Planificare participativa

Planificarea participativa are o istorie bogata si deseori controversata in privinta gradului de implicare a comunitatii. Regulile care sunt cele mai valabile in acest proces sunt cele descoperite atunci cand autoritatile locale, institutiile comunitatii si cetatenii se intrunesc si lucreaza impreuna.

Un aspect distinctiv al procesului de planificare participativa este cel proactiv, in sensul ca acest proces este un instrument de management proiectat pentru a aborda probleme si oportunitati intr-un proces continuu de dezvoltare a comunitatii. Planificarea participativa este un proces organic in perpetua transformare.

De asemenea, planificarea presupune corelarea de planuri de actiune realiste si care pot fi implementate rapid. Cu alte cuvinte, planurile nu sunt realizate 'in vid', ele inseamna luarea deciziilor si deciziile luate printr-un proces de planificare participativa sunt insusite de cei care participa la proces, adica procesul participativ mareste sansele de succes in implementarea deciziilor.

Planificarea participativa este tratata in continuare ca un nivel al participarii ce include informarea, consultarea, luarea deciziilor, implementarea actiunilor si evaluarea rezultatelor, printr-o articulare a instrumentelor de participare mentionate pe parcursul acestui manual.

intelegerea importantei procesului de planificare participativa;

identificarea etapelor procesului de planificare participativa;

dobandirea capacitatii de a realiza planificarea participativa;

identificarea experientelor altor comunitati in planificarea participativa.

in programe de pregatire privind participarea cetatenilor la procesul decizional local;

in programe ce sunt axate pe Strategii de dezvoltare locala, Management public, Dezvoltare Durabila, Managementul conflictelor, Managementul Resurselor Umane, Politici Publice, etc;

1. Ce inseamna planificare participativa?

Sa trecem in revista cateva posibile definitii ale planificarii participative. In contextul acestui manual, ne vom concentra asupra proceselor participative derulate impreuna de catre autoritatile locale si comunitate (organizatii ne-guvernamentale, agenti economici, cetateni ca indivizi, etc.).

In continuare, vom detalia notiunea de planificare, in contextul societatii romanesti in tranzitie, in care s-a trecut de la o planificare centralizata la una bazata pe continua crestere a autonomiei locale.

Planificarea inseamna formulare de decizii cu atat mai mult cu cat actul planificarii implica de obicei un proces de alocare a resurselor.

Termenul "planificare" capata mai mult inteles numai atunci cand este insotit de un alt termen care sa il descrie, cum ar fi: "participativa", "globala", "strategica", "de actiune", "pe termen scurt" sau "de dezvoltare".

Planurile nationale pe termen scurt sau lung si contrapartida lor - planurile urbanistice, nu au functionat prea bine in practica in perioada anterioara anilor 90 din cauza ca ele reflectau modul centralist de luare a deciziilor, reflectau gandirea catorva indivizi care aveau acces la putere si la procesul de luare a deciziilor sau care aveau cunostintele si abilitatile asociate profesiei de planificator.

'Planurile' erau de cele mai multe ori imagini statice ale unor intentii viitoare. Prin urmare, aceste planuri s-au transformat deseori in bariere in procesul de coordonare si luare a deciziilor publice intr-un climat economic, social, politic si fizic care se schimba in ritm rapid.

Un motiv foarte important al esecurilor acestei perioade trecute este acela ca la realizarea acestor planuri pe termen lung, participau doar rareori cei care ar fi fost afectati in cea mai mare masura de realizarea lor. Cetatenii au ramas in afara cercului planificatorilor publici si al luarii deciziilor, lipsindu-i insa in acelasi timp pe planificatori si pe factorii de decizie de intelegerea si asumarea planurilor de catre chiar beneficiarii acestora - cetatenii insisi.

2. Care sunt principiile planificarii participative eficace?

In situatia in care procesul de planificare participativa va deveni permanent si nelipsit din viata comunitatii, trebuie sa fie fundamentat pe un set de principii calauzitoare si general acceptate.

Diversitatea. Desi o analiza de profunzime asupra grupurilor de interes trebuie sa implice o diversitate de indivizi si grupuri care trebuie sa fie implicati intr-un anume proces de planificare participativa, niciodata nu trebuie sa consideram ca structura grupurilor de interes este suficient de diversa.

Aspectele legate de rasa, etnie, varsta sau sex sunt primele care trebuie luate in considerare in aceste situatii. Nevoia de diversitate merge insa mult mai departe atunci cand analizam cine poate contribui la un proces de planificare participativa: diferentele de statut social din cadrul comunitatii, asezarea geografica, nivelul de bunastare economica, experienta de viata si munca, afilierea politica, grupurile sau indivizii despre care se stie ca au alta parere / pozitie in problema pusa in discutie, etc. Contributiile acestor perspective unice sunt importante in realizarea obiectivelor planificarii participative.

Echitatea. Acest principiu se refera la includerea in mod egal a tuturor sectiunilor unei comunitati stratificate tipic. Acest aspect poate fi util in cazul abordarii generale a dezvoltarii participative, dar poate produce haos daca nu este facut intr-un mod structurat. Echitatea in reprezentare, accesul mai larg la instrumentele puterii si influentei si alte criterii esentiale ale dreptatii si reprezentarii nu pot fi ignorate in planificarea participativa.

Transparenta. Transparenta implica masura in care procesul planificarii este comunicat celor din afara sistemului si masura in care este deschis unei cercetari realizate din exterior asupra sa. Lipsa secretelor, a scopurilor ascunse, a disimularilor, a intelegerilor secrete sunt esenta transparentei. Transparenta este realizata prin difuzarea informatiei si a ideilor cu promptitudine si bunavoita.

Deschiderea. Se are in vedere un proces care include pareri si idei diferite, care comunica cu cei ce nu fac parte din echipa de participare, incurajandu-i sa contribuie la munca acesteia, fiind deschis primirii de noi membri atunci cand nevoile si interesele comunitatii o cer.

Raspunderea. Acest principiu este asociat cu responsabilitatea care la randul ei este legata de autoritatea de a actiona. In cazul autoritatilor locale, legaturile dintre aceste variabile trebuie sa fie clare daca organizatia este adepta transparentei. Cei care sunt angajati in activitati de planificare participativa si sunt responsabili pentru actiunile intreprinse, trebuie sa aiba atat autoritatea de a actiona cat si responsabilitatea celor intreprinse. Responsabilitatea fara autoritate poate fi o capcana.

Din pacate, unii oficiali alesi folosesc procesul participativ fara a da autoritate si fara a stabili responsabilitatea celor implicati. Rezultatul este mascarea deciziilor autoritare cu ajutorul planificarii participative. Cand se intampla acest lucru, este dificil sa stabilesti cine este responsabil, dar nu este deloc greu sa gasesti "tapi ispasitori". Acestia se dovedesc a fi cei facuti responsabili de cele petrecute fara sa li se fi dat autoritatea sau raspunderea de a actiona.

Increderea. Cei mai multi indivizi intra intr-un proces participativ plini de idei preconcepute legate de motivele, integritatea si credibilitatea celor cu care vor lucra in cadrul procesului. Nivelul de incredere pe care ei sunt capabili sa il atinga unul fata de celalalt, precum si fata de cei care au creat posibilitatea participarii, va dicta calitatea interactiunii in proces si a rezultatelor obtinute.

Aceste principii sugereaza un nivel inalt de standarde si performanta pentru cei care se implica in procesul planificarii participative, fiind importante pentru sustinerea pe termen lung a proceselor de planificare ce implica o gama larga de institutii civice, cetateni si autoritati locale.

3. Cum se realizeaza procesul de planificare participativa?

Planificarea participativa poate implica toate fazele si pasii descrisi in cadrul procesului, sau numai cativa, in functie de complexitatea problemei sau oportunitatii careia i se adreseaza. Vom descrie fazele esentiale si pasii necesari pentru a acoperi cele mai multe din situatii.

Faza I: Initierea Procesului de Planificare Participativa

Aceasta faza implica 'evenimentul declansator' care motiveaza indivizii, un grup sau o organizatie sa ceara realizarea unor actiuni care ar putea beneficia de un proces de planificare participativa. Aceste evenimente sunt fie probleme care trebuie sa fie rezolvate sau oportunitati ce nu sunt valorificate.

Problemele sunt in general descoperite prin constientizare, in timp ce oportunitatile sunt generate de viziuni individuale sau comune unui grup. In acest punct, cei care propun posibilitatea utilizarii unui proces de planificare participativa pot lua in considerare folosirea planificarii strategice, in special daca au identificat o potentiala oportunitate care sa fie valorificata.

Faza II: Construirea Parteneriatelor Productive

Participarea presupune formarea de parteneriate pentru a rezolva probleme la nivel local si poate implica parteneriate intre autoritatile locale, organizatiile neguvernamentale sau alte organizatii locale si cetateni; parteneriatul cu alte autoritati locale, institutii publice de la alte esaloane administrative, sau cu sectorul privat; sau o combinatie a catorva sau a tuturor acestor posibilitati.

Acest efort initial de a largi cercul vizionarilor sau al celor care rezolva probleme reprezinta partea de inceput a utilizarii instrumentului numit analiza grupurilor de interes sau analiza factorilor de interes.

Conceptul de 'client' este foarte important pentru intelegerea procesului de planificare participativa. Cunoasterea clientilor principali si colaborarea cu ei este esentiala. Clientii pot fi identificati prin trei intrebari: Cine stie? Cui ii pasa? Cine poate?

In aceasta faza se ia si decizia asupra utilizarii unui facilitator pentru a asista conducerea procesului de planificare participativa. Pentru eficientizarea procesului este preferabila utilizarea unui facilitator, fie din afara cercului initiatorilor acestuia, fie din interiorul sau. Crearea unei intelegeri de lucru cu facilitatori sau consultanti de proces este facuta prin 'contractarea' serviciilor lor, ca formula legala sau ca o forma de contractare sociala.

Faza III: Optiunea abordarii

In acest punct al procesului, se pun in discutie optiunile privind fie angajarea intr-un proces de planificare strategica pe termen lung la care ne vom referi ca fiind orientat 'spre exterior', fie directionarea efortului de planificare participativa mai degraba catre o rezolvare imediata a problemelor. Aceasta ultima optiune de concentrare 'spre interior' este denumita de obicei 'planificarea actiunilor'. Cu exceptia acestei faze in care se stabileste daca procesul va fi unul pe termen lung sau strategic, ori pe termen scurt sau orientat catre probleme, procesul de planificare participativa prezinta desfasurari de evenimente similare, desi contextul este foarte diferit.

Principalele deosebiri intre cele doua abordari sunt calendarul activitatilor si nivelul de specificitate al recomandarilor produse de procesul de planificare. Planurile strategice sunt orientate catre viitor, pe termen lung, si mai putin specifice. Planurile de actiune sunt imediate, pragmatice, detaliate in formularea recomandarilor si, desigur, orientate catre derularea actiunilor. Ele presupun responsabilitate si autoritate implicita si necesita punerea in aplicare imediata.

Cele doua abordari impartasesc multe dintre valori: comunicare autentica, participarea la conducere, incredere, lucrul in echipa, angajament, acceptarea celorlalti - toate fiind calitati care dezvolta atat procesul de colaborare cat si rezultatul colaborarii. Pentru ambele abordari este esentiala construirea parteneriatelor productive si beneficierea de avantajele generate de colaborarea cu un facilitator. Acestea sunt componente cheie pentru asigurarea succesului in activitatile planificarii strategice si a planificarii actiunilor.

Faza IV: Constatare si Analiza

In functie de context, fie unul pe termen scurt si de rezolvare a problemelor curente, fie unul pe termen lung, de formulare a viziunilor, exista o serie de pasi care trebuie parcursi inainte de a defini un plan strategic sau de a formula un plan de desfasurare detaliata a actiunilor. Acesti pasi includ: colectarea mai multor date, informatii si idei, organizarea si analizarea surselor acestora pentru o mai buna intelegere a problemei sau oportunitatii. Atunci cand trebuie sa colecteze informatii, date si idei care sa ii fie de folos in procesul de planificare, echipa de planificare poate folosi urmatoarele instrumente: interviuri (de grup), chestionare, combinarea interviurilor si chestionarelor, analizarea documentelor, observatia directa, experienta si intuitia echipei. Toate acestea au potentiale avantaje si dezavantaje.

Indiferent de metoda de culegere a datelor, va fi nevoie:

sa le compilati; adunati-le intr-un singur loc, daca este posibil;

sa le impartiti pe categorii in functie de necesarul de informatii stabilit;

sa separati ce este lipsit de relevanta pentru ceea ce incercati sa realizati, altfel volumul de informatii va poate coplesi;

sa le analizati pentru a intelege ce reprezinta in raport cu scopurile si obiectivele;

sa le folositi pentru luarea deciziilor si documentare.

Ultimul pas include instrumente cum sunt Analiza SWOT (strenghts - puncte tari, weaknesses = puncte slabe, opportunities = oportunitati, threats = amenintari) si Analiza Campului de Forte.

Faza V: Determinarea scopurilor si obiectivelor care trebuie realizate / atinse; si estimarea fezabilitatii in ceea ce priveste atingerea scopurilor si obiectivelor

Scopurile sunt enunturi generale ale intentiilor, globale ca arie de aplicare si tind sa fie enuntate in termeni mai putin precisi. Scopurile pot include o serie de obiective care vor ajuta la realizarea celor dintai. Un enunt al unui scop ce urmeaza sa fie realizat trebuie sa preceada fiecare set de obiective.

Un obiectiv este un enunt al rezultatului pe care vrei sa il obtii. Un obiectiv este bine scris sau enuntat daca indeplineste toate sau pe cele mai multe dintre urmatoarele criterii:

Cea mai mare provocare atunci cand scriem obiective este de a le enunta astfel incat sa stim daca reusim sa le realizam in cadrul activitatilor noastre de planificare si implementare.

Aceasta faza poate fi combinata cu analiza. De exemplu, analiza SWOT se poate face in faza anterioara, identificand la inceput care sunt punctele slabe, amenintarile, oportunitatile si punctele tari in rezolvarea problemelor si in functie de acestea sa se determine obiectivele concrete de atins, sau se poate face dupa identificarea obiectivelor, analizand care sunt punctele tari, amenintarile, etc. pentru atingerea obiectivelor respective. La fel se poate plasa si analiza campului de forte.

Faza VI: Planificarea Desfasurarii Actiunilor

In acest punct al procesului, vor fi selectate obiectivele propuse pentru realizare astfel incat numarul lor sa fie realist si se vor determina cele mai potrivite optiuni pentru atingerea lor, precum si grupurile de interes necesare pentru implementare. In aceasta faza a procesului de planificare se stabileste cine, ce va face si impreuna cu cine, in limita anumitor parametri ai resurselor, inclusiv limita de timp, pentru realizarea scopurilor si obiectivelor sau materializarea viziunii formulate.

In final, echipa de planificare va cerceta consecintele potentiale ale implementarii recomandarilor pe care le formuleaza si va indica o schema de monitorizare si de evaluare a impactului.

Planificarea actiunilor sau faza de luare a deciziilor in procesul de planificare participativa are sase pasi, toti proiectati in vederea transformarii obiectivelor echipei in recomandari viabile si actiuni realizabile.

Pasul 1. Pentru ca ati putea avea prea multe idei bune pentru punerea in practica, va trebui sa micsorati numarul si sa restrangeti aria de actiune a obiectivelor si optiunilor pe care intentionati sa le recomandati. Dupa ce ati facut acest lucru, integrati-le intr-un enunt strategic general care sa cuprinda ce va realiza planul vostru atunci cand va fi pus in practica.

Pasul 2. Purtati o discutie informala cu grupurile cheie de interes care nu fac parte din echipa de planificare si integrati comentarii lor daca sunt relevante, in enuntul strategic. Aceasta este o ultima ocazie pentru a obtine feed - back asupra recomandarilor pe care le formulati si de a obtine sprijin pentru initiativele propuse.

Pasul 3. Realizati un plan de actiune detaliat, miezul acestei faze a planificarii participative.

Pasul 4. Evaluati posibilele consecinte ale actiunilor propuse.

Pasul 5. Explorati nevoia si optiunile pentru realizarea unui plan de actiune pentru situatia in care apar evenimente neasteptate.

Pasul Determinati ordinea si modul de derulare pentru activitatile necesare realizarii obiectivelor.

Aceasta abordare distruge orice mit asupra planificarii vazute ca un proces care este optional si in afara luarii deciziilor, a responsabilitatilor privind rezolvarea problemelor pe care le are o echipa de management sau de formulare a politicilor dintr-o organizatie. Aceasta etapa a planificarii se ocupa de formularea deciziilor si de modul in care se pun in practica cele mai bune optiuni, in care se obtin rezultate si se infaptuiesc acestea.

Faza VII: Implementarea Actiunilor, Monitorizarea

Aceasta faza a procesului este in general in afara mandatului direct al echipei de planificare participativa, ca responsabilitate. Cu toate acestea, este important pentru echipele de planificare sa cunoasca aspectele si problemele legate de implementare. Sunt situatii in care multi dintre cei care contribuie la realizarea planificarii programelor si activitatilor care privesc coalitii ale oficialilor alesi ai autoritatilor locale si pe reprezentantilor comunitatii sunt direct implicati in implementarea lor.

Faza VIII: Evaluarea impactului

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu pe parcursul etapei de planificare a interventiei si ceva mai mult decat o evaluare a progresului facut, catre finalizarea activitatilor stabilite.

Trebuie sa se includa o evaluare referitoare la cat de bine functioneaza echipa. Evaluarea este de asemenea momentul in care privim inapoi pentru a vedea daca am facut ceea ce am spus ca vom face si determinam cat de bine am facut. Evaluarea impactului pe care il are orice tip de program sau serviciu la nivelul comunitatii sau asupra vietii cetatenilor ar putea astepta mult timp dupa ce planul de actiune a fost finalizat. Criteriile pentru evaluarea impactului implementarii planificarii participative includ adecvarea, eficacitatea, eficienta si consecintele.

Asadar, prin descrierea procesului de planificare participativa pe faze, am generat imaginea unei proceduri liniare care depinde de succesiunea fazelor in ordinea prezentarii lor. Acesti pasi sunt mai degraba ciclici decat liniari; deseori este necesara revenirea la o faza sau un pas deja parcurs si refacerea unei etape sau sarirea peste faza urmatoare sau pasul urmator cand ele nu sunt necesare. Pasii se suprapun, converg, sunt divergenti, concura si interactioneaza. Cei care conduc cu succes procese de planificare participativa nu sunt incomodati de nevoia sau oportunitatea de a reveni la unii pasi sau de a-i sari atunci cand nu mai par a fi necesari.

Activitatile importante de monitorizare si evaluare intotdeauna par a-si schimba structura catre sfarsitul procesului de planificare participativa. Dorim sa accentuam faptul ca aceste doua functii sunt considerate parte integranta a fiecarei faze a procesului si este necesar ca membrii echipei de planificare sa configureze, chiar de la inceputul activitatii lor, aspectele legate de monitorizare si evaluare.

Echipa trebuie mai intai sa monitorizeze si evalueze activitatea ei si, in al doilea rand, sa configureze monitorizarea si evaluarea impactului in cadrul planurilor si strategiilor de implementare pe care le produc.

Comunicarea, participarea la conducere si lucrul in echipa sunt trei abilitati si comportamente care trebuie sa devina parte a culturii planificarii participative deoarece acest tip de planificare este considerat din ce in ce mai des ca fiind o resursa pentru procesul de luare a deciziilor si de rezolvare a problemelor in cadrul autoritatilor locale si comunitatilor.

Este recomandabil ca, pentru un proces mai eficace si mai productiv, planificarea participativa sa fie facilitata de o persoana din afara, care lucreaza cu echipa de planificare intr-o maniera nepartizana si care joaca un rol neutru.

O alta optiune este implicarea ca facilitator a unei persoane cu experienta, cunostinte si abilitati de facilitare din cadrul uneia din institutiile care participa la proces si care poate renunta temporar la rolul sau oficial pentru a lucra cu echipa de planificare.

Din perspectiva planificarii participative, facilitarea este un proces in care o persoana (care este acceptata de toti membrii grupului, este in mod evident neutra si nu are autoritatea de a lua decizii) intervine pentru a ajuta un grup sa imbunatateasca modul in care identifica si rezolva probleme si ia decizii, cu scopul de a spori eficienta grupului.

Pentru organizatiile sau persoanele care trateaza planificarea participativa cu respect si o aplica cu responsabilitate si deschidere, exista rasplata formularii unor decizii mai bune si a unei implicari si angajari in punerea in practica a deciziilor luate.

Principiile cele mai importante ale planificarii participative sunt diversitatea, echitatea, deschiderea, transparenta, responsabilitatea si increderea.

Autoritatile locale reprezinta resurse valoroase, competente si, mai presus de toate, ii reprezinta pe toti cetatenii din comunitate. Ele trebuie sa promoveze planificarea participativa. Desi s-ar putea sa nu fie direct implicate in toate activitatile de planificare participativa la nivel local, autoritatile locale trebuie sa fie consultate pentru contributia pe care o pot aduce procesului si pentru sprijinirea implementarii deciziilor.

Pentru a fi eficienta, eficace si productiva, planificarea participativa, necesita multe abilitati si comportamente specifice din partea membrilor echipei. Cele mai importante dintre acestea sunt comunicarea deschisa si constructiva, participarea la procesul de conducere si lucrul in echipa.

Planificarea participativa este un proces complicat. Este liniar si secvential, ciclic si organic, si prezinta ambiguitati si contradictii. Acest proces este alcatuit din mai multe faze, dar aceste faze nu sunt "batute in cuie".

Planificarea participativa este imbunatatita atunci cand echipele de implementare sunt reprezentate in cadrul procesului.

Un proces de planificare participativa de succes presupune monitorizarea, evaluarea impactului, comunicarea activa si deschisa, participarea la conducere si lucrul in echipa, pe tot parcursul desfasurarii lui.

Activitatile de planificare participativa au cel mai mare succes atunci cand sunt facilitate de o persoana nepartinitoare, neutra si experimentata.

Prin aceste exercitii se urmareste:

identificarea atitudinii cursantilor fata de procesul de planificare participativa;

identificarea modalitatilor si a pasilor de urmat pentru a realiza planificarea participativa;

identificarea experientei cursantilor in ceea ce priveste planificarea participativa;

adaptarea etapelor de urmat in procesul de planificare participativa la situatii concrete.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea experientelor comunitatii in planificarea participativa, simularea unei situatii reale.

durata: 15-20 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: evaluarea de catre participanti a experientelor traite in privinta planificarii participative;

durata: 15-20 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: se va analiza in ce masura respecta autoritatile locale din comunitatile reprezentate de cursanti principiile Planificarii Participative Eficace;

durata: 15-20 minute;

grup: lucru individual;

colectare info: prezentare individuala.

Succesiunea etapelor planificarii participative.

Un mod mai eficace de a face participantii sa constientizeze succesiunea in timp a etapelor planificarii participative si masura in care acestea includ elemente de participare este ca, inaintea prezentarii, participantilor sa li se ceara sa identifice singuri aceasta succesiune in timp. Unele dintre etape se intrepatrund, astfel ca vor exista diferente de opinii. Instructorii trebuie sa sublinieze astfel flexibilitatea, adaptabilitatea, coordonarea, intoarcerea in faza anterioara, redimensionarea interventiilor, proprii procesului de planificare participativa.

NOTE - INSTRUCTOR

scop: constientizarea importantei etapelor/fazelor procesului de planificare participativa, prin identificarea succesiunii in timp a acestora si a conexiunilor dintre ele.

durata: 30-40 minute;

grup: 3-5 persoane;

colectare info: Participantii sunt impartiti in echipe de cate 3-5 persoane. Fiecare echipa va primi un set de cartoane reprezentand etapele procesului de planificare, pe care sa le aseze in ordinea cronologica, stabilita de comun acord cu membri echipei. Cartoanele vor fi lipite pe o plansa mare care va fi prezentata in plen de fiecare echipa in parte. Se vor discuta diversele pareri, se vor analiza diferentele.

Studiu de caz - Proces de planificare participativa la Focsani

In primavara anului 2000, un grup de persoane din cadrul Primariei Focsani a identificat nevoia locala ca deciziile privind dezvoltarea municipiului sa aiba un cadru logic, de perspectiva.

Printr-o scrisoare adresata unei organizatii avand ca obiect de activitate consultanta si instruire pentru administratia publica locala, echipa a solicitat asistenta in elaborarea unui plan de dezvoltare, intuind ca acest proces va fi unul complex.

Consultantii au organizat impreuna cu Primaria Focsani un atelier de lucru cu scopul de a pregati activitatile necesare acestui proiect. La acest atelier au participat:

Directorul Directiei de Relatii cu Publicul si Relatii Internationale,

Directorul Directiei Prognoze,

Viceprimarul insarcinat cu problemele economice,

Directorul Economic,

un Inspector din cadrul Directiei Prognoze si

trei consilieri locali.

In cadrul atelierului au fost identificate urmatoarele probleme:

lipsa informatiilor cu privire la nevoile si prioritatile comunitatii;

slaba coordonare a directiilor din cadrul primariei;

slaba corelare a deciziilor consiliului local;

lipsa unor directii clare de dezvoltare locala;

lipsa cunostintelor privind elaborarea unei strategii de dezvoltare locala.

Participantii si-au propus ca obiectiv ca, intr-o perioada de un an, municipiul Focsani sa beneficieze de o strategie de dezvoltare (pe o perioada de cinci ani) elaborata printr-un proces participativ care ar rezolva si problemele mentionate.

Pe parcursul atelierului, echipa a identificat posibilii parteneri in elaborarea unei strategii de dezvoltare, a pregatit un plan orientativ de activitati participative si s-a stabilit grupul de lucru permanent care sa raspunda de aceste activitati si de monitorizarea lor.

Din grupul de lucru permanent pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a Municipiului Focsani au facut parte:

-Directorul Directiei de Relatii cu Publicul si Relatii Internationale;

-Directorul Directiei Prognoze;

-Viceprimarul insarcinat cu problemele economice;

- un inspector din cadrul Directiei Prognoze;

-Directorul Economic;

-un consilier local;

-un reprezentant al organizatiei ne-guvernamentale locale "Asociatia Promotorilor Dezvoltarii Locale".

Grupul de lucru si-a stabilit intalniri saptamanale, in cadrul carora au fost invitati si cei mai importanti factori de interes pentru fiecare stadiu, precum si consultanti externi. La intalnirile de lucru urmatoare, echipa a pregatit un plan detaliat de colectare a datelor necesare elaborarii strategiei si de mediatizare a proiectului, cu precizarea instrumentelor ce se vor folosi, cine se va ocupa, prin ce mijloace, in cat timp, inclusiv programarea unui numar de 13 intalniri cu cetatenii (pe cartiere) si o propunere de sondare a opiniei cetatenilor.

In conferinta de presa din luna iunie, Primarul municipiului Focsani a prezentat date generale despre program si intentiile autoritatilor locale cu privire la derularea in continuare a programului.Tot atunci s-a lansat ideea realizarii unei legaturi directe cu cetatenii pe probleme curente dar si pe probleme de perspectiva.

Din data de 01.07.2000, prin intermediul ziarului local cu cea mai mare audienta, "Monitorul de Vrancea", s-a lansat o rubrica zilnica, cu caracter permanent,"Firul scurt cu Primaria", care sa trateze aspecte legate de nevoile si prioritatile cetatenilor.

In lunile iulie si august s-au desfasurat cele 13 intilniri publice cu cetatenii din diverse cartiere. Intalnirile au fost conduse de membri ai grupului de lucru si de consilieri locali.

In luna septembrie a fost derulat un sondaj de opinie dupa o structura bazata pe datele cu privire la stadiul actual al dezvoltarii locale colectate din studiile existente si din informatiile oferite de cetateni in timpul intalnirilor. Sondarea opiniei s-a facut printr-un chestionar elaborat si distribuit cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale din municipiu si al consilierilor locali.

Chestionarele au avut ca scop identificarea nevoilor cetatenilor, modul de apreciere a calitatii serviciilor publice si optiunile lor cu privire la prioritatile de dezvoltare.

Sondajul s-a efectuat pe un esantion de 1500 de persoane (populatia Focsaniului fiind de aproximativ 120.000), cu o configuratie de varsa de 25 % persoane pana in 25 de ani, 50 % persoane intre 25 si 50 de ani si 25 % persoane peste 50 ani.

Pe parcursul acestor activitati de colectare a datelor au fost identificati noi posibili parteneri in elaborarea strategiei.

Astfel, pasul urmator a constat in organizarea la sfarsitul lunii septembrie a unui atelier de planificare de doua zile, la care au participat reprezentanti ai urmatoarelor organizatii:

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, Prefectura Vrancea, Inspectoratul Scolar, Directia Generala de Statistica Vrancea, Camera de Comert Industrie si Agricultura Vrancea, Directia de Munca si Solidaritate Sociala, Directia de Sanatate Publica, Romtelecom Vrancea, Inspectoratul de Politie, SC Enet Focsani, SC Transport Public, Sucursala de Distributie a Energiei Electrice, Consiliul Local Focsani, organizatia ne-guvernamentala "Dialog" Focsani, Primaria Focsani, "Compania de Utilitati Publice -CUP" Focsani, Asociatia "Promotorii Dezvoltarii Locale" Focsani, Asociatia Romina pentru Dezvoltarea Comunitara, Consiliul Judetean Vrancea.

Acest atelier si-a propus ca participantii sa constientizeze beneficiile abordarii participative, sa-si clarifice optiunile cu privire la viziunea de dezvoltare a orasului inclusiv pe baza opiniilor colectate si sa elaboreze principiile care sa ghideze activitatile de elaborare a strategiei pentru infaptuirea viziunii.

Participantii au inteles ca fara o abordarea participativa a planificarii dezvoltarii locale, "politicile locale vor fi incoerente, dezvoltarea va fi haotica, se va manifesta o lipsa de incredere a cetatenilor in autoritati, va exista o mare discrepanta intre diverse interese locale, resursele locale vor fi folosite ineficient".

Printr-un proces condus de un facilitator profesionist (si neutru), participantii au elaborat o VIZIUNE comuna a Focsaniului peste 5 ani:

"Focsani - centru regional de interes, cu o dezvoltare durabila si echilibrata, o crestere continua a calitatii vietii, afirmandu-si identitatea si personalitatea intr-un cadru de implicare activa a comunitatii"

In continuare au fost formulate COMPONENTE STRATEGICE:

Relansarea economica si continua dezvoltare a municipiului

Edificarea unei comunitati locale fara categorii excluse social

IImbunatatirea calitatii vietii si continua afirmare a identitatii si personalitatii municipiului

Principiile de elaborare a strategiei au fost:

un proces participativ care sa antreneze toti actorii locali;

Consiliul Local sa fie in permanenta informat si sa valideze etapele parcurse (structurarea procesului, etape intermediare);

elaborarea strategiei sa permita inceperea edificarii unor parteneriate pentru implementare;

programele si proiectele identificate drept prioritare sa fie fost demarate inca din timpul procesului de elaborare.

In cadrul acestui atelier a fost elaborata si o modalitate noua de lucru, incluzand un Grup de Lucru Extins si comitete consultative pe fiecare componenta strategica.

Planul de activitati pentru elaborarea strategiei a fost refacut, dupa cum urmeaza:

"Focsani -Planificarea activitatilor de elaborare a strategiei''

Astfel, pe parcursul procesului (ateliere de planificare, consultare, culegere suplimentara de date) au mai fost implicati: Directia Generala a Finantelor Publice, Directia Judeteana de Tineret si Sport, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia de Protectie a Mediului, Observatorul Seismologic, Patronatul IMM-urilor Vrancea, Teatrul Municipal, Corul Municipal "Pastorala", Ateneul Popular "Mr.Ghe.Pastia", Ansamblul Folcloric "Tara Vrancei" Asociatiile de Locatari/Proprietari, cetateni.

Comitetele consultative au analizat situatia existenta (SWOT) si au formulat obiective si masuri concrete, cu termene de realizare si responsabilitati, in corelatie cu viziunea stabilita, datele colectate si concluziile rezultate din analiza SWOT. In etapa urmatoare au fost formulate obiective pentru toate directiile strategice stabilite, au fost ierarhizate si tot aceste grupuri consultative au elaborat analiza finaciara a tuturor obiectivelor si, in functie de rezultat, au selectat obiectivele de inclus in strategie. Iata rezultatul unei astfel de activitati de planificare, privind una din componente strategice:

Exemple de OBIECTIVE formulate :

Pana la finele anului 2005, se va asigura colectarea a cca 1 milion mc/luna apa menajera uzata prin extinderea sistemului de canalizare la nivelul intregului municipiu.

Masuri:

a) Intocmirea proiectului si obtinerea surselor de finantare (fonduri ISPA 70 %, imprumut BEI 20 %, contributie locala 10 %);

Termen:    decembrie 2001

Raspund: Administratia Publica Locala, Compania de Utilitati Publice Focsani

b) Extinderea statiei de epurare.

Termen:   decembrie 2004

Raspund: Administratia Publica Locala, Compania de Utilitati Publice Focsani

Incepand cu anul 2003, populatia municipiului Focsani va viziona la Teatrul Municipal, spectacole realizate de o trupa de 20 actori profesionisti.

Masuri:

a) Finalizarea lucrarilor de renovare la Teatrul Municipal;

Termen: decembrie 2002

Raspund: Administratia Publica Locala

b) Atragerea si motivarea de actori profesionisti tineri.

Termen: decembrie 2002

Raspund: Administratia Publica Locala, Teatrul Municipal.

Contact: Primaria Focsani https://www.vrancea.ro/admin/primarie/

NOTE - INSTRUCTOR

scop : constientizarea importanta etapelor/fazelor procesului de planificare participativa, prin identificarea secventei in timp a acestora si a conexiunii dintre ele, prin analiza unui caz concret.

durata: 30-40 minute;

grup: 3-5 persoane;

colectare info: Fiecare echipa va primi un set de cartoane reprezentand etapele procesului de planificare, pe care sa le aseze in ordinea cronologica. Se distribuie studiul de caz participantilor. Dupa trecerea timpului necesar citirii lui (10 min.), impartiti participantii in grupuri de cate 4-6 persoane si rugati-i sa discute pe marginea cazului prezentat, ghidandu-se dupa urmatoarele intrebari:

Care sunt etapele procesului de planificare parcurse?

Ce observatii aveti cu privire la etapele planificarii participative?

Cum a fost folosita analiza SWOT?

Cum au fost formulate obiectivele?

Cine credeti ca a participat la atelier?