Figurile retorice

FIGURILE RETORICE

I. CELE PATRU TIPURI DE FIGURI RETORICE

1. Figurile de sunet,  denumite și metaplasme sunt legate de nivelul sonor, de substanta sonora a discursului. Clasificarea acestora distinge:

a) figuri de sunet propriu-zise: realizate prin repetarea unor elemente:

a1) vocalice sau consonantice (aliteratia, asonanta, paronomaza, rima etc.);

a2) silabice (ca in paronomaza);

a3) (cuvinte) cu rezonanta apropiata, dar cu sens diferit (paronime);

a4) verbale (ca in antanaclaza);

b) accidentele fonetice: procedeele de deformare a semnificantului (afereza,

apocopa, metateza, sinereza, sincopa);

c) jocuri de cuvinte care se bazeaza pe procedee cu implicatii semantice (anagrama,

calamburul, palindromul).

2. Figurile de constructie sunt figurile sintactice legate de structura frazei sau metataxe. Principalele mecanisme prin care se realizeaza sunt: - permutarea (ca in inversiune), bazata sau nu pe simetrie (chiasm si antimetateza); - sustragerea (elipsa, asindet); - repetitia (epanalepsa, anafora). Acestea figuri pot fi imparțite dupa cum urmeaza:

a). figuri propriu-zise (paralelismul sintactic, enumerarea, climaxul, anticlimaxul, repetitia);

b). constructii sintactice (care exista si in limbajul curent): asindet, polisindet, tmeza, elipsa, zeugma, anacolut, dislocare, hiperbat, hipalaga, inversiune;

c). figuri sintactico-lexicale sau figuri sintactice care au implicatii semantice (poliptoton, parigmenon, antanaclaza).

3. Figurile semantice - tropii - denumite și metasememe, se impart (la Quintilian) in:

a). tropi de mai multe cuvinte (personificare, alegorie, aluzie istorica, culturala, litota, licenta, ironie);

b). tropi de un cuvant (metonimie, bazata pe contiguitate logica cauza-efect, produs loc de origine, etc. si metafora).

De asemenea, R. Jakobson propune o clasificare a figurilor semantice in doua serii distincte:

a). seria metonimica: metonimia, sinecdoca;

b). seria metaforica: metafora explicita sau implicita, comparatia, personificarea, antonomaza, oximoronul, epitetul, simbolul.

4. Figurile de gandire sunt figuri logice sau metalogisme bazate pe o forma de construcție mai larga și implicand structuri extinse ale textului (intreg discursul), si nu doar un cuvant sau o fraza. Exemple: alegoria, antifraza, antiteza, deliberarea, eufemismul, hiperbola, ironia, paradoxul etc.

II. GLOSAR DE FIGURI RETORICE

(alcatuit de Silvia Savulescu)

Alegoria

Figura de stil care se bazeaza pe folosirea metaforelor sau a simbolurilor in expunerea narativa a unei idei abstracte.

"In spatele norului atat de apasator (plin) de sangele si lacrimile noastre iata ca reapare soarele maretiei noastre." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Aliteratia

Figura care consta in repetarea aceluiasi segment sonor (consoana sau silaba) la inceputul unor cuvinte in fraza.

"Veni, vidi, vici." (Iulius Caesar)

"Let us go forth to lead the land we love." (J.F. Kennedy, Discursul inaugural)

Apare si in constructii ale "gramaticii expresive" [1], expresii idiomatice, locutiuni curente [2]: [1] multe si marunte, praf si pulbere; [2] ce-i in mana nu-i minciuna

Aluzia

Folosirea unei constructii lingvistice (cuvant, expresie, text) care evoca, intr-un mod sugestiv, printr-o comparatie subinteleasa, un eveniment, un personaj, o situatie etc. marcate de anumite norme culturale la nivelul semnificatiei.

Aluzia poate fi:

- religioasa: Nu va temeti . ;

- istorica: Hannibal ante portas; "In fata acestui bastion al Europei de Vest fu oprita candva mareea invaziei germane." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944);

- literara: "Un regat pentru o tigara s'implu norii de zapada" (Eminescu);

- mitologica: "Apolo-i profesor de mandolina/ Pan lectii da de limbile moderne" (Arghezi)  

Ambiguitatea

Posibilitate de a interpreta in moduri diferite o constructie lingvistica, lexico-gramaticala echivoca, dar extrem de expresiva, ca urmare a fenomenelor de omonimie si polisemie.

"Toata lumea alearga dupa putere. Noi avem putere pentru toata lumea." (Text publicitar pentru masinile Romcar)

Amfibologia

Figura cu structura sintactica echivoca, deoarece sunt posibile doua interpretari corecte.

"Si cat de viu s-aprinde el

In orisicare sara,

Spre umbra vechiului castel

Cand ea o sa-i apara." (Eminescu)

Interpretari posibile: s-aprinde spre umbra/umbra o sa-i apara.

Amplificarea oratorica

"In natiune, in Imperiu, in armate nu mai este decat una si aceeasi vointa, una si aceeasi speranta." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Anacolutul

Eroare gramaticala constand in ruperea sau in intreruperea constructiei sintactice incepute si continuarea frazei cu o alta constructie; figura a ambiguitatii.

Eu cand am auzit asta a fost imposibil (pentru ca nu am vrut) sa plec.

"Este o criza, care, asculta-ma pe mine, ca dv. nu stiti, care, ma-ntelegi, Statul cum a devenit acuma, eu dupa cum vaz ce se petrece, ca nu sunt prost, inteleg si eu atata lucru, fiindca nu mai merge cu sistema asta, care, cum te gandesti, te-apuca groaza, monser, groaza!" (Caragiale)

Anadiploza

Procedeu retoric care consta in a incepe o fraza cu cuvantul sau cuvintele de la inceputul frazei precedente; geminatie, reduplicare.

"Frumusetea incepe cu o piele frumoasa. O piele frumoasa incepe cu [sapunul] LUX."

"Men in great place are thrice servants: servants of the sovereign or state; servants of fame; and servants of business." (Francis Bacon)

"Distrugerea inamicului, inamicul care ne striveste si ne intineaza patria, inamicul detestat, inamicul lipsit de onoare." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Anafora

Procedeu retoric constand in repetarea unui cuvant la inceputul mai multor fraze sau parti de fraza in scopul accentuarii unor idei sau pentru obtinerea unor simetrii.

"A fi in siguranta/ A fi fericit/ A fi prosper/ inseamna AFI (Societate de Asigurare, Finantare, Investitii)."

"Bueno cafee: sunt noua, sunt proaspata, sunt tare! Ia-ma cu tine!"

"We shall not flag or fail. We shall go on to the end. We shall fight in France, we shall fight on the seas and oceans, we shall fight with growing confidence and growing strength in the air, we shall defend our island, whatever the cost may be, we shall fight on the beaches, we shall fight on the landing grounds, we shall fight in the fields and in the streets, we shall fight in the hills. We shall never surrender." (Winston Churchill)

Anastrofa

Procedeu retoric care consta in rasturnarea (inversarea) ordinii obisnuite a cuvintelor in fraza; inversiune (poetica).

"Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate" (Grigore Alexandrescu)

"Si astazi tu de bunavoie

Fericita-n brate cazi-mi" (Eminescu)

Antanaclaza

Procedeu retoric care consta in repetarea unui cuvant, luat in sensuri diferite, in acelasi context.

Afacerile sunt afaceri.

"La prima ora / Cu stiri de ultima ora." (National)

Antifraza

Figura retorica prin care o locutiune, o fraza etc. este folosita cu un sens contrar celui uzual, pentru a obtine un efect ironic sau eufemistic (intonatia joaca un rol important in realizarea figurii).

"Patriotii! Virtuosii, ctitori de asezaminte,

Unde spumega desfraul in miscari si in cuvinte." (Eminescu)

Curajosul! (despre o persoana fricoasa, timida)

Urato! (termen de adresare cu sensul "frumoaso")

Antilogia

Figura prin care se stabileste un echilibru intre judecati opuse.

"Nu spera si nu ai teama,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamna, de te cheama,

Tu ramai la toate rece." (Eminescu)

Antimetateza

Figura retorica prin care repetarea inversa a unei sintagme, propozitii sau fraze se face cu modificare functiilor gramaticale si a intelesului; nu trebuie confundata cu chiasmul.

"Ask not what your country can do for you; ask what you can do for your country." (J.F. Kennedy, Discursul inaugural)

" . Pentru ca e mai bine sa fii in fruntea cozii decat coada fruntii. Sezi stramb si graieste drept." (Negruzzi, Pacala)

Antiparastaza

Figura prin care se probeaza ca faptul de care este acuzat vorbitorul este, dimpotriva, ceva de lauda.

"Cu parere de rau ii vom spune ca nu avem acest talent si, daca l-am avea, nu mi-ar fi rusine de el, caci o meserie pozitiva e totdeauna onorabila." (Eminescu)

Antiptoza

Figura realizata la nivel morfologic (clase si categorii morfologice) prin substituire pe baza echivalentei cazurilor (in general, genitiv-dativ).

"Se bate miezul noptii in clopotul de arama,

Si somnul, vames vietii, nu vrea sa-mi ieie vama." (Eminescu)

Antipalaga

Abatere de la regula acordului.

" . principiul rau,

Nedreptul si minciuna al lumii duce frau." (Eminescu)

Acest tip de abatere trebuie evitat in limbajul mass media.

Numarul de burse nu pot depasi jumatate .

"Aceasta este ratiunea din totdeauna a teatrului, ceea ce-i asigura vesnicia, ii dau pret in viata sociala, fac sa fie un factor activ si pozitiv in contemporaneitate." Romania libera, 1969, nr. 7731 (exemple preluate din Valeria Gutu Romalo, Corectitudine si greseala. Limba romana de azi, Humanitas, Bucuresti, 2000)

Antirrhesis

Figura care consta in respingerea puternica a opiniei cuiva sau in contestarea autoritatii/ competentei cuiva.

X nu este un comentator sportiv, este un inginer de doi bani care crede ca aplica algoritmul la jocul de fotbal.

Antiteza

Figura retorica bazata pe contrastul dintre doua idei, fenomene, situatii, personaje, expresii etc. plasate in constructii simetrice care se evidentiaza reciproc.

"Brutus: «Si daca acest prieten ma intreaba pentru ce s-a ridicat Brutus impotriva lui Cezar, ii voi raspunde: am facut-o nu fiindca iubirea mea pentru Cezar a fost mai mica, dar fiindca iubirea mea pentru Roma a fost mai mare.»" (Shakespeare, Iulius Cezar)

"In sfarsit, ati ajuns atat de nechibzuiti incat sa credeti ca atitudinea voastra, care va dus de la o stare de prosperitate la decadere, va va aduce de la aceasta la una infloritoare? Dar aceasta speranta este impotriva judecatii si a naturii, caci este cu mult mai usor de a pastra ceea ce ai decat de a castiga totul. Acum, din cauza razboiului nu ne-a mai ramas nimic din bunurile de mai inainte pe care le pastram, ci totul trebuie recastigat. Porniti asadar la actiune!" (Demostene, Olintica a II-a, 26, Pagini alese din oratorii greci, Editura pentru literatura, Bucuresti, 1969, vol. II)

Antonomaza

Figura semantica ce consta in substituirea unui nume comun prin numele propriu al unui individ considerat reprezentativ pentru clasa respectiva; figura admite si substituirea inversa.

Un Apollo/Adonis pentru un tanar frumos.

O Iuda pentru un tradator.

O frumusete pentru o persoana (intr-un anumit context de desemnare).

Apocopa

Figura care exprima tendinta de economie lingvistica si consta in scurtarea unui cuvant prin indepartarea unei vocale sau a unei silabe finale, fara ca intelegerea cuvantului sa fie afectata.

cinema[tograf]", niciodat'

Apodioxis

Figura care consta in respingerea unui argument absurd.

"Sa vorbim oare de renumele sau de autor? Ar trebui atunci sa facem un curs intreg de literatura-furata." (Eminescu)

Apokinu

Figura de inversiune in care un segment sintactic intra simultan in relatie cu doi termeni.

"Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina." (Eminescu)

Aporia

Exprimare a indoielii (adesea simulata) prin care un locutor apare nesigur (la nivelul a ceea ce ar trebui sa gindeasca, sa spuna sau sa faca); dubitatie.

"Ispravnicul si-a zis: «Ce am sa fac daca imi ia stapanul ispravnicia? Sa sap, nu pot, sa cersesc, mi-e rusine.»" (Luca, 16)

Aposiopeza

Figura care consta in intreruperea brusca a enuntului, restul fiind considerat de prisos sau omis din cauza grabei, a emotiei (frica, exaltare) sau a modestiei.

"[Antoniu isi intrerupe discursul:]

O, judecata! Omul te-a pierdut.

Iertare. Inima mi-a coborat

In racla, langa Cezar, si-n tacere

Astept acum la mine sa se-ntoarca."

(Shakespeare, Iulius Cezar)

Apostrofa

1) Figura retorica prin care autorul/vorbitorul/personajul se adreseaza direct unei persoane (sau unui obiect personificat).

2) Mustrare sau interpelare (pe un ton dur).

"Antoniu:

Iertare-ti cer, o lut insangerat

Prea bland m-arat cu-acesti casapi ai tai!

Esti ramasita celui mai de seama

Barbat ce a trecut candva prin veacuri." (Shakespeare, Iulius Cezar)

Se poate considera ca apostrofa retoricii clasice corespunde astazi personalizarii (excesive) din domeniul publicitatii.

"Fiindca Nescafé tu bei, pleci in lume unde vrei!"

Asonanta

Procedeu retoric bazat pe identitatea vocalica a silabelor finale tonice dintr-un vers/fraza, indiferent de consoanele invecinate; rima vocalica.

"Apele plang, clar izvorand din fantane." (Eminescu)

Asindetul (asindeton)

Figura retorica bazata pe suprimarea conjunctiilor (mai rar, si a prepozitiilor) pentru a conferi dinamism textului.

Veni, vidi, vici.

Ai carte, ai parte.

"Acum se pare ca n-a izbutit in actiunea ei; acest lucru se poate intampla oricarui om, daca asa este vointa zeilor." (Demostene, Pentru coroana)

Autoimprecatia

Blestem autoadresat prin care se garanteaza o afirmatie sau un angajament.

"Sa blesteme pe-oricine de mine-o avea mila,

Sa binecuvanteze pe cel ce ma impila,

S-asculte orice gura, ce-ar vrea ca sa ma rada,

Puteri sa puie-n braul ce-ar sta sa ma ucida,

S-acela dintre oameni devina cel dintai

Ce mi-ar rapi chiar piatra ce-oi pune-o capatai." (Eminescu)

Autoparodia

Se bazeaza adesea pe interferarea unor tipuri discursive diverse, avand ca rezultat intertextualitatea de tip publicitar. Reusita acestui procedeu este determinata de sesizarea de catre destinatar a pastisei sau a parodiei si de recunoasterea tipului de discurs vizat.

Autorismul (corecția)

Figura care consta in rectificarea, retractarea, redefinirea unor judecati (fie pentru a amenda o fraza pe care cineva tocmai a spus-o, fie pentru a explica de ce o anumita formulare nu este corecta).

"Ei vor aplauda desigur biografia subtire

Care s-o-ncerca s-arate ca n-ai fost vreun lucru mare,

C-ai fost om cum sunt si dansii . " (Eminescu)

" . Sa se ajunga-aici!

Mort doar de doua luni! Nu, nici de doua." (Shakespeare, Hamlet)

Binecuvantarea/benedictio

Figura prin care se adreseaza urari de prosperitate ori se lauda cineva sau ceva (invocand adesea numele divinitatii).

"Dumnezeu i-a binecuvantat, si Dumnezeu le-a zis: «Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul, si supuneti-l; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamant.»" (Geneza 1:28)

Brahilogia

Figura care consta in scurtarea sau contragerea unitatilor enuntului prin subintelegere si chiar prin elipsa. Ca figura de compozitie brahiologia reflecta tendinta spre economie de expresie.

"C-am avut nuntasi

Brazi si paltinasi,

Preoti, muntii mari,

Pasari, lautari,

Pasarele mii

Si stele faclii" (predicatul am avut este subinteles).

Brevilocventa

Procedeu sintactic care consta in formularea concisa a propozitiei/frazei. Unele constructii de acest tip au un caracter relativ fix.

Singur cuc; Ce Dumnezeu?

Nici caine, nici ogar; nici tu casa, nici tu prieteni;

Gura! (taci din gura);

Masina! (atentie, vine masina).

Butada

Figura care consta intr-un joc de cuvinte prin care vorbitorul realizeaza in finalul unui enunt o gluma spirituala, exprimand regretul, ciuda, deceptia (adesea simulate). Se bazeaza pe efecte generate de surpriza si placere (nu se urmareste in mod special satira). Se realizeaza adesea prin intermediul unei figuri simple cum ar fi antimetateza:

S-a dus la Karlsbad mai mult mort decat viu, dar din pacate s-a intors de acolo mai mult viu decat mort.

Caracterul

Figura de compozitie care consta in redarea trasaturilor morale ale unui tip uman.

" . Atticus, cunoscator desavarsit al limitelor firii omenesti, reusind a ocoli cu abilitate si calm capcanele lasitatii dar si tentatiile curajului, confident al tuturor marilor politicieni ai timpului . " (Gaston Boissier, Cicero si prietenii sai, Editura Univers, Bucuresti, 1977, p. 9)

Catacreza

Figura "gramaticalizata" sau figura semantica lexicalizata, provenita dintr-o metonimie/sinecdoca/metafora al carei sens - la origine figurativ - s-a pierdut prin uz; catacrezele se mai numesc si figuri impietrite, tocite, cristalizate. Se poate realiza prin:

- metonimie (proces semantic de contiguitate): limba (idiom), grasun (porc).

- sinecdoca (relatie semantica parte-intreg): panza (corabie); aur, argint (bani de . ); gura (persoana la masa); cap (persoana: 1000 de lei de cap).

Categoria

Figura prin care se scot la iveala anumite defecte/actiuni ale adversarului.

Poti sa negi . ? Sa discutam despre nenumaratele tale minciuni? Despre afacerile tale necurate?

Charientismul

Replica ironica data unui interlocutor (orgolios); adesea nu este perceputa de catre destinatar ca o ironie fina.

"Si mai sunt cativa care chiar spun: «da, comunismul este un sistem diabolic, dar ne permite sa facem progrese economice.» Lass'sie nach Berlin en kommen! Sa vina la Berlin! [Aplauze puternice si strigate de urale.]" (John F. Kennedy, Discurs in Berlinul de Vest, 26 iunie 1963)

"Orice gand ai, imparate, si oricum vei fi sosit,

Cat suntem inca pe pace, eu iti zic: «Bine-ai venit!»" (Eminescu)

Chiasmul

Figura sintactica realizata prin repetarea incrucisata a elementelor cu functii corespunzatoare din grupul nominal sau verbal (dupa schema AB - BA).

"Apoi cu degetele aspre, groase,

Arse de span si de rugina roase" (Arghezi)

Filosofia mizeriei, mizeria filosofiei.

"Toate-s vechi si noua toate"

"Cu zambetul tau dulce tu mangai ochii mei,

Femeie intre stele si stea intre femei"

"Sa faci din viata mea un vis, din visul meu o viata."

"Caci toti se nasc spre a muri/ Si mor spre a se naste." (Eminescu)

Climaxul

Figura sintactica, forma de enumerare realizata in gradatie ascendenta sau intensiva (cand incepe de la cuvintele cele mai slabe la cele mai tari):

"Salta baba, fuge, zboara." (Alecsandri)

"O, te vad, te-aud, te cuget, tanara si dulce veste

Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei"

(Eminescu; redarea etapelor de percepere a realitatii) sau in gradatie descendenta (anticlimax), atunci cand imaginea unui obiect evolueaza de la dimensiunea ei fireasca la una din ce in ce mai redusa:

"inca un an, o zi, un ceas, si drumuri toate s-au retras/ de sub picioare, de sub pas" (Blaga)

"Explica-ti trecutul, traieste-ti prezentul cunoscandu-ti viitorul!" (text publicitar pentru Tarot)

"Insirand aceste lucruri si altele de acelasi fel, am coborat de la tribuna. Dupa ce toti m-au aprobat, si nu s-a mai auzit nici un glas impotriva, eu nu m-am marginit la aceasta si am facut o propunere scrisa. Nu m-am multumit nici cu propunerea scrisa, fara a fi plecat in aceasta misiune si nici sa merg ca sol fara a-i convinge pe tebani. Dimpotriva, de la inceput pana la sfarsit am urmat linia mea de conduita si cu toata inima m-am devotat voua pentru a lupta impotriva pericolelor care amenintau cetatea noastra." (Demostene, Pentru coroana, ed. cit.)

Cominatia

Figura prin care se formuleaza un avertisment la adresa auditorului. Amenintarea poate fi ipotetica si/sau aluziva.

"Cum venira se facura toti o apa si-un pamant." (Eminescu)

Comparatia

Figura semantica ce consta in apropierea a doi termeni - A (comparat) si B (comparant) - prin intermediul unui adverb care semnifica asemanarea lor totala sau partiala (ca, precum, cum).

"Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar

Asa el sprijina lumea si vecia intr-un numar."

"S-a dus Pann, finul Pepelei, cel istet ca un proverb." (Eminescu)

Comunicarea/communicatio

Termen generic pentru figurile care constau in simularea consultarii auditorului cu privire la aprecierea unor fapte.

"Ah! - zice unul - spuneti ca-i omul o lumina

Pe lumea asta plina de-amaruri si de chin?" (Eminescu)

Se disting:

Anacoenosis (a cere opinia judecatorilor sau a audientei):

"Acum dar - Zice Domnul - locuitori ai Ierusalimului si barbati ai lui Iuda, judecati voi intre Mine si via Mea!"

(Isaiia 5:3)

Anthypophora (figura de gandire in care cineva cere si apoi da imediat raspunsul la propria intrebare):

Sunt toti politicienii corupti? Cu siguranta, nu.

Inter se pugnantia (folosirea adresarii directe pentru a condamna pe cineva in fata audientei, insistand asupra contradictiilor existente in caracterul persoanei respective; adesea este vorba despre contradictii intre vorbele si faptele unei persoane):

"Tu deci, care inveti pe altii, pe tine insuti nu te inveti? Tu, care propovaduiesti: «Sa nu furi», furi?" (Romani 2:21)

Sermocinatio (dramatizarea dialogului mai multor persoane de catre una singura; declamare la persoana I pentru altcineva; figura legata de narratio, in oratorie). Sinonim: dialogism.

Conglobatia

Replica taioasa, cu efect puternic, care se bazeaza pe enumerarea ostentativa a unor fapte, aspecte, motive etc.

"Incorda-voi a mea lira sa cant dragostea?

Un lant - ce se-mparte cu fratie intre doi sau trei amanti

Ce? sa-ngani pe coarda dulce, ca de voie te-ai adaos

La cel cor ce-n opereta e condus de Menelaos? [aluzie]

Azi deseori femeia, ca si lumea, e o scoala

Unde-nveti numai durere, injosire si spoiala." (Eminescu)

Conjunctia

Figura care combina observatii rezultate din asocierea unor aspecte contradictorii ale vietii.

Cronografia

Figura de compozitie care consta in descrierea cadrului temporal al unui eveniment.

Dirimens copulatio

Echilibrare sau opunere a faptelor astfel incat sa se preintampine argumentarea care ar putea acuza de partinire.

"El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tau. Dar daca faci raul, teme-te, caci nu degeaba poarta sabia. El este in slujba lui Dumnezeu, ca sa-L razbune si sa pedepseasca pe cel ce face rau. De aceea trebuie sa fiti supusi nu numai din frica pedepsei, ci si din indemnul cugetului." (Romani: 13, 4-5)

Diafora

Repetitia unui nume comun in asa fel incat sa indeplineasca doua functii logice: sa desemneze o persoana si calitatile conotate de numele/titlul persoanei.

Presedintele nu este presedinte cind patroneaza coruptia.

Diasirmul (diasyrmus)

Ironie caustica si umilitoare, construita abil, in general prin comparatie ridicola.

A sustine ca putem stavili coruptia e ca si cum am cere unui caine sa renunte la a mai fura oua.

Elipsa

Figura care consta in contragerea enuntului prin omiterea unui cuvant sau chiar a unei propozitii ce se poate deduce liber din context sau situatie. Elipsa nu se confunda cu subintelegerea (in care termenul omis se afla in acelasi context). In elipsa termenul omis poate diferi, in acelasi context, pe cind in subintelegere termenul omis este unul singur (si cunoscut). Apare adesea in unele constructii stereotipe expresive:

tanara de conditie (buna)

de cand lumea (exista, este)

"Ciuc. Inca una si ma duc." (text publicitar)

Epanalepsa

Figura care consta in repetarea unui cuvant (grup de cuvinte) in diferite pozitii (initiala, mediana, finala) ale unitatii sintactice.

"Salonul alb, visa cu roze albe / Un vals de voaluri albe." (Bacovia)

Epanortoza

Figura care se realizeaza prin retractarea sau reluarea a ceea ce s-a spus mai inainte in acelasi enunt, cu scopul de a se corecta, prin inlocuire, un cuvint, o expresie etc. sau de a se reconsidera importanta sa. Corectarea enuntului poate conduce adesea la modificarea sensului.

"Este o mare greutate, domnilor deputati, pentru fiecare din noi, cand este vorba sa ne orientam in viata publica: este greutatea ca, in namolul, in multimea de idei, de

principii, de curente partiale mai mici, de cuvinte ce se arunca si, mai bine zicand, de necesitati reale ce par a se impune, sa alegem pe cea mai importanta, pe cea mai urgenta si sa o deosebim de aceea care mai poate astepta." (Maiorescu)

"Voim ca piesele, de nu vor avea valoare estetica mare, cea etica sa fie absoluta, nu numai sa placa, ci sa si foloseasca, ba, inainte de toate sa foloseasca." (G. Ibraileanu)

"Noul ARIEL - nu doar curat, ci impecabil de curat." (text publicitar)

Epifora

Figura care consta in repetarea aceluiasi cuvant/grup de cuvinte la sfarsitul unor fraze succesive.

"In 1931, acum 10 ani, Japonia a invadat Manciuria - fara avertizare. In 1935, Italia a invadat Etiopia - fara avertizare. In 1938, Hitler a ocupat Austria - fara avertizare." (Franklin D. Roosevelt) "Culoarea vine cand vrei. Sta cat vrei. Dispare cand vrei. Teama? De nici o culoare!" (Wella, text publicitar)

Eufemismul

"Procedeu lexical constand din atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifraza; in retorica, figura de gandire bazata pe acest procedeu [ . ]. Eufemismul apare:

a) pentru evitarea unor expresii triviale, crude sau impudice [ . ]; b) in evitarea unor expresii insultatoare sau care ar putea fi interpretate astfel; c) in tabuurile sociale sau religioase, uneori cu valoare onomastica [ . ]. Ca figura, eufemismul este de cele mai multe ori utilizat ca rezultat al unui tab, care duce la constructii metaforice ori simbolice." (DSL)

A da ortul popii (pentru a muri)

Necuratul (pentru diavol)

Exemplul

Intareste demonstratia prin procedee literare care urmaresc efecte patetice.

"[Dusmanul] se va agata de pamantul nostru cat mai mult timp posibil. Dar, a trecut deja mult timp de cand nu mai este decat o fiara care da inapoi. De la Stalingrad la Ternopol, de la malurile Nilului la Bizerte, de la Tunis la Roma, s-a obisnuit cu infringerea." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Exortarea/exortatia

Figura care consta in a adresa incurajari, indemnuri unei persoane sau unui grup prin formulari patetice.

"Pentru fiii Frantei, oriunde ar fi ei, orice ar fi ei, datoria simpla si sacra este sa lupte cu toate mijloacele pe care le au." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Hendiada

Raportul atributiv este transformat intr-unul de coordonare.

Distinctia si tinuta parlamentarului au impresionat audienta. (In loc de: Tinuta distinsa a parlamentarului a impresionat audienta.)

"Perfecti oratoris moderatione et sapientia." (Cicero, De oratore)

Hiperbola

Figura a exagerarii care se realizeaza prin marirea imaginii obiectului peste limitele sale firesti. In lexicul hiperbolic predomina adjectivele cu sens de superlativ.

"Cola Cao - o excelenta bautura de cacao."

"FNI - Un avantaj urias pentru investitori."

Hiperbola este adesea asociata cu alte figuri care ii maresc expresivitatea (metafora, comparatie, personificare):

"Energia Universului - in bateriile auto Solite."

"Noul PUR Universal - detergentul cu o mie de fete."

"Arctic - noi inghetam si Ecuatorul."

Ironia

Figura de gandire constand intr-o expresie lingvistica care introduce in mod disimulat o apreciere negativa, dispretuitoare, violenta la adresa unui eveniment sau a unei persoane.

[Ea] inalta . cat un dop.

"Romania nu poate fi numita totusi o tara bananiera pentru singurul motiv ca bananele nu au fost inca aclimatizate, dar poate fi o republica a corcoduselor." (Mircea Cosea)

Izocolonul

Figura care se bazeaza pe folosirea, in acelasi discurs (sententios), a unor cuvinte cu lungimi asemanatoare (si aflate in relatii de omofonie).

"De combats, de fureurs, de douleurs" [atatea lupte, atata furie, atatea dureri] (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Licenta

Figura retorica prin intermediul careia vorbitorul exprima o idee incomoda, socanta pentru auditoriu; este adesea incadrata de formule de scuza.

"In Iasi, de exemplu, - permiteti-mi aceasta digresiune, este trista, dar adevarata! - In Iasi n-avem nici un negustor roman, nici unul!" (Caragiale)

Litota

Figura care consta in atenuarea expresiei unei idei (ca efect al modestiei), astfel incat sa se inteleaga mai mult decat se spune in enunt.

"Bucuria parintilor n-a fost proasta" [in loc de "a fost mare" (Creanga)

Metafora

Retorica clasica a favorizat definitia metaforei drept comparatie implicita ("comparatie prescurtata"). Mecanismul semantic al metaforei este urmatorul: daca A1 (cu sensul S1) este termenul metaforizat (substituit) si A2 (cu sensul S2) termenul metaforic (substituent), inlocuirea lui A1 prin A2 nu va fi posibila decat in temeiul unei baze semice comune lui S1 si S2.

" . In constituirea metaforei se stabilesc doua serii de reprezentari: o serie de asemanari intre realitatea desemnata si cuvantul metaforic, dar si o serie de diferente intre cele doua parti ale metaforei. Impresia de deosebire dintre termenul propriu si metafora nu trebuie stearsa printr-o prea mare asemanare, caci metafora nu rezulta niciodata dintr-o unificare totala de sens." (DSL)

Metafora cunoaste doua forme principale:

1) coalescenta: metafora explicita (metafora in praesentia): A1 este A2:

"O racla mare-i lumea" (Eminescu)

2) implicatia: metafora implicita (metafora in absentia): A2 in locul lui A1:

"In piata public-a simtirii noastre" (Philippide)

"From Stettin in the Baltic to Trieste in the Adriatic, an iron curtain has descended across the continent." (W. Churchill)

Metonimia

Figura retorica de inlocuire a unui termen prin alt termen (bazata pe o relatie logica de contiguitate intre cele doua concepte desemnate de acestia).

A bea cateva pahare.

A trai din munca cuiva.

Are un Picasso.

A trece prin foc si sabie. Cf. ferro et igni (lat.)

A baut un Cotnari.

A fi in primavara vietii.

Oximoronul

Evocare in aceeasi sintagma a unor insusiri contradictorii.

Festina lente [Grabeste-te incet.]

"Curat murdar." (Caragiale)

Optatia

Enuntarea exclamativa a unei dorinte care este privita ca solutie (sau rasplata) a unei situatii.

"O! de ai fi luat aminte la poruncile mele atunci pacea ta ar fi fost ca un rau si fericirea ta ca valurile marii." (Isaiia 48:18)

Paradoxul

Figura a ambiguitatii, inrudita cu antiteza si ironia, prin care se enunta ca adevarata o idee ce contrazice opinia generala (comuna).

"Relaxare nu inseamna deconectare. Relaxare inseamna conectare."

"FLIT - mor insectele dupa el."

"Ce-a fost mai intai, oul sau gaina? - Raspunsul corect: Avicola Buftea." (texte publicitare)

Parigmenon

Figura de repetitie realizata prin utilizarea in enunt a mai multor derivate de la acelasi radical:

"A trai far-a iubi

Ma mir ce trai o mai fi!"

Paronomaza

Repetarea unor cuvinte cu rezonanta apropiata dar cu sens diferit (in general,

paronime).

propasire/prabusire;

Traduttore, traditore.

Perifraza

Figura de stil care consta in a exprima in mai multe cuvinte ceea ce s-ar putea comunica in cuvinte mai putine sau intr-unul singur.

capitala Frantei (Paris); Orasul etern (Roma); parintele istoriei (Herodot); zeita intelepciunii (Atena)

Perifraza eufemistica consta in inlocuirea unui nume de obiect/notiune/persoana care, din cauza unor anumite interdictii, tabuuri, nu poate fi utilizat:

Uciga-l crucea/toaca; Cel de pe comoara (eufemisme pentru "diavol")

" . compartimentul unde nu intra decat o persoana" (Caragiale)

a se savarsi din viata; a adormi pe veci; trecerea in viata cea vesnica

Personificarea

Figura de stil prin care se atribuie unui obiect concret sau unui concept abstract trasaturi ale fiintelor vii.

"Asa cum m-a invatat [detergentul] Dosia" (text publicitar)

"Culoarea care te prinde! Parul tau a avut intotdeauna o culoare frumoasa.

Dar in vara asta e timpul sa traiesti blondul la maxim! Blondul plin de viata.

O vara in culoarea care te prinde!" (Wellaton, text publicitar)

Pleonasmul

Figura de stil care consta in folosirea mai multor cuvinte sau constructii decat ar fi necesar pentru exprimarea unor idei sau imagini; figura de gandire bazata pe repetarea a doua sau mai multe cuvinte care au acelasi sens sau care apartin aceleiasi sfere semantice.

"Eu ti-s frate, tu mi-esti frate

In noi doi un suflet bate." (Alecsandri)

"Cobori in jos, luceafar bland

Alunecand pe-o raza" (Eminescu)

"Este chiar el insusi in persoana.

Vai de mine! Monserul meu! Mi-l omoara!" (Caragiale)

a cronometra timpul (gr. cronos "timp"); caligrafie frumoasa (gr. Kalos "frumos"); munca laborioasa (lat. labor "munca"); a avansa inainte (fr. s'avancer "a se apropia de un punct"); a aduce aportul (fr. apporter "a aduce"); realizarea acestuia s-a realizat cu . ; prevazut in prevederea nr. 5; legi ce urmeaza a fi abolite in urma initiativei parlamentare a . ; uleiului de masina i se adauga aditiv; a avea posibilitatea nemijlocita de a lua contact direct cu marfa; mijloace mass media (Cf. mass media of communication); s-a sinucis singur; a revenit din nou; a se bifurca in doua; a convietui laolalta/impreuna; a-si trai viata; a prezice viitorul; a ingheta de frig; a vedea cu (proprii) sai ochi; colaborare reciproca; prospera si infloritoare; libera si independenta.

Prosopopeea

Forma extinsa a personificarii care, depasind limitele unei figuri izolate, are caracterul unei strategii narative caracterizand integral un text, cum ar fi Luceafarul (Eminescu), Istoria ieroglifica (Cantemir).

Proverbul

Invatatura morala populara, formulata intr-o expresie concisa, eliptica, metaforica, rimata. Inserat ca atare (nemodificat) in textul discursului, contribuie la sporirea fortei persuasive a acestuia, datorita caracterului sau sententios.

"Cum iti asterni, asa dormi. Fii intelept, alege AFI!"

"Spune-mi ce mesaje primesti ca sa-ti spun cine esti."

(Connex - Serviciul SMS)

Repetitia

Figura sintactica (de constructie) care consta in reluarea de doua sau mai multe ori a unei secvente (sunet, cuvant, grup de cuvinte).

"Este vorba despre distrugerea inamicului, inamicul care ne striveste si ne intineaza patria, inamicul detestat, inamicul fara onoare." (Charles de Gaulle, Discursul din 6 iunie 1944)

Tabloul

Figura de compozitie care se bazeaza pe descrierea detaliata a unor evenimente, actiuni etc. a caror desfasurare este incadrata spatio-temporal.

Tautologia

Figura care consta in repetarea cuvantului cu rol de nume predicativ sau a oricarui alt cuvant ca termen al propriei sale determinari: A este A.

Ce e al tau e al tau.

"Ce e bun e bun. Connex GSM." (texte publicitare)

"Crima nu e politica . Crima e crima." (Rebreanu)

"Nu-l vand, draga domnule . Un Cezanne e un Cezanne, il las acolo." (G. Calinescu)

"Femeia tot femeie, zise Lapusneanu zambind; in loc sa se bucure, ea se sperie." (C. Negruzzi)

Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie; a mers cat a mers; vorbeste ca sa vorbeasca

Zeugma

Figura sintactica ce consta in folosirea unica a unui cuvant comun mai multor membri ai frazei; este o forma de elipsa. "El e presedinte si puternic" [in loc de El e presedinte si e puternic].