ACTIUNEA CIVILA

1. Notiune. Natura juridica si corelatia dintre dreptul subiectiv civil, actiunea civila si dreptul la actiune

In literatura juridica de specialitate, actiunea civila a fost definita ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, in cadrul procesului civil, se asigura protectia dreptului subiectiv civil, prin recunoasterea sau realizarea lui, in cazul in care este incalcat sau contestat.

2. Elementele actiunii civile

Elementele actiunii civile determina cadrul necesar, indispensabil a oricarei actiuni si servesc la individualizarea acesteia in raport cu alta actiune.

3. Partile actiunii civile

Actiunea civila fiind legata de dreptul subiectiv, nu poate fi conceputa fara existenta cel putin a unei persoane care sa fie interesata in protectia dreptului subiectiv nesocotit sau incalcat.

In momentul in care actiunea civila este exercitata este nevoie de cel putin doua persoane, una care pretinde (reclamantul) si una care se opune (paratul).

Partile au denumiri specifice in raport cu diferitele faze ale procesului civil.

4. Obiectul actiunii civile

Obiectul actiunii civile este ceea ce se cere prin actiunea respectiva, concretizandu-se in raport cu mijlocul procesual folosit.

5. Cauza actiunii civile

Prin cauza actiunii civile se intelege scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara, scopul care exprima si caracterizeaza vointa sa in justitie, scop explicat cu imprejurarile si motivele speciale care au determinat partea sa actioneze.

6. Despre tipurile de actiuni civile

Criteriile dupa care se clasifica, in general, actiunile civile sunt:

scopul material urmarit de reclamant;

natura dreptului ce se valorifica prin intermediul actiunii;

calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului.

Conditiile cerute pentru exercitiul actiunii civile

Conditiile cerute pentru exercitiul actiunii civile respectiv pentru punerea in miscare a tuturor formelor procedurale ce intra in continutul actiunii civile (cererea de chemare in judecata,caile de atac etc.) sunt urmatoarele:

-afirmarea unui drept subiectiv civil ce se cere protejat;

-interesul urmarit prin punerea in miscare a actiunii;

capacitatea procesuala;

calitatea procesuala.

A. Dreptul

Pornind de la corelatia dintre actiunea civila si dreptul subiectiv civil ,pentru punerea in miscare a actiunii civile se cere in primul rand existenta unui drept subiectiv ce se cere protejat,ori a unui interes legitim care nu se poate realiza decat pe calea justitiei.

B. Interesul

Interesul reprezinta folosul practic pe care o parte il urmareste punand in miscare procedura judiciara pentru valorificarea dreptului subiectiv civil ce se cere protejat.

C. Capacitatea procesuala si sanctiunea lipsei capacitatii procesuale

Capacitatea procesuala este aptitudinea generala a persoanelor de dobandi si de exercita drepturi si de a-si asuma obligatii, in plan procesual pentru a valorifica in justitie dreptul sau interesul in legatura cu care s-a nascut litigiul.

Capacitatea procesuala de folosinta

Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta acea parte a capacitatii procesuale care consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii procesual civile.

Capacitatea procesuala de exercitiu

Prin capacitate procesuala de exercitiu se intelege acea parte a capacitatii procesuale care consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta unui drept, de a valorifica singura acest drept in justitie exercitand personal drepturile procesuale si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale.

D. Calitatea procesuala. Definitie. Justificare. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale.

Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titulara dreptului in raportul juridic dedus judecatii ( calitate procesuala activa ) si intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva ).

CAP.IV. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

IV.1.Instanta de judecata si rolul acesteia in procesul civil

Organizarea judiciara instituita prin Legea 304/2004 are ca finalitate asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei prin respectarea dreptului la un proces echitabil in mod impartial si independent de orice influente exterioare.

Justitia este unica, impartiala si egala pentru toate persoanele, competenta judiciara si procedura de judecata fiind stabilite de lege.

In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii. Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale (art. 16 alin. 1 si 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara).

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. I

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti, avand in circumscriptie toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula sediul in municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt tribunale: pentru minori si familie; de munca si asigurari sociale; comerciale; administrative-fiscale. (art.35 din Legea 304/2004).

Tribunalele specializate vor incepe sa functioneze cel mai tarziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele specializate vor fi stabilite, in mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, rolul acestora fiind indeplinit pana la aceasta data de sectii sau complete specializate la nivelul tribunalelor de drept comun (art.130 din Legea 304/2004).

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti.

IV.2. Compunerea si constituirea instantei de judecata

A.    Completele de judecata

Potrivit art. 17 alin.1 din Legea 92/1992, modificata prin Legea 142/1997: "cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator." Cauzele privind conflictele de munca se judeca in prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti (art.17 alin.1 din Legea 92/1992 modificat si completat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.20/20.02.2002).

In legatura cu compunerea completelor de judecata, art.57 din Legea 304/2004, instituia regula potrivit careia cauzele se vor judeca in prima instanta in complet format din 2 judecatori, cu exceptia urmatoarelor cauze civile care se judeca de un singur judecator:

cererile privind pensii de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind popririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;

cererile de ordonanta presedintiala;

actiunile posesorii;

somatia de plata.

Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si doi asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza (art. 58 alin.1 si 2 Legea 304/2004).

De asemenea, de la aceeasi data, apelurile si recursurile se vor judeca in complet format din 3 judecatori.

Aceste dispozitii care urmau sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2005 au fost modificate prin Ordonanta de urgenta nr. 124/2004 din noiembrie 2004. Astfel, potrivit art.57 astfel cum a fost modificat in urma acestei noi interventii a legiuitorulului: "

Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel de un singur judecator.

Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori. Recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori.

In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.

Completul de divergenta se constituie prin includerea in completul de judecata a presedintelui sau a vicepresedintele instantei ori a judecatorului-inspector sau a presedintelui de sectie ori a unui alt judecator desemnat de presedintele instantei"

Constituirea instantei inseamna alcatuirea ei complexa, cu toate organele si persoanele cerute de lege. Constituirea instantei nu se confunda cu compunerea instantei.

B.Incidente procesuale privind compunerea si constituirea instantei de judecata. Incompatibilitatea. Abtinerea si recuzarea .

Pentru ca hotararea ce urmeaza a se pronunta sa fie data in conditii de obiectivitate judecatorul trebuie sa nu fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei, ori de a-si controla propria hotarare. In situatia in care obiectivitatea judecatorului ar putea fi pusa la indoiala, partea interesata poate formula obiectii care constituie incidente procesuale ce impiedica pe judecator sa judece pricina. Pentru a sigura conditii de obiectivitate legea procesuala a reglementat institutiile incompatibilitatii, abtinerii si recuzarii.

a. Incompatibilitatea

Art. 24 alin. 1 C.proc.civ. prevede ca :"judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare ".

b. Abtinerea si recuzarea

Recuzarea este dreptul pe care il au partile din proces de a cere in anumite cazuri expres prevazute de lege, cazuri in care se presupune ca judecatorul nu ar fi obiectiv, datorita legaturii de rudenie sau afinitate cu una din parti, afectiunii ce o poarta uneia din parti sau datorita starii conflictuale care exista intre el si una din parti, ca judecatorul sa se retraga de la judecata. In acelasi timp exista obligatia judecatorului de a incunostiinta pe presedintele instantei despre existenta vreunui motiv de recuzare si de a se abtine de la judecata.

Cazurile de abtinere si de recuzare sunt prevazute in art. 27 C.proc.civ..

Abtinerea este reglementata printr­-o norma imperativa, iar recuzarea printr-o norma dispozitiva. Judecatorul se poate abtine numai daca in privinta lui exista un motiv de recuzare, din cele prevazute in art. 27 C.proc.civ. In cazul in care cererea de abtinere a fost admisa si judecatorul continua sa faca parte din complet, abtinerea nu ar putea fi invocata de parti, pe cale de exceptie. Pentru a indeparta judecatorul din complet partea trebuie sa invoce exceptia de recuzare.