Evoluția și structura șomajului in Romania

Evoluția și structura șomajului in Romania

In Romania șomajul a aparut o data cu tranziția la economia de piața, deși estimari ale diferiților autori indica rate ale șomajului mascat de 4-5% inca din anul 1989. Romanii s-au obișnuit greu cu pierderea locului de munca deși in țari cu economie de piața consolidata șomajul este privit ca ceva firesc și care menținut intre anumite limite poate avea chiar efecte pozitive prin instaurarea unui climat de competitivitate pe piața forței de munca. Șomajul este o componenta obiectiva a oricarei economii de piața indiferent de nivelul ei de dezvoltare.

Intr-o economie de piața funcționala, șomajul nu poate fi eradicat doar ameliorat și adus in limite acceptabile din punct de vedere economic și social.

La nivelul colectivitaților șomajul a fost asimilat ca un fenomen dificil din cauza politicilor pasive și incoerente a guvernaților, prin urmare mulți indivizi l-au asociat cu:

Un fenomen traumatizant care afecteaza individul, personalitatea lui, relațiile sociale ducand totodata la marginalizarea acestuia.

Ca statut tranzitoriu cu efecte asupra evoluției profesionale a individului;

Ca statut privilegiat oferind anumite avantaje rezultate din imbinarea ajutoarelor acordate de sistemul de protecție sociala și posibilitatea obținerii unor venituri de pe piața informala (munca la negru)

Principalele cauze ale șomajului din Romania, sunt multiple, amintim doar cateva:

Reducerea continua a producției sociale, sub influența profundelor transformari structurale din economia reala, a exigențelor impuse de cerințele integrarii in UE dar și a gravelor erori in elaborarea și aplicarea politicilor macroeconomice;

Inexistența unei strategii de dezvoltare economico -sociala care sa reprezinte punctul de plecare in orientarea viitoarelor structuri ale ocuparii;

Demararea dificila a procesului de restructurare a economiei și a adaptarii sale la economia de piața;

Mobilizarea destul de redusa a investitiilor interne și atragerea insuficienta a capitaului strain.

Investițiile interne sunt destul de reduse din cauza insuficienței acumularii și a tendințelor capitaliștilor autohtoni de a obține profituri mari intr-o perioada scurta de timp precum și de declinul economiei naționale. Multe din aceste investiții au fost facute in sectorul construcțiilor in goana dupa profiturile enorme obținute in ultimii ani, acest sector avand o accentuata scadere atat in anul 2009 cat și in cursul acestui an pe fondul scaderii drastice sau chiar a absenței creditarilor.

Cea mai mare explozie a șomajului a fost inregistrata in anul 1991 dupa promulgarea Legii 1/1991 cand se inregistrau cca 337.440 șomeri, adica o creștere de 267 mii persoane fața de februarie 1991, ajungand la sfarșitul anului 1994 la 1.223.925 șomeri. Evoluția șomajului a avut un tred descendent incepand cu anul 1995 pe fondul unei ușoare relansari economice pana in anul 1996 cand acesta a inceput din nou sa creasca, ajungand la finele anului 2000 la 1.007.131 șomeri. Incepand din anul 2001 numarul șomerilor a inceput din nou sa scada pe fondul unei relasari economice ajungand la un minim la finele anului 2008 de 4,4% adica 403.441 persoane din care 187.229 femei.

Tot in anul 2008, in urmatorele județe rata șomajului a fost sub procentul inregistrat la nivel național: Ilfov 1,4%, Timiș 1,6%, București 1,7%, Bistrița 2,8%, Cluj 2,9%, Arad, Bihor și Satu-Mare 3%, Constanța și Sibiu 3,1%, Botoșani, 3,5%, Maramureș 3,7%, Prahova3,8%, Neamț 4%, Brașov și Suceava 4,3%,

Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in judetele Vaslui (10,2%), Mehedinti (9,3%), Dolj (8,4%), Teleorman (8,0%), Gorj (7,4%), Covasna (7,2%), Alba (7,0%), Galati, Harghita si Hunedoara (cate 6,6%)

Din totalul somerilor inregistrati la nivel national, 143.549 sunt someri indemnizati iar 259.892 neindemnizati. De asemenea, mentionam ca rata somajului in randul femeilor a fost de 4,4% iar numarul mediu de someri a fost de 362.429.

O importanța deosebita la evoluția șomajului o are factorul demografic, adica jocul dintre cerere și oferta, pe de o parte oferta de munca care s-a comprimat crescand cererea pe seama disponibilizarilor masive a forței de munca ocupate și a intrarii in piața muncii a absolvenților din invațamantul secundar și superior și respectiv a altor categorii de populație neocupata.

In anul 2009, an de accentuata criza economica mondiala care a atins și țara noastra numarul șomerilor a crescut accentuat. Pentru prima data de cand se calculeaza rata somajului, din 1991, numarul somerilor a crescut continuu pe parcursul intregului an. Este o situatie ce nu a mai fost intalnita niciodata.

Aceasta a avut o evoluție crescatoare și pe parcursul anului 2010, doar in ultima luna inregistrandu-se o ușoara ameliorare, astfel in luna septembrie a acestui an ea a avut o valoare de 7,35% fața de 7,39% in luna august a acestui an și de 6,9% in aceeași luna a anului 2009. Numarul total al șomerilor inregistrați in evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de munca a fost de 670.247 de persoane, din care 289.336 femei.

Cea mai mare rata a șomajului s-a inregisrtat in urmatoarele județe: Vaslui (12,44%), Mehedinți (12,06%), Teleorman (11,58%), Covasna (10,68%), Gorj (10,54%), Galați (10,32%), Dolj (10,22%), Alba (10,12%), Prahova (10,06%), Ialomița (9,78%), Hunedoara (9,76%), Buzau (9,49%), Valcea (9,18%), Caraș-Severin (8,99%), Giurgiu (8,88%), Neamț (8,87%), Dambovița (8,52%), Harghita (8,38%), Braila (8,36%), Calarași (8,31%), Mureș (8,27%), Bacau (8,11%), Salaj (7,85), Olt (7,73), Suceava (7,67%), Argeș (7,60%), Vrancea (7,55%), Tulcea (7,45%), Iași (7,41%), Brașov (7,36%).

O rata a șomajului sub procentul inregistrat la nivel național se gasește in urmatoarele județe: Ilfov (2,71%), București (2,97%), Timiș (4,27%), Constanța (5,15%), Arad (5,55%), Cluj (5,64%), Sibiu (5,88%), Bihor (6,15%), Satu-Mare (6,31%), Maramureș (6,50%), Botoșani (6,58%), Bistrița (6,73%),

Din totalul șomerilor inregistrați la nivel național, 325.374 sunt șomeri indemnizați iar 344.873 sunt neindemnizați. De asemenea este de menționat faptul ca rata șomajului in randul femeilor a fost de 6,78%.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 7,35%, mai mica cu 0,06 pp decat cea din luna august a anului 2010 si mai mare cu 0,45 pp decat cea din luna septembrie a anului 2009.

Mentionam ca rata somajului la sfarsitul lunii septembrie a fost calculata cu populatia activa civila la data de 01.01.2010.

Numarul total de someri la finele lunii septembrie, de 670.247persoane, a scazut cu 5.543 persoane fata de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul somerilor inregistrati, 325.347 au fost someri indemnizati si 344.873 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 1.770 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 3773 persoane fata de luna precedenta.

Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ( scade fata de luna precedenta cu 0,14 pp.

Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna septembrie 2010, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a ramas constanta, la valoarea de 7,85% iar rata somajului feminin a scazut de la 6,84% la 6,78%.

in  graficul urmator este prezentata evolutia numarului somerilor inregistrati in perioada  2007 - septembrie 2010.

in luna septembrie numarul somerilor a cunoscut o usoara scadere, situatie datorata in special scaderii numarului de someri indemnizati.

La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 11 judete si in municipiul Bucuresti si anume in judetele Vaslui (cu 1466 persoane), Botosani (cu 1173 persoane), Bihor (418 persoane), Braila (243 persoane) si Satu Mare (187 persoane). in municipiul Bucuresti numarul de someri a crescut cu 586 de persoane. Scaderea numarului de someri se inregistreaza in 30 de judete, cele mai importante scaderi inregistrandu-se in judetele: Bacau (1145 persoane), Hunedoara (1078 persoane), Dolj (882 persoane), Cluj (743 persoane), Brasov (535 persoane) si Covasna (514 persoane).

Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor sunt: Mehedinti (65,33%), Vrancea (65,14%), Dolj (64,67%), Teleorman (64,53%), Galati (63,62%) si Neamt(62,51%).

in graficul urmator este prezentata evolutia ponderii somerilor neindemnizati in totalul somerilor inregistrati, in perioada ianuarie 2009- septembrie 2010.

Scaderi ale ratei somajului se inregistreaza in 30 de judete,cele mai importante scaderi ale ratei somajului se inregistreaza in judetele Ialomita cu 0,38pp, Covasna cu 0,55 pp, Bacau cu 0,49pp, Hunedoara cu 0,53pp si Caras cu 0,26pp.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului au fost atinse in judetele Vaslui (12,44%) Mehedinti(12,06%) si Teleorman (11,58%), urmate de judetele: Covasna (10,68%), Gorj (10,54%), Galati(10,32%), Dolj (10,22%), Alba (10,12%), Prahova (10,06%), Ialomita(9,78%), Hunedoara (9,76%) si Buzau (9,49%).

Nivelul minim al ratei somajului in luna septembrie, de 2,71%, se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea dintre nivelul de maxim si cel de minim al somajului (9,74 pp) este mai mare cu 0,12 pp decat cea din luna precedenta (9,62 pp) datorata cresterii nivelului de maxim detinut in luna aceasta de judetul Vaslui.

In luna august numarul somerilor a cunoscut o usoara scadere, situatie datorata in special scaderii numarului de someri indemnizati.

Din totalul somerilor inregistrati, 327.144 au fost someri indemnizati si 326.426 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 25.925 persoane, iar cel al somerilor neindemnizati a crescut cu 22.220 persoane fata de luna precedenta.

Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor (51,59%) creste fata de luna precedenta cu 3,55 pp, depasind, din nou, ponderea somerilor indemnizati.   
  Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna august 2010, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a scazut de la 7.99% la 7,85% iar rata somajului feminin a crescut de la 6,77 % la 6,84%.

La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 17 judete si in municipiul Bucuresti si anume in judetele Prahova (cu 1.136 persoane), Mures (cu 975 persoane), Gorj (753 persoane), Bacau (389 persoane) si Timis (357 persoane). in municipiul Bucuresti numarul de someri a crescut cu 1253 de persoane. Scaderea numarului de someri se inregistreaza in 24 de judete.

La nivel teritorial, cele mai importante scaderi inregistrandu-se in judetele: Brasov (1.260 persoane), Botosani (1.177 persoane), Vaslui (1.61 persoane), Arges (856 persoane), Valcea (833 persoane), si Neamt (749 persoane).

Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor  neindemnizati in numarul total al somerilor sunt: Teleorman (66,94%), Dolj (66,30%), Vrancea (65,56%), Mehedinti (64,58%), Covasna (64,46%), Galati (63,92%), Iasi (63,69%) si Calarasi (63,23%)

Rata somajului a crescut  in 17 judete si in municipiul Bucuresti, si anume in judetele Gorj cu 0,50pp, Mures cu 0,39pp, Prahova cu 0,39 pp  si Teleorman cu 0,20pp. In municipiul Bucuresti rata somajului a crescut cu 0,11pp.

Scaderi ale ratei somajului se inregistreaza in 23 judete cele mai importante scaderi ale ratei somajului se inregistreaza in judetele Botosani cu 0,76pp, Vaslui cu 0,66 pp, Brasov cu 0,50pp, Valcea cu 0,47pp, Bistrita cu 0,40pp, Neamt cu 0,37pp.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului au fost atinse in judetele Mehedinti (12,31%) si Teleorman (11,86%), urmate de judetele: Vaslui (11,64%) Covasna (11,19%), Gorj (10,89%), Ialomita (10,58%), Dolj (10,41%), Alba (10,29%), Prahova (10,27%), Galati (10,17%), Hunedoara (10,17%) si Valcea (9,59%).

Nivelul minim al ratei somajului in luna august, de 2,69%, se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea dintre nivelul de maxim si cel de minim al somajului (9,62 pp) este mai mica cu 0,01 pp decat cea din luna precedenta (9,61 pp) datorata scaderii nivelului de maxim detinut  in luna aceasta de judetul Mehedinti.     

Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat au fost Sud-Vest (10,1%), Sud (9,4%), Centru (8,4%) si Nord-Est (8,2%). In Regiunea Bucuresti, rata somajului inregistrat a fost de 2,8%.

Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca, aceasta fiind de 70,82%. Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 21,95%, iar cei cu studii universitare doar 7,23%.

Din punct de vedere al structurii somerilor pe grupe de varsta, reprezentative sunt ponderile pentru grupele de varsta 30-39 ani (25,13 %) si  40-49 ani (27,87%).

Distributia regionala a somerilor pe grupe de varsta confirma ierarhizarea regiunilor din punct de vedere al nivelului ratei somajului. Astfel, in regiunea Sud care detine o rata a somajului ridicata (9,4%), sunt concentrati cei mai multi someri cu grupele de varsta sub 25 de ani, 30-39 de ani, 40-49 ani si 50-59 de ani iar in regiunea Bucuresti, cu cea mai mica rata a somajului, sunt concentrati cei mai putini someri din toate grupele de varsta.
In graficul urmator este prezentata evolutia somerilor inregistrati, repartizati pe grupe de varsta, pe cele 8 luni ale anului 2010.

In ceea ce priveste somajul de lunga durata, in aceasta luna, se afla inregistrati in evidentele agentiei 50.531 tineri sub 25 de ani aflati in somaj de peste 6 luni (ceea ce reprezinta 48,88% din totalul somerilor sub 25 de ani); adultii aflati in somaj de peste 12 luni, 126.449 persoane reprezinta 22,09% din totalul somerilor adulti, ponderea somerilor de lunga durata in numarul total de someri fiind de 26,19%.

In cursul lunii august 2010, numarul total de someri intrati in evidente a fost de  87.256 persoane, repartizat astfel:

70.016 persoane - prin inscrieri noi, din care:

- 20.274 persoane inregistrate ca someri indemnizati;

- 49.742 persoane inregistrate ca someri neindemnizati;

17.240 persoane - prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari de drepturi banesti, din care:

-   4.509 reactivari de drepturi;

- 12.731 reactualizari de cereri de loc de munca.

Analizand intrarile totale de someri din luna cu cele inregistrate in luna anterioara, observam ca numarul aferent lunii august a scazut cu 1.706 persoane, de la 88.962 persoane in luna iulie la 87.256 persoane in luna august. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 2.003 persoane iar al inscrierilor noi cu 1.010 persoane.

In cursul lunii august au iesit din evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, un numar total de 90.961 someri, astfel:

• prin incadrare in munca  -   22.415 persoane;
• din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilor de drepturi  banesti - diferite situatii (pensionari, plecari in strainatate, decese)  -  33.897 persoane;
• din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicita mentinerea  cererii de loc de munca   -  34.649 persoane.

Iesirile prin incadrare in munca din randul somerilor au scazut cu 3.159 persoane fata de cele din luna anterioara (de la 25.574 in luna iulie la 22.415 persoane in luna august) si reprezinta 24,64% din totalul iesirilor din somaj.

Iesirile din categoria somerilor indemnizati, au scazut cu 255 persoane, de la 34.152 persoane in luna iulie la 33.897 persoane in luna august.

Iesirile din categoria somerilor neindemnizati care nu solicita mentinerea cererii de loc de munca au crescut in luna august cu 4.126 persoane fata de luna iulie (de la 30.523 persoane la 34.649 persoane).

Ocupatiile in care s-a inregistrat cel mai mare numar de someri indemnizati la sfarsitul lunii septembrie 2010 sunt :

muncitorii necalificati in industria prelucratoare (26.258 persoane),

montatorii de structuri metalice (25.308 persoane),

vanzatorii in magazine si piete (18.413 persoane),

lucratori la masini de polizat si ascutit (12.503 persoane),

muncitori necalificati in constructii (9.093 persoane).

Somerii cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare din totalul persoanelor care isi cauta un loc de munca, de circa 73%",

somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 21%,

șomerii cu studii universitare 6%.

In luna septembrie 2010, iesirile din somaj prin incadrare in munca au scazut cu 6.500 persoane fata de cele din luna anterioara si au reprezentat 37% din totalul iesirilor din somaj. Din totalul de 91.500 de persoane care au iesit din evidentele de somaj in iunie, doar 34.000 de romani si-au gasit un loc de munca.