre un major care abuzeaza de influenta sau autoritatea sa, minorul trebuie sa aiba intre 13 si 18 ani.

Decizia nr. II/2005 pronuntata de ICCJ, prin care s-a stabilit ca raportul sexual cu o persoana de sex diferit, care este ruda in linie directa sau frate ori sora, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, constituie atat infractiunea de viol prevazuta de art. 197 alin. 1 C.pen. si alin. 2 lit. b1) din acelasi articol (daca victima locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul), cat si infractiunea de incest prevazuta de art. 203 C.pen., in concurs ideal. In acest fel s-a inlaturat o lipsa de consecventa manifestata in practica judiciara in interpretarea acestor situatii. Unele instante s-au pronuntat in sensul ca fapta respectiva constituie numai infractiunea de viol, alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca o atare fapta, constituie atat infractiunea de viol cat si infractiunea de incest, in concurs ideal.

Solutia nu mai este utila pentru reglementarea din viitorul Cod penal, deoarece art. 377 al acestuia defineste incestul ca infractiune contra familiei constand in „raportul sexual consimtit, savarsit intre rude in linie directa sau intre /frati si surori”. Cum infractiunea de viol este comisa in lipsa consimtamantului sau profitandu-se de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa, este exclus un eventual concurs intre viol si incest in reglementarea Noului cod penal.

Prin Decizia nr. 17/2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca raportul sexual savarsit in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, atunci cand victima este membru al familiei, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, atat inainte, cat si dupa ce aceasta a implinit 15 ani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol prevazute de art. 197 alin. 1 raportat la alin. 2 lit. b1 – membru de familie si alin. 3 teza I – victima nu a implinit 15 ani, in forma continuata - art. 41 alin. 2 C.pen. Aceasta infractiune se retine in concurs cu cea de incest prevazuta de art. 203 C.pen., tot in forma continuata. Noul cod penal nu mai enumera intre imprejurarile ce constituie circumstante agravante legale pe aceea care vizeaza comiterea faptei „prin violente asupra membrilor familiei” asa cum facem art. 75 alin. 1 lit. b, teza a II – a din Codul penal in vigoare, motiv pentru care comiterea sa in aceste imprejurari nu poate face decat ca incadrarea faptei sa fie raportata la circumstantele agravante speciale specifice fiecareia intre infractiunile definite in partea speciala a Noului cod penal.

5. Raportandu-ne din nou la Codul penal in vigoare din 1969, apare ca fiind interesanta situatia in care prin aceeasi actiune se realizeaza atat continutul infractiunii de act sexual cu un minor – art 198 alin (2) C.pen., cat si cel al infractiunii de seductie prevazuta de art 199 C.pen. Se poate, in concret, ca un professor sa determine pe una dintre elevele sale, in varsta de 17 ani sa intretina raporturi sexuale cu el prin folosirea de promisiuni de

casatorie. Actul sexual cu un minor, in varianta relevanta pentru incadrarea faptei descrisa anterior, consta in actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani, daca este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia (art. 198 alin. 2 C.pen. in vigoare).

6. Fiind o infractiune privitoare la viata sexuala, obiectul juridic general al infractiunii de act sexual cu un minor este reprezentat de relatiile sociale care se formeaza si care se dezvolta in jurul valorii sociale care este dreptul la libertatea sexuala a persoanei. Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale privitoare la libertatea sexuala a minorului aflat in anumite raporturi de dependenta fata de faptuitor. Subiectul activ al actului sexual cu un minor, in conditiile art. 198 alin. 2 C.pen. este calificat, el neputand fi decat o persoana care se afla intr-o pozitie de autoritate fata de minor, respectiv, persoana care are calitatea de tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al minorului. Subiect pasiv va fi minorul cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani, care se afla sub tutela, curatela, supravegherea, ingrijirea, asistenta etc. faptuitorului.

Elementul material se realizeaza prin savarsirea unui act sexual de orice natura, /asa cum a fost definit prin decizie de Inalta Curte de Casatie si Justitie la care minorul isi exprima consimtamantul, dar acesta este viciat, intrucat faptuitorul s-a folosit de /autoritatea sau influenta de care se bucura asupra minorului pentru a-l determina pe acesta sa participe la actul sexual.

7. Infractiunea de seductie prevazuta de art 199 C.pen. consta in fapta aceluia, care prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu el raport sexual. Obiectul juridic special in cazul seductiei este constituit din relatiile sociale

referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei de sex feminin care nu a implinit varsta de 18 ani. Subiect activ al infractiunii nu poate fi decat un barbat care a implinit varsta casatoriei, astfel incat promisiunile acestuia sa poata fi considerate serioase. In ceea ce priveste subiectul pasiv al infractiunii, opinam ca acesta poate fi numai o persoana /de sex feminin care, in conditiile Legii 288/2007, a implinit varsta de 16 ani. Incriminarea acestei fapte s-a facut in conditiile in care varsta minima la care minora, in situatii speciale, se putea casatori era de 15 ani (conform Decretului 31/1954), dar in prezent, conform Legii nr 288/2007, varsta la care minorul (fara a se face vreo deosebire bazata pe sexul minorului) este de 18 ani, si numai in conditii speciale de la varsta de 16 ani. Din acest motiv, se impune o reconsiderare a incriminarii faptei de seductie deoarece actualul text este discriminatoriu, intrucat minorul de sex masculin, care a implinit varsta de 16 ani, si care a fost determinat prin promisiuni mincinoase de casatorie sa intretina un raport sexual, nu poate deveni subiect pasiv al acestei infractiuni. In acelasi timp nu este admisa nici posibilitatea ca o femeie sa devina subiect activ al infractiunii de seductie. In doctrina se apreciaza ca subiect pasiv la infractiunea de seductie nu poate fi decat o minora cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani11, dar noua reglementare sta bilieste cu caracter de principiu ca varsta minima de casatorie este 18 ani. Se admite totu si ca, atat barbatul cat si femeia se pot casatori la implinirea varstei de 16 ani. Dupa cum se /poate observa, legea nu mai distinge in

functie de sexul viitorului sot, statuand si in aceasta materie, principiul egalitatii intre sexe. In niciun caz nu mai este permisa incheierea casatoriei de catre femeia care a implinit 14 ani, deci afirmatia pe care am citat-o cu prive la calificarea implicita a subiectului pasiv al seductiei nu mai este valabila.

Elementul material se realizeaza printr-un raport sexual la care s-a determinat prin promisiunile mincinoase de casatorie. /Promisiunea de casatorie, fiind factorul esential in determinarea raportului sexual,trebuie facuta cu o aparenta de seriozitate,astfel incat femeia sa fie convinsa ca faptuitorul se va casatori cu ea. Pentru intregirea laturii obiective, este necesar ca

promisiunea de casatorie sa nu fie tinuta din cauza faptuitorului.

8. Desi intre infractiunea de act sexual cu un minor si cea de seductie exista o serie de puncte de asemanare, tot in aceeasi relatie se constata, insa, si unele elemente de diferentiere.

Elementele de asemanare privesc specificul obiectului juridic special, situatia subiectului pasiv (care este in ambele cazuri un minor – cu particularizare in cazul seductiei) sau obiectul material si suprapunerea partiala a elementului material. Diferentele existente intre cele doua fapte sunt si ele numeroase si privesc, dupa caz: sfera subiectului activ, component elementului material seductia se poate realiza exclusiv prin intretinerea unui raport sexual, pe cand actul sexual cu un minor poate fi realizat prin orice tip de act sexual), calificarea subiectului pasiv (in cazul seductiei fiind, in prezent, limitat la o persoana de sex feminin cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, in timp ce la infractiunea de act sexual cu un minor victima poate fi atat fata cat si baiat, conditia fiind sa aiba varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani- in varianta reglementata de art. 198 alin. 2C.pen.). O alta deosebire extrem de importanta intre cele doua infractiuni, cu /referire stricta la varianta din art. 198 alin. 2 C.pen., este cea care priveste cerintele esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta fiecareia dintre ele. La seductive este absolut necesar ca faptuitorul sa fi /

determinat victima sa intretina un raport sexual prin promisiuni de casatorie, iar in cazul infractiunii de act sexual cu un minor, faptuitorul trebuie sa se fi folosit de calitatea sa speciala in raport cu minorul, pentru a-l determina pe acesta sa consimta la savarsirea actului sexual.

9. Date fiind aceste explicatii, in cazul imaginat anterior, in care un professor determina la raport sexual (deci o varietate de act sexual) pe una dintre elevele sale in varsta de 17 ani profitand de influenta pe care aceasta calitate i-o confera dar si prin promisiuni de casatorie sunt posibile doua rezolvari in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei. In primul rand, se poate

considera ca infractiunea de act sexual cu un minor are caracter mai grav si aceeasi natura cu cea de seductie, motiv pentru care trebuie sa se considere ca aceasta din urma isi pierde autonomia, fiind absorbita de cea dintai. In al doilea rand, luand in considerare dispozitiile art 33 alin. b C.pen atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor

in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni, se realizeaza un concurs ideal de infractiuni, parasindu-se domeniul unitatii de infractiune. In aceste conditii, trebuie considerat ca in cazul descris ipotetic anterior se retine un concurs de infractiuni intre actul sexual cu un minor, prevazut de /art 198 alin 2 C.pen. si infractiunea de

seductie, prevazuta de art. 199 C.pen.. Daca minora are intre 15 si 16 ani, si subiectul activ are una dintre calificarile special alternative indicate de art. 198 alin. 2 C.pen., insa trebuie sa se retina doar actul sexual cu un minor, avand in vedere influentele exercitate de legislatia familiei

asupra normei de incriminare. Este de observat si faptul ca in conditiile legislatiei actuale, fapta de a determina o minora cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani sa intretina un raport sexual prin promisiuni mincinoase de casatorie, de catre o persoana care nu indeplineste niciuna dintre calitatile special enumerate limitativ de art 198 alin 2 C.pen. ramane in afara incidentei legii penale. Consideram ca solutia retinerii concursului de infractiuni ar fi in acord cu cea a retinerii concursului intre viol si incest pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie a adoptat-o prin in decizie de admitere a unui recurs in interesul legii si din acest motiv o promovam. Aceasta promovare este valabila doar pana la intrarea in vigoare a proiectului de cod penal, deoarece in cadrul sau fapta de seductie nu isi mai gaseste incriminarea.

10. Astfel reglementata grupa infractiunilor privitoare la viata sexuala din Noul cod penal prezinta multe puncte de asemanare cu subdiviziunea corespondenta din Codul penal francez.12.

In legea franceza, in sectiune distincta integrata in categoria infractiunilor indreptate impotriva „integritatii fizice sau psihologice a persoanei” sunt definite faptele de „agresiune sexuala”. Art. 222-23 din aceasta sectiune prevede ca „orice act de penetrare sexuala, indifferent de natura sa, savarsit impotriva unei alte personae prin violenta, constrangere, amenintare sau surprindere, reprezinta viol.” In varianta de baza, violul se pedepseste cu inchisoare de cincisprezece

ani. In completare, art 222-27 din Codul penal francez incrimineaza „agresiunile sexuale, altele

decat violul”, care se pedepsesc cu inchisoare de cinci ani si o amenda de 75000 €. /Aceeasi este solutia si in Noul cod penal. In variantele de baza, art. 218 din Noul cod penal, defineste ca viol „raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau profitand de aceasta stare” - alin. (1),

punand pe acelasi nivel de gravitate abstracta „orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in conditiile alin. (1)”. Agresiunea sexuala este definita prin raportare la definitia violului, ca si in Codul penal francez: „actul de natura sexuala, altul decat cele prevazute in art. 218, cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si

exprima vointa ori profitand de aceasta stare”.

11. Din cele ce au precedat, observam ca grupa infractiunilor privitoare la viata sexuala isi gaseste reglementarea in noul Cod penal intr-o maniera moderna si apropiata de reperele unor state europene cu traditie democratica indelungata si fata de care legea penala romaneasca a manifestat dintotdeauna afinitati profunde. Chiar daca in cercetarea noastra am prezentat si unele

probleme de corelare a textelor care intereseaza domeniul de interes, consideram ca modul in care acestea au fost gandite este unul care va permite ca interpretarile pe cale de recurs in interesul legii sa nu mai fie o necesitate pentru a asigura uniformitatea in interpretare si aplicare.