Miron costin (1633-1691)

MIRON COSTIN (1633-1691)

Umanistul Miron Costin s-a nascut in 1633, fiind fiul lui Iancu Costin, mare postelnic si mare hatman al Moldovei. Nobil polon de la 5 ani, Miron Costin studiaza la colegiul iezuit din Bar, in Podolia, intemeiat in 1636, unde invata latina, istoria antica, geografia, gramatica si retorica. Are legaturi trainice in mediul nobiliar polonez dar si cu ambianta culturala a timpului. Prin 1652-1653, Miron Costin se intoarce in tara, unde parcurge treptele dregatoriilor: parcalab de Hotin, mare vornic de Tara de Sus, mare vornic de Tara de Jos, mare logofat. Indeplineste numeroase insarcinari diplomatice, chiar pe langa hatmanul Sobieski, in 1674, utilizand mai tarziu, legaturile de prietenie cu marii demnitari din jurul regelui. Moare in 1691, cazand prada rivalitatilor dintre familiile boieresti, fiind decapitat la ordinul lui Constantin Cantemir, impreuna cu fratele sau Velicico.

Miron Costin a fost un distins carturar, cu viziune larga asupra marilor probleme politice ale timpului. Ca umanist si istoric, a consultat o bogata literatura: Chronicon gestorum in Europa singularium a polonezului Paul Piasecki (1578-1649), Cronica lui Aleksander Gwagnin, prin intermediul lui M. Paszkowski, Opisanie Sarmaciej Europskiej(Cracovia, 1611), opera in versuri a lui Samuel Twardowski (1595-1660), Razboiul civil cu cazacii si tatarii, aparuta in 1651-1657. A utilizat si pe Laurentiu Toppeltin, Origines et occasus Transsylvanorum(Lyon, 1667), Culegeri grecesti de 4 monarhii, Biblia, Vietile paralele ale lui Plutarh.

Datorita studiilor sale umaniste, Miron Costin a ajuns in contact cu Horatiu, Ovidiu, apreciat ca "dascal", Quintus Curtius, De rebus Alexandri regi Macedonum. A cunoscut literatura istorica romaneasca anterioara, inclusiv cronica lui Grigore Ureche, in versiunea interpolata de Simion Dascalul. Cultura lui Miron Costin este vasta: ne-o dovedesc aluziile mitologice, cunostintele si admiratia sa pentru "antichitatea cea plina de spirit si foarte inteleapta in creatiile sale".

Miron Costin este autor al Letopisetului Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace . , terminat in 1675. A mai scris: Cronica Tarilor Moldovei si Munteniei, Cronica Polona- 1684; Istorie in versuri polone despre Moldova si Tara Romaneasca (Poema Polona- 1684); Viata lumii, in 1671-1675. Noutatea pe care o aduce este conturarea unui spirit istoric care strabate cronicile si, indeosebi, aparitia istoriei. Umanismul sau apare in primul rand in domeniul istoriei pe care o scrie, in metodele pe care le foloseste, in modelul pe care il cultiva. Meritul lui Miron Costin a fost acela de a fi "legat umila Moldova de mandra Roma", prin mijlocirea unui sistem de dovezi carora le-a dat coerenta, la nivelul priceperii lui istorice. Ca om de cultura, el face elogiul Italiei umanismului. Meritul istoricului umanist ramane descifrarea originii poporului roman intr-o prima opera scrisa de un roman pentru romani. Prin De neamul moldovenilor, Miron Costin a facut posibil efortul carturaresc cantemirian.