Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Planificare participativa
Introducere
Planificarea participativa are o istorie bogata si deseori controversata in privinta gradului de implicare a comunitatii. Regulile care sunt cele mai valabile in acest proces sunt cele descoperite atunci cand autoritatile locale, institutiile comunitatii si cetatenii se intrunesc si lucreaza impreuna.
Un aspect distinctiv al procesului de planificare participativa este cel proactiv, in sensul ca acest proces este un instrument de management proiectat pentru a aborda probleme si oportunitati intr-un proces continuu de dezvoltare a comunitatii. Planificarea participativa este un proces organic in perpetua transformare.
De asemenea, planificarea presupune corelarea de planuri de actiune realiste si care pot fi implementate rapid. Cu alte cuvinte, planurile nu sunt realizate 'in vid', ele inseamna luarea deciziilor si deciziile luate printr-un proces de planificare participativa sunt insusite de cei care participa la proces, adica procesul participativ mareste sansele de succes in implementarea deciziilor.
Planificarea participativa este tratata in continuare ca un nivel al participarii ce include informarea, consultarea, luarea deciziilor, implementarea actiunilor si evaluarea rezultatelor, printr-o articulare a instrumentelor de participare mentionate pe parcursul acestui manual.
Obiective
intelegerea importantei procesului de planificare participativa;
identificarea etapelor procesului de planificare participativa;
dobandirea capacitatii de a realiza planificarea participativa;
identificarea experientelor altor comunitati in planificarea participativa.
Unde poate fi utilizat acest capitol:
in programe de pregatire privind participarea cetatenilor la procesul decizional local;
in programe ce sunt axate pe Strategii de dezvoltare locala, Management public, Dezvoltare Durabila, Managementul conflictelor, Managementul Resurselor Umane, Politici Publice, etc;
1. Ce inseamna planificare participativa?
Sa trecem in revista cateva posibile definitii ale planificarii participative. In contextul acestui manual, ne vom concentra asupra proceselor participative derulate impreuna de catre autoritatile locale si comunitate (organizatii ne-guvernamentale, agenti economici, cetateni ca indivizi, etc.).
Participare:
un proces prin care oamenii, in special cei dezavantajati, isi pot exercita influenta asupra formularii politicilor, proiectarii alternativelor si variantelor, pentru realizarea investitiilor, management si monitorizarea interventiilor realizate pentru dezvoltarea comunitatilor. (The World Bank, Discussion Paper # 183: Dezvoltarea Participativa si Banca Mondiala, 1992, p. 2)
un proces al transferului de putere care ii face pe oameni capabili sa deruleze propriile analize, sa preia conducerea, sa capete incredere in fortele proprii si sa formuleze decizii proprii. (Nick Nelson si Susan Wright, Power and Participatory Development, 1995, p. 30)
procesul de formulare a deciziilor si rezolvare a problemelor, care implica indivizi si grupuri care reprezinta interese, expertiza si puncte de vedere diverse, si care actioneaza pentru binele tuturor celor afectati de deciziile pe care ei le formuleaza si de actiunile care le urmeaza. (Fred Fischer, Building Bridges through Participatory Planning, FPDL, LGI/OSI, , UN-Habitat, 2001)
Colaborare:
o relatie care aduce beneficii reciproce pentru doua sau mai multe parti care lucreaza pentru atingerea unor scopuri comune, isi impart responsabilitatea, autoritatea si raspunderea pentru rezultatele pe care le obtin (David Chrislip si Carl Larson, Collaborative Leadership 1994, p. 5).
Planificare:
un proces referitor la evaluarea constienta a politicilor si deciziilor inainte de a fi puse in practica. (Guy Benveniste, The Politics of Expertise, 1972, p. 34.)
un proces prin care cunostinte stiintifice si tehnice sunt puse in relatie cu actiuni organizate. (John Friedmann, Retracting America, 1973, p. 24)
actiunea de a facilita decizii si de a le face mai realiste si rationale. (Abraham Kaplan, The Conduct of Inquiry, 1964, p. 403).
In continuare, vom detalia notiunea de planificare, in contextul societatii romanesti in tranzitie, in care s-a trecut de la o planificare centralizata la una bazata pe continua crestere a autonomiei locale.
Planificarea inseamna formulare de decizii cu atat mai mult cu cat actul planificarii implica de obicei un proces de alocare a resurselor.
Termenul "planificare" capata mai mult inteles numai atunci cand este insotit de un alt termen care sa il descrie, cum ar fi: "participativa", "globala", "strategica", "de actiune", "pe termen scurt" sau "de dezvoltare".
Planurile nationale pe termen scurt sau lung si contrapartida lor - planurile urbanistice, nu au functionat prea bine in practica in perioada anterioara anilor 90 din cauza ca ele reflectau modul centralist de luare a deciziilor, reflectau gandirea catorva indivizi care aveau acces la putere si la procesul de luare a deciziilor sau care aveau cunostintele si abilitatile asociate profesiei de planificator.
'Planurile' erau de cele mai multe ori imagini statice ale unor intentii viitoare. Prin urmare, aceste planuri s-au transformat deseori in bariere in procesul de coordonare si luare a deciziilor publice intr-un climat economic, social, politic si fizic care se schimba in ritm rapid.
Un motiv foarte important al esecurilor acestei perioade trecute este acela ca la realizarea acestor planuri pe termen lung, participau doar rareori cei care ar fi fost afectati in cea mai mare masura de realizarea lor. Cetatenii au ramas in afara cercului planificatorilor publici si al luarii deciziilor, lipsindu-i insa in acelasi timp pe planificatori si pe factorii de decizie de intelegerea si asumarea planurilor de catre chiar beneficiarii acestora - cetatenii insisi.
2. Care sunt principiile planificarii participative eficace?
In situatia in care procesul de planificare participativa va deveni permanent si nelipsit din viata comunitatii, trebuie sa fie fundamentat pe un set de principii calauzitoare si general acceptate.
Diversitatea. Desi o analiza de profunzime asupra grupurilor de interes trebuie sa implice o diversitate de indivizi si grupuri care trebuie sa fie implicati intr-un anume proces de planificare participativa, niciodata nu trebuie sa consideram ca structura grupurilor de interes este suficient de diversa.
Aspectele legate de rasa, etnie, varsta sau sex sunt primele care trebuie luate in considerare in aceste situatii. Nevoia de diversitate merge insa mult mai departe atunci cand analizam cine poate contribui la un proces de planificare participativa: diferentele de statut social din cadrul comunitatii, asezarea geografica, nivelul de bunastare economica, experienta de viata si munca, afilierea politica, grupurile sau indivizii despre care se stie ca au alta parere / pozitie in problema pusa in discutie, etc. Contributiile acestor perspective unice sunt importante in realizarea obiectivelor planificarii participative.
Echitatea. Acest principiu se refera la includerea in mod egal a tuturor sectiunilor unei comunitati stratificate tipic. Acest aspect poate fi util in cazul abordarii generale a dezvoltarii participative, dar poate produce haos daca nu este facut intr-un mod structurat. Echitatea in reprezentare, accesul mai larg la instrumentele puterii si influentei si alte criterii esentiale ale dreptatii si reprezentarii nu pot fi ignorate in planificarea participativa.
Transparenta. Transparenta implica masura in care procesul planificarii este comunicat celor din afara sistemului si masura in care este deschis unei cercetari realizate din exterior asupra sa. Lipsa secretelor, a scopurilor ascunse, a disimularilor, a intelegerilor secrete sunt esenta transparentei. Transparenta este realizata prin difuzarea informatiei si a ideilor cu promptitudine si bunavoita.
Deschiderea. Se are in vedere un proces care include pareri si idei diferite, care comunica cu cei ce nu fac parte din echipa de participare, incurajandu-i sa contribuie la munca acesteia, fiind deschis primirii de noi membri atunci cand nevoile si interesele comunitatii o cer.
Raspunderea. Acest principiu este asociat cu responsabilitatea care la randul ei este legata de autoritatea de a actiona. In cazul autoritatilor locale, legaturile dintre aceste variabile trebuie sa fie clare daca organizatia este adepta transparentei. Cei care sunt angajati in activitati de planificare participativa si sunt responsabili pentru actiunile intreprinse, trebuie sa aiba atat autoritatea de a actiona cat si responsabilitatea celor intreprinse. Responsabilitatea fara autoritate poate fi o capcana.
Din pacate, unii oficiali alesi folosesc procesul participativ fara a da autoritate si fara a stabili responsabilitatea celor implicati. Rezultatul este mascarea deciziilor autoritare cu ajutorul planificarii participative. Cand se intampla acest lucru, este dificil sa stabilesti cine este responsabil, dar nu este deloc greu sa gasesti "tapi ispasitori". Acestia se dovedesc a fi cei facuti responsabili de cele petrecute fara sa li se fi dat autoritatea sau raspunderea de a actiona.
Increderea. Cei mai multi indivizi intra intr-un proces participativ plini de idei preconcepute legate de motivele, integritatea si credibilitatea celor cu care vor lucra in cadrul procesului. Nivelul de incredere pe care ei sunt capabili sa il atinga unul fata de celalalt, precum si fata de cei care au creat posibilitatea participarii, va dicta calitatea interactiunii in proces si a rezultatelor obtinute.
Aceste principii sugereaza un nivel inalt de standarde si performanta pentru cei care se implica in procesul planificarii participative, fiind importante pentru sustinerea pe termen lung a proceselor de planificare ce implica o gama larga de institutii civice, cetateni si autoritati locale.
3. Cum se realizeaza procesul de planificare participativa?
Planificarea participativa poate implica toate fazele si pasii descrisi in cadrul procesului, sau numai cativa, in functie de complexitatea problemei sau oportunitatii careia i se adreseaza. Vom descrie fazele esentiale si pasii necesari pentru a acoperi cele mai multe din situatii.
Faza I: Initierea Procesului de Planificare Participativa
Aceasta faza implica 'evenimentul declansator' care motiveaza indivizii, un grup sau o organizatie sa ceara realizarea unor actiuni care ar putea beneficia de un proces de planificare participativa. Aceste evenimente sunt fie probleme care trebuie sa fie rezolvate sau oportunitati ce nu sunt valorificate.
Problemele sunt in general descoperite prin constientizare, in timp ce oportunitatile sunt generate de viziuni individuale sau comune unui grup. In acest punct, cei care propun posibilitatea utilizarii unui proces de planificare participativa pot lua in considerare folosirea planificarii strategice, in special daca au identificat o potentiala oportunitate care sa fie valorificata.
Faza II: Construirea Parteneriatelor Productive
Participarea presupune formarea de parteneriate pentru a rezolva probleme la nivel local si poate implica parteneriate intre autoritatile locale, organizatiile neguvernamentale sau alte organizatii locale si cetateni; parteneriatul cu alte autoritati locale, institutii publice de la alte esaloane administrative, sau cu sectorul privat; sau o combinatie a catorva sau a tuturor acestor posibilitati.
Acest efort initial de a largi cercul vizionarilor sau al celor care rezolva probleme reprezinta partea de inceput a utilizarii instrumentului numit analiza grupurilor de interes sau analiza factorilor de interes.
Conceptul de 'client' este foarte important pentru intelegerea procesului de planificare participativa. Cunoasterea clientilor principali si colaborarea cu ei este esentiala. Clientii pot fi identificati prin trei intrebari: Cine stie? Cui ii pasa? Cine poate?
In aceasta faza se ia si decizia asupra utilizarii unui facilitator pentru a asista conducerea procesului de planificare participativa. Pentru eficientizarea procesului este preferabila utilizarea unui facilitator, fie din afara cercului initiatorilor acestuia, fie din interiorul sau. Crearea unei intelegeri de lucru cu facilitatori sau consultanti de proces este facuta prin 'contractarea' serviciilor lor, ca formula legala sau ca o forma de contractare sociala.
Faza III: Optiunea abordarii
In acest punct al procesului, se pun in discutie optiunile privind fie angajarea intr-un proces de planificare strategica pe termen lung la care ne vom referi ca fiind orientat 'spre exterior', fie directionarea efortului de planificare participativa mai degraba catre o rezolvare imediata a problemelor. Aceasta ultima optiune de concentrare 'spre interior' este denumita de obicei 'planificarea actiunilor'. Cu exceptia acestei faze in care se stabileste daca procesul va fi unul pe termen lung sau strategic, ori pe termen scurt sau orientat catre probleme, procesul de planificare participativa prezinta desfasurari de evenimente similare, desi contextul este foarte diferit.
Principalele deosebiri intre cele doua abordari sunt calendarul activitatilor si nivelul de specificitate al recomandarilor produse de procesul de planificare. Planurile strategice sunt orientate catre viitor, pe termen lung, si mai putin specifice. Planurile de actiune sunt imediate, pragmatice, detaliate in formularea recomandarilor si, desigur, orientate catre derularea actiunilor. Ele presupun responsabilitate si autoritate implicita si necesita punerea in aplicare imediata.
Cele doua abordari impartasesc multe dintre valori: comunicare autentica, participarea la conducere, incredere, lucrul in echipa, angajament, acceptarea celorlalti - toate fiind calitati care dezvolta atat procesul de colaborare cat si rezultatul colaborarii. Pentru ambele abordari este esentiala construirea parteneriatelor productive si beneficierea de avantajele generate de colaborarea cu un facilitator. Acestea sunt componente cheie pentru asigurarea succesului in activitatile planificarii strategice si a planificarii actiunilor.
Faza IV: Constatare si Analiza
In functie de context, fie unul pe termen scurt si de rezolvare a problemelor curente, fie unul pe termen lung, de formulare a viziunilor, exista o serie de pasi care trebuie parcursi inainte de a defini un plan strategic sau de a formula un plan de desfasurare detaliata a actiunilor. Acesti pasi includ: colectarea mai multor date, informatii si idei, organizarea si analizarea surselor acestora pentru o mai buna intelegere a problemei sau oportunitatii. Atunci cand trebuie sa colecteze informatii, date si idei care sa ii fie de folos in procesul de planificare, echipa de planificare poate folosi urmatoarele instrumente: interviuri (de grup), chestionare, combinarea interviurilor si chestionarelor, analizarea documentelor, observatia directa, experienta si intuitia echipei. Toate acestea au potentiale avantaje si dezavantaje.
Indiferent de metoda de culegere a datelor, va fi nevoie:
sa le compilati; adunati-le intr-un singur loc, daca este posibil;
sa le impartiti pe categorii in functie de necesarul de informatii stabilit;
sa separati ce este lipsit de relevanta pentru ceea ce incercati sa realizati, altfel volumul de informatii va poate coplesi;
sa le analizati pentru a intelege ce reprezinta in raport cu scopurile si obiectivele;
sa le folositi pentru luarea deciziilor si documentare.
Ultimul pas include instrumente cum sunt Analiza SWOT (strenghts - puncte tari, weaknesses = puncte slabe, opportunities = oportunitati, threats = amenintari) si Analiza Campului de Forte.
Faza V: Determinarea scopurilor si obiectivelor care trebuie realizate / atinse; si estimarea fezabilitatii in ceea ce priveste atingerea scopurilor si obiectivelor
Scopurile sunt enunturi generale ale intentiilor, globale ca arie de aplicare si tind sa fie enuntate in termeni mai putin precisi. Scopurile pot include o serie de obiective care vor ajuta la realizarea celor dintai. Un enunt al unui scop ce urmeaza sa fie realizat trebuie sa preceada fiecare set de obiective.
Un obiectiv este un enunt al rezultatului pe care vrei sa il obtii. Un obiectiv este bine scris sau enuntat daca indeplineste toate sau pe cele mai multe dintre urmatoarele criterii:
T Este specific. Enunta ce urmeaza sa fie realizat cat mai succint posibil. T Enunta un rezultat final, si nu o activitate. T Trebuie sa fie ceva ce individul, grupul, organizatia se angajeaza sa faca - altminteri va avea tendinta sa fie neglijat. T Este masurabil. Trebuie sa putem sti cand l-am realizat si sa putem determina gradul de realizare pana ajungem sa il realizam. Il putem programa, numara, masura, realiza ? T Are o data limita de realizare. Absenta datei limita pana la care obiectivul trebuie atins este o sansa de a-l ignora. T Este realizabil in timpul disponibil. T Poate fi controlat in mare masura. Fara nici un control asupra obiectivului, este dificil sa asiguri realizarea lui. Desi se stie ca multe lucruri legate de obiective pot fi in afara controlului nostru, este important sa minimizam influentele sau interferentele exterioare. |
Cea mai mare provocare atunci cand scriem obiective este de a le enunta astfel incat sa stim daca reusim sa le realizam in cadrul activitatilor noastre de planificare si implementare.
Aceasta faza poate fi combinata cu analiza. De exemplu, analiza SWOT se poate face in faza anterioara, identificand la inceput care sunt punctele slabe, amenintarile, oportunitatile si punctele tari in rezolvarea problemelor si in functie de acestea sa se determine obiectivele concrete de atins, sau se poate face dupa identificarea obiectivelor, analizand care sunt punctele tari, amenintarile, etc. pentru atingerea obiectivelor respective. La fel se poate plasa si analiza campului de forte.
Faza VI: Planificarea Desfasurarii Actiunilor
In acest punct al procesului, vor fi selectate obiectivele propuse pentru realizare astfel incat numarul lor sa fie realist si se vor determina cele mai potrivite optiuni pentru atingerea lor, precum si grupurile de interes necesare pentru implementare. In aceasta faza a procesului de planificare se stabileste cine, ce va face si impreuna cu cine, in limita anumitor parametri ai resurselor, inclusiv limita de timp, pentru realizarea scopurilor si obiectivelor sau materializarea viziunii formulate.
In final, echipa de planificare va cerceta consecintele potentiale ale implementarii recomandarilor pe care le formuleaza si va indica o schema de monitorizare si de evaluare a impactului.
Planificarea actiunilor sau faza de luare a deciziilor in procesul de planificare participativa are sase pasi, toti proiectati in vederea transformarii obiectivelor echipei in recomandari viabile si actiuni realizabile.
Pasul 1. Pentru ca ati putea avea prea multe idei bune pentru punerea in practica, va trebui sa micsorati numarul si sa restrangeti aria de actiune a obiectivelor si optiunilor pe care intentionati sa le recomandati. Dupa ce ati facut acest lucru, integrati-le intr-un enunt strategic general care sa cuprinda ce va realiza planul vostru atunci cand va fi pus in practica.
Pasul 2. Purtati o discutie informala cu grupurile cheie de interes care nu fac parte din echipa de planificare si integrati comentarii lor daca sunt relevante, in enuntul strategic. Aceasta este o ultima ocazie pentru a obtine feed - back asupra recomandarilor pe care le formulati si de a obtine sprijin pentru initiativele propuse.
Pasul 3. Realizati un plan de actiune detaliat, miezul acestei faze a planificarii participative.
Pasul 4. Evaluati posibilele consecinte ale actiunilor propuse.
Pasul 5. Explorati nevoia si optiunile pentru realizarea unui plan de actiune pentru situatia in care apar evenimente neasteptate.
Pasul Determinati ordinea si modul de derulare pentru activitatile necesare realizarii obiectivelor.
Aceasta abordare distruge orice mit asupra planificarii vazute ca un proces care este optional si in afara luarii deciziilor, a responsabilitatilor privind rezolvarea problemelor pe care le are o echipa de management sau de formulare a politicilor dintr-o organizatie. Aceasta etapa a planificarii se ocupa de formularea deciziilor si de modul in care se pun in practica cele mai bune optiuni, in care se obtin rezultate si se infaptuiesc acestea.
Faza VII: Implementarea Actiunilor, Monitorizarea
Aceasta faza a procesului este in general in afara mandatului direct al echipei de planificare participativa, ca responsabilitate. Cu toate acestea, este important pentru echipele de planificare sa cunoasca aspectele si problemele legate de implementare. Sunt situatii in care multi dintre cei care contribuie la realizarea planificarii programelor si activitatilor care privesc coalitii ale oficialilor alesi ai autoritatilor locale si pe reprezentantilor comunitatii sunt direct implicati in implementarea lor.
Cateva indrumari referitoare la implementare:
implicati in planificare pe cei ce vor fi responsabili cu implementarea;
asigurati-va ca aveti resursele la indemana;
impartasiti informatia tuturor celor implicati in efortul participativ cu scopul micsorarii necunoscutelor si a intentiilor ascunse care ar putea exista in cadrul relatiei, in special in relatiile dintre autoritatile locale si cetateni;
organizati activitatile in functie de nevoi, nu de traditie (de exemplu, crearea temporara a unei organizatii care fie ca dispare dupa atingerea obiectivului, fie ca se transforma intr-o alta forma de functionare);
mentineti implicarea planificatorilor; un rol evident pe care il are echipa de planificare in timpul implementarii este de a furniza servicii de monitorizare si evaluare;
masurati si impartasiti succesul.
Faza VIII: Evaluarea impactului
Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu pe parcursul etapei de planificare a interventiei si ceva mai mult decat o evaluare a progresului facut, catre finalizarea activitatilor stabilite.
Trebuie sa se includa o evaluare referitoare la cat de bine functioneaza echipa. Evaluarea este de asemenea momentul in care privim inapoi pentru a vedea daca am facut ceea ce am spus ca vom face si determinam cat de bine am facut. Evaluarea impactului pe care il are orice tip de program sau serviciu la nivelul comunitatii sau asupra vietii cetatenilor ar putea astepta mult timp dupa ce planul de actiune a fost finalizat. Criteriile pentru evaluarea impactului implementarii planificarii participative includ adecvarea, eficacitatea, eficienta si consecintele.
Asadar, prin descrierea procesului de planificare participativa pe faze, am generat imaginea unei proceduri liniare care depinde de succesiunea fazelor in ordinea prezentarii lor. Acesti pasi sunt mai degraba ciclici decat liniari; deseori este necesara revenirea la o faza sau un pas deja parcurs si refacerea unei etape sau sarirea peste faza urmatoare sau pasul urmator cand ele nu sunt necesare. Pasii se suprapun, converg, sunt divergenti, concura si interactioneaza. Cei care conduc cu succes procese de planificare participativa nu sunt incomodati de nevoia sau oportunitatea de a reveni la unii pasi sau de a-i sari atunci cand nu mai par a fi necesari.
Activitatile importante de monitorizare si evaluare intotdeauna par a-si schimba structura catre sfarsitul procesului de planificare participativa. Dorim sa accentuam faptul ca aceste doua functii sunt considerate parte integranta a fiecarei faze a procesului si este necesar ca membrii echipei de planificare sa configureze, chiar de la inceputul activitatii lor, aspectele legate de monitorizare si evaluare.
Echipa trebuie mai intai sa monitorizeze si evalueze activitatea ei si, in al doilea rand, sa configureze monitorizarea si evaluarea impactului in cadrul planurilor si strategiilor de implementare pe care le produc.
Comunicarea, participarea la conducere si lucrul in echipa sunt trei abilitati si comportamente care trebuie sa devina parte a culturii planificarii participative deoarece acest tip de planificare este considerat din ce in ce mai des ca fiind o resursa pentru procesul de luare a deciziilor si de rezolvare a problemelor in cadrul autoritatilor locale si comunitatilor.
Este recomandabil ca, pentru un proces mai eficace si mai productiv, planificarea participativa sa fie facilitata de o persoana din afara, care lucreaza cu echipa de planificare intr-o maniera nepartizana si care joaca un rol neutru.
O alta optiune este implicarea ca facilitator a unei persoane cu experienta, cunostinte si abilitati de facilitare din cadrul uneia din institutiile care participa la proces si care poate renunta temporar la rolul sau oficial pentru a lucra cu echipa de planificare.
Din perspectiva planificarii participative, facilitarea este un proces in care o persoana (care este acceptata de toti membrii grupului, este in mod evident neutra si nu are autoritatea de a lua decizii) intervine pentru a ajuta un grup sa imbunatateasca modul in care identifica si rezolva probleme si ia decizii, cu scopul de a spori eficienta grupului.
Rezumat
Pentru organizatiile sau persoanele care trateaza planificarea participativa cu respect si o aplica cu responsabilitate si deschidere, exista rasplata formularii unor decizii mai bune si a unei implicari si angajari in punerea in practica a deciziilor luate.
Principiile cele mai importante ale planificarii participative sunt diversitatea, echitatea, deschiderea, transparenta, responsabilitatea si increderea.
Autoritatile locale reprezinta resurse valoroase, competente si, mai presus de toate, ii reprezinta pe toti cetatenii din comunitate. Ele trebuie sa promoveze planificarea participativa. Desi s-ar putea sa nu fie direct implicate in toate activitatile de planificare participativa la nivel local, autoritatile locale trebuie sa fie consultate pentru contributia pe care o pot aduce procesului si pentru sprijinirea implementarii deciziilor.
Pentru a fi eficienta, eficace si productiva, planificarea participativa, necesita multe abilitati si comportamente specifice din partea membrilor echipei. Cele mai importante dintre acestea sunt comunicarea deschisa si constructiva, participarea la procesul de conducere si lucrul in echipa.
Planificarea participativa este un proces complicat. Este liniar si secvential, ciclic si organic, si prezinta ambiguitati si contradictii. Acest proces este alcatuit din mai multe faze, dar aceste faze nu sunt "batute in cuie".
Planificarea participativa este imbunatatita atunci cand echipele de implementare sunt reprezentate in cadrul procesului.
Un proces de planificare participativa de succes presupune monitorizarea, evaluarea impactului, comunicarea activa si deschisa, participarea la conducere si lucrul in echipa, pe tot parcursul desfasurarii lui.
Activitatile
de planificare participativa au cel mai mare succes atunci cand sunt
facilitate de o persoana nepartinitoare, neutra si
experimentata.
Exercitii
Prin aceste exercitii se urmareste:
identificarea atitudinii cursantilor fata de procesul de planificare participativa;
identificarea modalitatilor si a pasilor de urmat pentru a realiza planificarea participativa;
identificarea experientei cursantilor in ceea ce priveste planificarea participativa;
adaptarea etapelor de urmat in procesul de planificare participativa la situatii concrete.
Exercitiul nr. 1
Ganditi-va la initierea unui proces de planificare participativa in comunitatea dumneavoastra. Care ar putea fi evenimentul declansator? Ce limita de timp ati recomanda, amintindu-va ca orizontul celor mai multe planuri strategice este de cel putin cinci ani si cateodata mai mult, iar planul de actiune ar putea avea un orizont de timp mai scurt? Ca pas final al acestui exercitiu de reflectie, schitati un plan de lucru care credeti ca ar produce un plan strategic.
NOTE - INSTRUCTOR
scop: identificarea experientelor comunitatii in planificarea participativa, simularea unei situatii reale.
durata: 15-20 minute;
grup: lucru individual;
colectare info: prezentare individuala.
Exercitiul nr. 2
Au fost prezentate cateva aspecte importante de considerat in timpul implementarii planurilor. Gandindu-va la propria experienta in privinta acestei etape: care aspecte au fost neglijate? Care din aceste aspecte au parut a fi cele mai problematice la vremea respectiva? Ce ar fi putut fi facut mai bine ?
NOTE - INSTRUCTOR
scop: evaluarea de catre participanti a experientelor traite in privinta planificarii participative;
durata: 15-20 minute;
grup: lucru individual;
colectare info: prezentare individuala.
Exercitiul nr. 3
Precizati modalitatile prin care stabiliti problemele de interes pentru cetatenii din comunitate si caile prin care dumneavoastra informati cetatenii cu privire la aceste probleme.
Un mod de masurare a potentialului pentru derularea cu succes a procesului de planificare participativa este examinarea performantei autoritatilor locale dupa principiile planificarii participative.
O metoda de folosire a chestionarului poate fi completarea lui de catre diferite persoane din organizatii implicate in proces, pentru a identifica diferitele perceptii despre performanta administratiei publice locale.
Puteti modifica chestionarul de mai jos pentru a examina perceptiile referitoare la performanta in acest sens a organizatiilor neguvernamentale, agentilor economici si altor organizatii care sunt implicate in planificarea participativa.
Materiale necesare: exemplare ale chestionarului, eventual un tabel pe o plansa mare in care participantii sa-si noteze raspunsurile si pe baza caruia sa se poarte discutii in plen.
NOTE - INSTRUCTOR
scop: se va analiza in ce masura respecta autoritatile locale din comunitatile reprezentate de cursanti principiile Planificarii Participative Eficace;
durata: 15-20 minute;
grup: lucru individual;
colectare info: prezentare individuala.
Chestionar In ce masura respecta autoritatile locale din localitatea dumneavoastra Principiile Planificarii Participative Eficace? Principiile care reglementeaza eforturile de planificare participativa sunt in acelasi timp si principii importante ale administratiei publice locale. Va invitam sa evaluati realizarile autoritatilor locale, din punctul de vedere al acestor principii, folosind punctajul prezentat in continuare. 1 = nu a fost niciodata un principiu important 2 = este important numai cand serveste interese personale sau politice 3 = cateodata este considerat important 4 = deseori este considerat ca fiind un principiu important 5 = este intotdeauna important ca parte componenta a activitatii administratiei publice locale In functie de performantele autoritatilor locale, apreciez preocuparea si reactia acestora in ceea ce priveste urmatoarele principii astfel: 1. Diversitate in implicare 1 2 3 4 5 2. Echitate in alocarea si utilizarea resurselor 1 2 3 4 5 publice 3. Transparenta in actiuni si in comunicare 1 2 3 4 5 5. Deschidere pentru noi idei si 1 2 3 4 5 puncte diferite de vedere Raspundere in derularea de politici si actiuni 1 2 3 4 5 7. Incredere acordata cetatenilor/comunitatii 1 2 3 4 5 Punctaj total: _________ Daca ati obtinut intre 24 si 30 de puncte, va puteti manifesta aprecierea si recunostinta pentru alesii locali care va reprezinta si functionarii care lucreaza pentru dumneavoastra. Daca punctajul obtinut este intre 15 si 24 de puncte, a sosit timpul sa-i ajutati sa fie mai responsabili din punctul de vedere al acestor principii. Daca punctajul este mai mic de 15 puncte, este momentul sa demarati de urgenta actiuni care sa genereze schimbari de proportii in atitudinea lor. |
Exercitiul nr. 4
Succesiunea etapelor planificarii participative.
Un mod mai eficace de a face participantii sa constientizeze succesiunea in timp a etapelor planificarii participative si masura in care acestea includ elemente de participare este ca, inaintea prezentarii, participantilor sa li se ceara sa identifice singuri aceasta succesiune in timp. Unele dintre etape se intrepatrund, astfel ca vor exista diferente de opinii. Instructorii trebuie sa sublinieze astfel flexibilitatea, adaptabilitatea, coordonarea, intoarcerea in faza anterioara, redimensionarea interventiilor, proprii procesului de planificare participativa.
Materiale necesare: seturi de cartoane cu etapele procesului; seturile trebuie sa fie in numar egal cu echipele de lucru.
NOTE - INSTRUCTOR
scop: constientizarea importantei etapelor/fazelor procesului de planificare participativa, prin identificarea succesiunii in timp a acestora si a conexiunilor dintre ele.
durata: 30-40 minute;
grup: 3-5 persoane;
colectare info: Participantii sunt impartiti in echipe de cate 3-5 persoane. Fiecare echipa va primi un set de cartoane reprezentand etapele procesului de planificare, pe care sa le aseze in ordinea cronologica, stabilita de comun acord cu membri echipei. Cartoanele vor fi lipite pe o plansa mare care va fi prezentata in plen de fiecare echipa in parte. Se vor discuta diversele pareri, se vor analiza diferentele.
Exercitiul nr. 5
Studiu de caz - Proces de planificare participativa la Focsani
In primavara anului 2000, un grup de persoane din cadrul Primariei Focsani a identificat nevoia locala ca deciziile privind dezvoltarea municipiului sa aiba un cadru logic, de perspectiva.
Printr-o scrisoare adresata unei organizatii avand ca obiect de activitate consultanta si instruire pentru administratia publica locala, echipa a solicitat asistenta in elaborarea unui plan de dezvoltare, intuind ca acest proces va fi unul complex.
Consultantii au organizat impreuna cu Primaria Focsani un atelier de lucru cu scopul de a pregati activitatile necesare acestui proiect. La acest atelier au participat:
Directorul Directiei de Relatii cu Publicul si Relatii Internationale,
Directorul Directiei Prognoze,
Viceprimarul insarcinat cu problemele economice,
Directorul Economic,
un Inspector din cadrul Directiei Prognoze si
trei consilieri locali.
In cadrul atelierului au fost identificate urmatoarele probleme:
lipsa informatiilor cu privire la nevoile si prioritatile comunitatii;
slaba coordonare a directiilor din cadrul primariei;
slaba corelare a deciziilor consiliului local;
lipsa unor directii clare de dezvoltare locala;
lipsa cunostintelor privind elaborarea unei strategii de dezvoltare locala.
Participantii si-au propus ca obiectiv ca, intr-o perioada de un an, municipiul Focsani sa beneficieze de o strategie de dezvoltare (pe o perioada de cinci ani) elaborata printr-un proces participativ care ar rezolva si problemele mentionate.
Pe parcursul atelierului, echipa a identificat posibilii parteneri in elaborarea unei strategii de dezvoltare, a pregatit un plan orientativ de activitati participative si s-a stabilit grupul de lucru permanent care sa raspunda de aceste activitati si de monitorizarea lor.
Din grupul de lucru permanent pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a Municipiului Focsani au facut parte:
-Directorul Directiei de Relatii cu Publicul si Relatii Internationale;
-Directorul Directiei Prognoze;
-Viceprimarul insarcinat cu problemele economice;
- un inspector din cadrul Directiei Prognoze;
-Directorul Economic;
-un consilier local;
-un reprezentant al organizatiei ne-guvernamentale locale "Asociatia Promotorilor Dezvoltarii Locale".
Grupul de lucru si-a stabilit intalniri saptamanale, in cadrul carora au fost invitati si cei mai importanti factori de interes pentru fiecare stadiu, precum si consultanti externi. La intalnirile de lucru urmatoare, echipa a pregatit un plan detaliat de colectare a datelor necesare elaborarii strategiei si de mediatizare a proiectului, cu precizarea instrumentelor ce se vor folosi, cine se va ocupa, prin ce mijloace, in cat timp, inclusiv programarea unui numar de 13 intalniri cu cetatenii (pe cartiere) si o propunere de sondare a opiniei cetatenilor.
In conferinta de presa din luna iunie, Primarul municipiului Focsani a prezentat date generale despre program si intentiile autoritatilor locale cu privire la derularea in continuare a programului.Tot atunci s-a lansat ideea realizarii unei legaturi directe cu cetatenii pe probleme curente dar si pe probleme de perspectiva.
Din data de 01.07.2000, prin intermediul ziarului local cu cea mai mare audienta, "Monitorul de Vrancea", s-a lansat o rubrica zilnica, cu caracter permanent,"Firul scurt cu Primaria", care sa trateze aspecte legate de nevoile si prioritatile cetatenilor.
In lunile iulie si august s-au desfasurat cele 13 intilniri publice cu cetatenii din diverse cartiere. Intalnirile au fost conduse de membri ai grupului de lucru si de consilieri locali.
In luna septembrie a fost derulat un sondaj de opinie dupa o structura bazata pe datele cu privire la stadiul actual al dezvoltarii locale colectate din studiile existente si din informatiile oferite de cetateni in timpul intalnirilor. Sondarea opiniei s-a facut printr-un chestionar elaborat si distribuit cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale din municipiu si al consilierilor locali.
Chestionarele au avut ca scop identificarea nevoilor cetatenilor, modul de apreciere a calitatii serviciilor publice si optiunile lor cu privire la prioritatile de dezvoltare.
Sondajul s-a efectuat pe un esantion de 1500 de persoane (populatia Focsaniului fiind de aproximativ 120.000), cu o configuratie de varsa de 25 % persoane pana in 25 de ani, 50 % persoane intre 25 si 50 de ani si 25 % persoane peste 50 ani.
Pe parcursul acestor activitati de colectare a datelor au fost identificati noi posibili parteneri in elaborarea strategiei.
Astfel, pasul urmator a constat in organizarea la sfarsitul lunii septembrie a unui atelier de planificare de doua zile, la care au participat reprezentanti ai urmatoarelor organizatii:
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, Prefectura Vrancea, Inspectoratul Scolar, Directia Generala de Statistica Vrancea, Camera de Comert Industrie si Agricultura Vrancea, Directia de Munca si Solidaritate Sociala, Directia de Sanatate Publica, Romtelecom Vrancea, Inspectoratul de Politie, SC Enet Focsani, SC Transport Public, Sucursala de Distributie a Energiei Electrice, Consiliul Local Focsani, organizatia ne-guvernamentala "Dialog" Focsani, Primaria Focsani, "Compania de Utilitati Publice -CUP" Focsani, Asociatia "Promotorii Dezvoltarii Locale" Focsani, Asociatia Romina pentru Dezvoltarea Comunitara, Consiliul Judetean Vrancea.
Acest atelier si-a propus ca participantii sa constientizeze beneficiile abordarii participative, sa-si clarifice optiunile cu privire la viziunea de dezvoltare a orasului inclusiv pe baza opiniilor colectate si sa elaboreze principiile care sa ghideze activitatile de elaborare a strategiei pentru infaptuirea viziunii.
Participantii au inteles ca fara o abordarea participativa a planificarii dezvoltarii locale, "politicile locale vor fi incoerente, dezvoltarea va fi haotica, se va manifesta o lipsa de incredere a cetatenilor in autoritati, va exista o mare discrepanta intre diverse interese locale, resursele locale vor fi folosite ineficient".
Printr-un proces condus de un facilitator profesionist (si neutru), participantii au elaborat o VIZIUNE comuna a Focsaniului peste 5 ani:
"Focsani - centru regional de interes, cu o dezvoltare durabila si echilibrata, o crestere continua a calitatii vietii, afirmandu-si identitatea si personalitatea intr-un cadru de implicare activa a comunitatii"
In continuare au fost formulate COMPONENTE STRATEGICE:
Relansarea economica si continua dezvoltare a municipiului
Edificarea unei comunitati locale fara categorii excluse social
IImbunatatirea calitatii vietii si continua afirmare a identitatii si personalitatii municipiului
Principiile de elaborare a strategiei au fost:
un proces participativ care sa antreneze toti actorii locali;
Consiliul Local sa fie in permanenta informat si sa valideze etapele parcurse (structurarea procesului, etape intermediare);
elaborarea strategiei sa permita inceperea edificarii unor parteneriate pentru implementare;
programele si proiectele identificate drept prioritare sa fie fost demarate inca din timpul procesului de elaborare.
In cadrul acestui atelier a fost elaborata si o modalitate noua de lucru, incluzand un Grup de Lucru Extins si comitete consultative pe fiecare componenta strategica.
Planul de activitati pentru elaborarea strategiei a fost refacut, dupa cum urmeaza:
"Focsani -Planificarea activitatilor de elaborare a strategiei''
Activitati |
Octombrie |
Noiembrie |
Decembrie |
Ianuarie |
Februarie |
|||||||||||||||
Intalniri ale grupului de lucru (GL) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trimiterea raportului atelierului catre participanti, consiliul local, mass-media |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Afisarea planului de actiune in holul primariei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Infiintarea Directiei de Dezvoltare Locala si Integrare Europeana in cadrul primariei (DDL) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Instruirea personalului noii directii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Infiintarea comitetelor consultative-grupuri de lucru pe domenii ale strategiei (CC) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Colectarea datelor pe domenii, cu sprijinul grupului de lucru extins (GLE) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Analiza datelor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Elaborarea obiectivelor strategice si a directiilor prioritare de actiune |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Focus grupuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Informarea consiliului local -lunar |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Promovarea proiectului si informarea cetatenilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Elaborarea proiectului initial de strategie |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Colectarea reactiilor, comentariilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Elaborarea Strategiei si aprobarea ei de catre Consiliul Local - 30 martie 2001 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Astfel, pe parcursul procesului (ateliere de planificare, consultare, culegere suplimentara de date) au mai fost implicati: Directia Generala a Finantelor Publice, Directia Judeteana de Tineret si Sport, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia de Protectie a Mediului, Observatorul Seismologic, Patronatul IMM-urilor Vrancea, Teatrul Municipal, Corul Municipal "Pastorala", Ateneul Popular "Mr.Ghe.Pastia", Ansamblul Folcloric "Tara Vrancei" Asociatiile de Locatari/Proprietari, cetateni.
Comitetele consultative au analizat situatia existenta (SWOT) si au formulat obiective si masuri concrete, cu termene de realizare si responsabilitati, in corelatie cu viziunea stabilita, datele colectate si concluziile rezultate din analiza SWOT. In etapa urmatoare au fost formulate obiective pentru toate directiile strategice stabilite, au fost ierarhizate si tot aceste grupuri consultative au elaborat analiza finaciara a tuturor obiectivelor si, in functie de rezultat, au selectat obiectivele de inclus in strategie. Iata rezultatul unei astfel de activitati de planificare, privind una din componente strategice:
CALITATEA VIETII |
|
PUNCTE TARI si OPORTUNITATI |
PUNCTE SLABE si AMENINTARI |
Asigurarea apei potabile in cantitate suficienta si de buna calitate Asigurarea satisfacatoare a confortului termic in locuinte Amplasarea favorabila a orasului din punct de vedere al asigurarii combustibilului precum si a retelelor internationale de transport Mentalitatea pozitiva a locuitorilor privind dezvoltarea afacerilor private S-a demarat modernizarea sistemului de colectare a gunoiului Construirea unui nou cartier de locuinte Reluarea actiunii de renovare a Teatrului Municipal Un grad relativ ridicat de siguranta si securitate a cetateanului Numar redus de agenti economici poluanti Numar suficient de unitati scolare de toate gradele Interes din partea factorilor locali pentru implicare in programe de ridicare a calitatii vietii (ex. Programul de asistenti maternali) Receptivitatea mass-mediei locale de a reflecta problemele din domeniu Infrastructura rutiera relativ buna Potential uman matur foarte bine pregatit |
Apa calda menajera furnizata cu program Lipsa surselor financiare si a culturii in domeniul confortului Imposibilitatea dezvoltarii infrastructurii in domeniu (lipsa surselor de finantare) Calitatea iluminatului public este deficitara Rampa de colectare a gunoiului este improprie Nu este asigurata siguranta in alimentarea cu energie termica la cartierul nou Tendinta de dezvoltarea unilaterala si neechilibrata a economiei locale Lipsa cunoasterii legislatiei in domeniul calitatii vietii Lipsa unor politici de mediu Numar insuficient de locuri de agrement Insuficienta promovarii si implementarii unor programe de integrare in societate a categoriilor excluse social Lipsa neutralitatii politice a mass-media Lipsa pensiunilor Slaba calitate a invatamantului si a infrastructurii din invatamant Insuficienta parcarilor Capacitate redusa a retelei de distributie a gazului metan Slaba infrastructura in sanatate si servicii insuficient dezvoltate Ponderea scazuta a asociatiilor de proprietari Insuficienta modernizarii transportului public local Lipsa sistemului de colectare, sortare si depozitare a materialelor refolosibile. |
Exemple de OBIECTIVE formulate :
Pana la finele anului 2005, se va asigura colectarea a cca 1 milion mc/luna apa menajera uzata prin extinderea sistemului de canalizare la nivelul intregului municipiu.
Masuri:
a) Intocmirea proiectului si obtinerea surselor de finantare (fonduri ISPA 70 %, imprumut BEI 20 %, contributie locala 10 %);
Termen: decembrie 2001
Raspund: Administratia Publica Locala, Compania de Utilitati Publice Focsani
b) Extinderea statiei de epurare.
Termen: decembrie 2004
Raspund: Administratia Publica Locala, Compania de Utilitati Publice Focsani
Incepand cu anul 2003, populatia municipiului Focsani va viziona la Teatrul Municipal, spectacole realizate de o trupa de 20 actori profesionisti.
Masuri:
a) Finalizarea lucrarilor de renovare la Teatrul Municipal;
Termen: decembrie 2002
Raspund: Administratia Publica Locala
b) Atragerea si motivarea de actori profesionisti tineri.
Termen: decembrie 2002
Raspund: Administratia Publica Locala, Teatrul Municipal.
Contact: Primaria Focsani https://www.vrancea.ro/admin/primarie/
*Nota: Cazul prezentat este real, insa descrierea activitatilor a fost simplificata pentru a putea fi citita intr-un timp scurt, in cadrul atelierelor de instruire.
NOTE - INSTRUCTOR
scop : constientizarea importanta etapelor/fazelor procesului de planificare participativa, prin identificarea secventei in timp a acestora si a conexiunii dintre ele, prin analiza unui caz concret.
durata: 30-40 minute;
grup: 3-5 persoane;
colectare info: Fiecare echipa va primi un set de cartoane reprezentand etapele procesului de planificare, pe care sa le aseze in ordinea cronologica. Se distribuie studiul de caz participantilor. Dupa trecerea timpului necesar citirii lui (10 min.), impartiti participantii in grupuri de cate 4-6 persoane si rugati-i sa discute pe marginea cazului prezentat, ghidandu-se dupa urmatoarele intrebari:
Care sunt etapele procesului de planificare parcurse?
Ce observatii aveti cu privire la etapele planificarii participative?
Cum a fost folosita analiza SWOT?
Cum au fost formulate obiectivele?
Cine credeti ca a participat la atelier?
Materiale vizuale
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |