Modele socio-lingvistice ale comunicarii

Modele socio-lingvistice ale comunicarii

Aceste modele abordeaza mai aprofundat si mai nuantat problemele semnificatiei si sensului.comunicarii. Cea mai reprezentativa este teoria lui Thomas Luckmann care, pornind de la ideea promovata de sociolingvisti (indeosebi Antoine Meillet si Ferdinand de Saussure) ca limbajul este o institutie sociala, nereductibil la date psihologice sau la substratul fiziologic, considera si comunicarea un fapt social care determina in mod semnificativ conduita zilnica a membrilor speciei noastre si, de asemenea, constituie tesutul organizarii sociale. Autorul teoriei apreciaza ca trasaturile comunicarii sunt:

♦socialitatea, care desemneaza reglarea comportamentului intr-o specie si a carei functie este aceea de a instaura comunicarea prin mijlocirea unui cod, stabilit fie prin programare genetica, fie prin invatare, fie printr-o combinare a celor doua, in folosul speciei sau al unor grupuri din sanul acesteia;

♦reciprocitatea, inteleasa ca alternanta continua a reactiilor care apar in relatiile dintre un organism si altul: ea implica la un organism capacitatea de a atribui altor organisme propria sa capacitate de a observa si de a 'interpreta' comportamentul altor  organisme si, in consecinta, de a adapta propriul sau comportament in functie de observatia - si de 'interpretarea' - pe care el o anticipeaza din partea altor organisme si viceversa;

♦abstractia, constand in facultatea de a se referi, in comunicare, nu numai la elementele concrete ale situatiei comunicarii efective, ci si la elemente care o transcend in spatiu si in timp;

♦intentionalitatea, care desemneaza cunoasterea de catre organism a sistemului de comunicare al speciei sale sau al grupului sau si aptitudinea de a-l utiliza sau nu, dupa caz.

Aceste trasaturi au evoluat pe scara animala pana la om (societatea umana), unde formeaza o sinteza superioara, un sistem. Constituirea limbajului formeaza pragul care separa sistemele naturale ale comunicarii de sistemele istorice (umane). 'Cand socialitatea devine supla (individualizata), reciprocitatea totala, nivelul de abstractie ridicat si intentionalitatea avansata, combinarea lor sistematica da nastere celei mai complexe si mai diferentiate forme de comunicare sociala.combinarea lor intr-un sistem complet nu priveste decat specia lui Homo'[1].