QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente chimie

Sa se dimensioneze o fabricaa de acid azotic cu o capacitate de 100.000 + x tone /an. Se va folosi ca materie prima NH3 de concentratie 9 + y



TEMA DE PROIECT



Pentru x=1, y=0,001, z=0,001, z`=0,001, u=0,001



Sa se dimensioneze o fabricaa de acid azotic cu o capacitate de 100.000 + x tone /an. Se va folosi ca materie prima NH3 de concentratie 9 + y


Date - capaciatea fabricii = 100.003 tone/an

- concentratia HNO3= =

concentratia de NH3 = 9+0,3= 9,3 %



gradul de oxidare al NH3 la NO = 0,97+0,003=0,973

gradul de oxidare al NO la NO2 = 0,98+0,003= 0,983

gradul de oxidare al NO2 =0,99+0,003=0,993











I.BAZELE TEORETICE ALE FABRICARII HNO3



Oxidarea catalitica a amoniacului



Reactiile principale sunt:

4NH3 +5O2 → 4NO + 6H2O (1)

4NH3 +4O2 → 2N2O + 6H2O (2)

4NH3 +3O2 → 2N2 + 6H2O (3)



Reactii secundare:

2NH3 → N2+ 3H2 (4)

2NO → N2 +O2 (5)

4NH3 + 6NO → 5N2 + 6H2O (6)



Echilibrul celor 3 reactii este complet deplasat spre dreapta, ceea ce inseamna ca reactiile sunt ireversibile pentru domeniul de temperatura 500-1000oC. Concluzia ar fi ca amoniacul se poate transforma complet in produsi finiti.

Oxidarea amoniacului dupa prima reactie se poate face cu ajutorul catalizatorilor. In domeniul de temperatura 660-10000C catalizatorul folosit poate fi: platina sau aliaje din platina.

Oxidarea catalitica a amoniacului este un process ce consta din mai multe faze:

difuzia substantelor reactante la suprafata catalizatorului

adsorbtia activa a O2

interactiunea chimica a moleculelor activate adsorbite cu una sau mai multe molecule aflate in stratul adsorbant

desorbtia produsilor de reactie de la suprafata catalizatorului

difuzia produsilor de reactie in volumul gazos


Pe suprafata catalizatorului se mai formeaza si produsi intermediari. Acestia pot fi: imida, diimida, amida, nitroxil, hidroxil amina.



Gradul de transformare a amoniacului in NO depinde de:

catalizatorii folositi

temperatura

compozitia amestecului gazos

viteza amestecului gazos

timpul de contact

presiunea

constructia aparatului de contact


Catalizatori folositi la oxidarea NH3


a) compozitia catalizatorilor


Se folosesc catalizatori platinici cu urmatoarele caracteristici:

scumpi

selectivitate mare

activitate indelungata

stabilitate chimica ridicata

rezistenta mecanica buna

se aduc usor la temperatura de regim

permit obtinerea unui grad inalt de transformare a NH3 in oxizi de azot

Catalizatorii din platina se folosesc sub forma de site ceea ce duce la o suprafata mare a catalizatorului si la un consum relativ mic de platina.

Gradul de transformare a NH3 in NO este influentat de numarul sitelor.

Presiunea atmosferica se foloseste pentru 2-4 site catalitice, pentru o presiune de 5-7 atm se folosesc 12 site iar pentru 8-9 atm se folosesc 18-20 site.


b) pierderile de catalizator si recuperarea lor


Pierderile de catalizatori sunt pierderi mecanice sub forma de pulbere si pierderi chimice sub forma de compusi volatili ai platinei antrenati de gazele de reactie.


Pierderile de catalizator sunt influentate de:

compozitia catalizatorului

temperatura de lucru

presiunea

durata de fictiune

forma catalizatorului

viteza curentului gazos

prezenta impuritatil


Pentru un catalizator de aceeasi compozitie pierderile sunt cu atat mai mari cu cat temaperatura de contact este mai ridicata, creste cu marirea presiunii amestecului gazos. Pierderile sunt foarte mari la primele si la ultimele site.

Recuperarea platinei prin aliere cu Ag depus intr-o masa de adsorbtie se foloseste la o temperatura mai mica de 650oC.

Pentru recuperarea platinei prin aliere cu Au sau Ag, gazele obtinute la oxidarea NH3 trec peste un strat care are Au sau aliaj bogat (600-700oC) apoi peste un strat de Ag sau aliaj (500-600oC).

Randamentul de recuperare depinde de numarul de site Au-Ag, la presiune mica pentru o singura sita randamentul este de 60-70%, la presine medie pe doua site randamentul este de 60-65%, la presiune ridicata pe 6-7 site randamentul este de 37-42%.

La recuperarea Pt cu vata de sticla se folosesc filter cu vata se sticla asezate pe conducta de evacuare a gazelor nitroase si pe conducta de acid.

Procedeul Hereules-Beker foloseste o tesatura de sticla sau un filtru ceramic pentru retinerea Pt din curentul gazos. Filtrele mecanice retin 25-30%. Nu se folosesc la presiuni mari.

La recuperarea Pt cu var( procedeul DSW) se foloseste un strat de CaO asezat dupa catalizator( bucati de marmura de 3-5 mm sau 7-10 mm) avand un randament de recuperare de 70-94%. Se foloseste CaO de inalta puritate avand un randament de 90%. O tona de var poate retinepeste 3kg de Pt si Pd .



c) otravirea si regenerarea sitelor de catalizatori


In aerul enzimelor se gasesc: acetilena, hidrogen fosfat, monoxid de carbon, vapori de apa, praf (1,5-25,5 mg/m3). Acetilena si hidrogenul fosfat otravesc catalizatorul ireversibil. CO creste temperatura panzei catalitice si mareste coroziunea ei. Vaporii de apa nu reduc activitatea catalitica dar maresc coroziunea.

NH3 sintetic poate avea impuritati mecanice, uleiuri lubrifiante, substante rasinoase, grasimi.

Regenerarea se face in functie de amestecul de aer-NH3. Pentru un sistem ce lucreaza la presiuni mari regenerarea se face la 12-20 zile de functionare, pentru un sistem ce lucreaza la presiunea atmosferica regenerarea se face la 2-6 luni iar in cazul unei purificari bune a gazului sitele se regenereaza o data pe an.

Regenerarea panzelor se face in bai de cuart sau portelen, se spala cu apa pentru indepartarea impuritatilor apoi se pun in solutie de HCl 10-15% care se incalzeste la 60-80oC.


Conditii de temperatura in procesului de oxidare catalitica a NH3



Ridicarea temperaturii duce la cresterea grupei de transformare a NH3 in NO. Odata cu cresterea temperaturii se formeaza pe suprafata catalizatorului o cantitate mai mare de NO si selectivitatea oxidarii se deplaseaza in sensul formarii NO. temperatura pana la care se incalzeste catalizatorul in procesul de oxidare este direct proportionala cu cantiatea de NH3 din amestecul gazos.



Δt= Q/mc


Q-caldura de reactie, KJ

m-masa gaz dupa oxidarea NH3

c-caldura specifica medie a gazului



Cantitatea de caldura care se degaja la oxidarea unui mol de NH3 este egala cu diferenta dintre caldura care se degaja la oxidarea unui mol de NH3 pana la azot elementar si caldura de formare a NO.



Compozitia amestecului gazos supus oxidarii


a) capacitatea de explozie


Capacitatea de explozie este capacitatea amestecurilor supuse oxidarii de a exploda in contact cu o falcara la un anumit raport al compusilor.

Limita inferioara de explozie este concentratia cea mai mica in NH3 la care amestecul poate exploda la aprindere.

Limita superioara de explozie este continutul cel mai mare in NH3 la care amstecul mai are capacitatea de a exploda.

Limitele de explozie ale amestecului NH3-aer, NH3-O2 depind de:

forma si dimensiunea aparatului

temperatura si presiunea de lucru

directia flacarii NH3 care se oxideaza

prezenta unor substante straine in amestecul de gaze


La amestecul NH3-aer limita superioara de exlozie este constanta pentru presiunea de 1-2 atm si o concentratie a NH3 de 15%.


Viteza reactiei de oxidare a NH3



Gradul de transformare a NH3 in NO depinde si de viteza curentului gazos sau de marimea inversa a timpului de contact.


Timpul de contact se calculeaza:

τ=, s

d-diametrul sitelor catalitice, cm

m-nr. de ochiuri, cm2

p-presiunea gaz, atm

V0- viteza volumetrica a gazului in conditii normale, m2/s

T-temperatura contact , K



q  la presiune obisnuita:

τ=


H-solicitarea catalizatorului, kgNH3/m2*24h


q  la presiune ridicata:


=

q  sita standard:


=

H,-solicitarea catalizatorului, kgNH3/kg Pt*24h

γ-masa 1m2sita, kg/m2


Practice se foloseste un timp de contact mai mic (10-4, 10-3s) si o viteza a curentului de gaz mai mare decat cea a gradului de transformare a NH3 in NO. Productivitatea aparatului creste cu scaderea timpului de contact.

Prin solicitarea catalizatorului se intelege cantitatea de NH3 oxidata in unitatea de timp pe unitatea de suprafata sau pe unitatea de masa a sitelor catalitice(kg/m2*24h sau kg/g*24h)

Cu cat creste solicitarea catalizatorului , pentru aceeasi temperatura, gradul de transformare scade.





Oxidarea catalitica a oxidului de azot



Reactia principala de oxidare a monoxidului de azot la bioxid de azot este:



NO+0,5O2↔NO2


Paralel cu acesta reactie pot avea loc reactii de asociere a oxizilor de azot:


NO+ NO2↔N2O3

2NO2↔N2O4


Echilibrul procesului



Oxidarea in faza gazoasa a NO la NO2 este o reactie exoterma cu micsorare de volum iar echilibrul se va putea deplasa in sens favorabil prin cresterea presiunii si scaderea temperaturii.


Viteza procesului



O mare influenta asupra vitezei de oxidare o are solubilitatea celor doi reactanti, determinata de concentratiile acestora in faza gazoasa, de concentratia acidului azotic si de temperatura





Reactiile oxizilor de azot cu apa



2NO+H2O↔HNO3

N2O4+H2O↔ HNO3+ HNO2

N2O3+ H2O↔2HNO3


Reactiile oxizilor de azot cu apa au loc in faza lichida, fiind precedate de o etapa de transfer de masa si de reactiile de descompunere sau de oxidare ale acidului azotos.



3HNO3↔HNO3+2NO+ H2O

4NO2+0,5O2↔HO3











II.STUDIUL COMPARATIV AL TEHNOLOGIILOR DE FABRICARE A HNO3




Orice tehnologie de obtinere a acidului azotic cuprinde obligatoriu doua etape: obtinerea gazelor nitroase prin oxidarea amoniacului si prelucrarea gazelor nitroase prin absorbtie, in acid azotic.


a) Instalatii la presiune scazuta


Aceasta instalatie prezinta avantajul realizarii oxidarii amoniacului in conditii avantajoase, caracterizandu-se prin pierderi de platina reduse.

Oxidarea si absorbtia gazelor nitroase se desfasoara mai greu. Se obtine un acid de concentratie redusa si gaze nitroase reziduale concentrate.


b) Instalatii la presiuni moderate


Se utilizeaza o presiune nominala ce conduce la echilibrarea avantajelor si dezavantajelor provocate in cele 2 etape.

Cresterea presiunii contribuie la cresterea productivitatii instalatiilor si imbunatatirea schimburilor de caldura deci posibilitatea de recuperare a acestora.



c) Instalatii la presiune inalta


Oxidarea amoniacului are loc la 710 atm si o temperatura de 900-920oC.

Procedeul prezinta avantaje in partea de prelucrare a gazelor nitroase, datorita vitezei mari a reactiilor si a procesului de absorbtie. Se obsine un acid de concentratie 60-65% HNO3 si gaze nitroase diluate sub 0,1%.

Un avantaj important este consumul de energie scazut. Acest avantaj povine din eficienta recuperarilor de caldura datorita presiunii ridicate a gazelor, ceea ce le confera o densitate si o vascozitate mere deci un coefficient de transmitere a caldurii ridicat.


d) Instalatii la presiuni mixte



Avantajul acestor tehnologii consta in valoarea cea mai potrivita a presiunii in fiecare etapa tehnologica, deci realizarea oxidarii amoniacului cu randament ridicat si cu pierderi minime de platina si obtinerea unui acid concentrat in utilajele de inalta productivitate.

Dezavantajul principal al acestor instalatii consta in etapa de comprimare a gazelor nitroase, turbocompresorul avand o constructie pretentioasa datorita mediului coroziv in care lucreaza.

Un alt dezavantaj il reprezinta costul ridicat al comprimarii gazelor nitroase.



DESCRIEREA TEHNOLOGIEI GHIAP


Acest procedeu se caracterizeaza prin utlizarea unui amestec aer-NH3 cu 10,2% NH3 si realizarea procesului de oxidare la presiunea atmosferica si 800oC utilizand catalizator platina-rodiu.

Oxidarea catalitica a amoniacului are loc la presiunea atmosferica ceea ce permite obtinerea unui randament de oxidare de 96,9% si un consum redus de platina de 50 mg/t acid azotic 100%.

Oxidarea si absorbtia au loc la o presiune de 3,5 atm ceea ce permite folosirea unei instalatii compacte cu un randament de absorbtie de 99,45% si un continut de oxizi de azot de 2000 ppm in gazele reziduale.

Comprimarea aerului si a gazelor nitroase se face separate. Aerul se comprima cu ajutorul unei turbosuflante iar gazele nitroase cu ajutorul unui turbocompresor. Pentru recuperarea caldurii de reactie este necesar un cazan recuperator care produce abur energetic de 40 atm si 450oC livrat in sistemul platformei.

Diversele pompe necesare sunt actionate de mooare electrice.pentru eliminarea caldurilor de reactie nerecuperabile se foloseste apa de racire recirculata in cantiatate de 200m3/t acid azotic 100%.

Amoniacul necesar procesului de oxidare se obtine din ammoniac lichid prin evaporare la 20oC pana la 6oC in vaporizatorul de ammoniac.

Amoniacul folosit este ammoniac gazos alimentat prin intermediul unui gazometru care mentine presiunea constanta. Amoniacul gazos este filtrat printr-un filtru confectionat din postav de lana, pentru retinerea impuritatilor si eventualelor picaturi de apa si ulei. Astfel purificat si cu un debit reglat amoniacul se amesteca cu aerul in toba de amestec.

Amestecul necesar oxidarii amoniacului are o umiditate de 25% si este separat din atmosfera cu ajutorul unei turbosuflante pe aspiratia careia este montat un filtru dublu de aer. Amestecul format este trecut printr-un filtru care are rolul de a asigura o retinere inaintata a particulelor mecanice. Amestecul filtrat este preincalzit cu ajutorul gazelor nitroase ce parasesc sistemul. Din preincalzitor amestecul intra in elementele de ardere pe la partea superioara si trece de sus in jos printr-un sistem de distributie ajungand pe cele trei site ale catalizatorului.

Prin recuperarea caldurii gazelor nitroase se obtine abur supraincalzit de 40 atm si 450oC acesta preincalzeste amestecul aer- NH3.

Acidul produs , cu concentratia de 49,1% este denitrat prin sulfonare cu aer, gazele rezultate fiind reintroduse in circuit.

Fluxul tehologic al acestei instalatii prezinta intre etapa de obtinere a gazelor nitroase prin oxidarea NH3 si etape de prelucrare a acestora prin absorbtia acida, o etapa de comprimare a gazelor nitroase.

Comprimarea se realizeaza cu un turbocompresor din otel, de la presiunea de 1 atm pana la 3,5 atm.

Oxidarea NH3 fiind la presiune atmosferica temperatura sitelor e relativ redusa, 800oC gazele nitroase obtinute cu 11% NO fiind racite in cateva trepte.

Ultima treapta de racire, in spalator-racitor, are si rol de a purifica gazele nitroase de impuritati ce s-ar acumula in turbocompresor.

Absorbtia are loc intr-o coloana cu taler, gazele nitroase reziduale fiind reincalzite in vederea recuperarii energiei de comprimare, prin recuperarea caldurii degajate la comprimare, precum si la oxidarea oxizilor de azot.

Instalatia functioneaza in partea de obtinere a gazelor nitroase la presiuni de 40 atm, iar in partea de absorbtie la 10 atm. Obtinerea amestecului

aer-NH3 se caracterizeaza printr-o retinere avansata a impuritatilor din gaze, prin filtrari avansate. Acesta purificare a reactantilor contribuie la scaderea cantitatii de platina, antrenata de pe sitele de catalizatori.

Oxidarea in faza lichida a NO in doua trepte de presiune prin stropirea cu acid de 55% respective 67% HNO3. Inaintea oxidarii la joasa presiune gazele nitroase se dilueaza cu aerul rezultat din degajorul de acid. Absorbtia avand loc la la presiune mare 10 atm rezulta un acid concentrat 60% HNO3 si gaze diluate sub 0,1%.

Acidul rezultat trece printr-un ventil de reglare a nivelului la baza coloanei, in degazorul de acid, unde cu ajutorul aerului se desoarbe NO2 dizolvat. Aerul aspirat din atmosfera trece in contracurent cu acidul si amestecul de aer si NO format este aspirat in compresorul de gaz. Din coloana de degazare, HNO3 se introduce in rezervoarele de depozitare.

Cazanele recuperatoare sunt alimentate cu apa demineralizata degazata termic cu ajutorul aburului de 6 atm si tratate chimic in rezervoarele degazorului. Din aceste rezervoare apa de alimentare a cazanelor este aspirata de pompele de alimentare, care ridica presiunea la 75atm. Cu aceasta presiune si temperatura de 100oC intra in preincalzitorul de apa unde cu ajutorulaburului de 6 atm se incalzeste la 130oC. Apa de alimentare parcurge sistemul cazan-recuperator format din: economozor, fierbator, instalatie de recuperare a emulsiei apa-abur unde are loc separarea aburului ce trece prin incalzitor obtinandu-se abur energetic de 40 atm si 450oC.

Apa de incalzire recirculata este utilizata pentru racire in separatoarele coloanei si racitoarele spalatoare, racirea lagarelor motoarelor eletrice, a pompelor suflantei si racitorului de ulei de la compresor.

In urma procedeului Ghiap se obtine acid azotic de concentratie 51,6%.








III.BILANT DE MATERIALE


Reactiile care stau la baza procesului tehnologic de obtinere a HNO3 sunt:


NH3 + 5/2O2↔ NO + 3/2H2O

NH3 + 3/4O21/2N + 3/2H2O

NO + 1/2O2 ↔ NO2

NO2 + 1/3H2O ↔ 2/3 HNO3 + 1/3NO

3N2O4 +2H2O ↔ 4HNO3 + 2NO



Intrarii: NH3, umiditate, aer (N2, O2 )

Iesirii: HNO3, NO, apa, NH3 nereactionat, NO nereactionat, N2 (inert)

Compozitia aerului: 79%N2 si 21%O2.



CALCULUL DEBITELOR DE MATERII PRIME


Intrarii: oxidatorul de amoniac

Se considera 325 zile lucratoare iar M HNO3 = 63

Concentratia acidului azotic se calculeaza cu relatia:


CHNO3 = 55+0.1*n

CHNO3 = 55,3



[1]



[2]


[3]


Atunci calculam numarul de moli de NO2:

3 moli NO2 . . . . . . . . . ..DNO2

2 moli NO2 . . . . . . . . . .. x


= 113,33 kmol/h= DNO2(t)

    [4]


Umiditatea amoniacului este de 0,2%

Debitul de apa din ammoniac se calculeaza astefel:

    [5]


DNH3 = DNO(t) - DH2O din NH3

DNH3 =174,72 - 0,349 = 174,371

Se cunaste ca in amestecul initial amoniac-aer avem concentratia amoniacului data in tema de proiect si se calculeaza debitul initial molar ammoniac - aer.

   

Continutul in apa sub forma de vapori a aerului se poate calcula stiindu-se umiditatea relative a aerului (25%).

[7]

X = 0,0048976 kg apa/ kg aer curat


unde:

X = grad de umezeala [kg apa/kg aer curat]

ρ = 0,25 - umezeala relative a aerului

p = 1 atm - presiunea atmosferica

Psat = 0,03125 atm - presiunea vaporilor apa saturate la t = 250C


Dae-umed = DNH3 -aer -DNH3   

Dae-umed = 1874,956 - 174,371 = 1700,585 kmol aer umed/ h



DEBITE MASICE



[10]



  [11]

Daer-uscat = Daer-umed - Dapa(vap) [12]

Daer-uscat = 1700,582 - 13,3107 = 1687,274 [kmol/h]

   [13]


DH2O(t) = DH20(VAP) +DH2O din NH3

DH2O(t) = 13,3071 - 0,349 = 12,9581 [kmol/h]


DEBIT MASIC:

NH3 : GNH3 = 174,371*17 = 2964,307 kg/h

N2  : GN2 = 1332,946 * 28 = 37322,488 kg/h

O2  : GO2 = 354,327 * 32 = 11338,468 kg/h

H2O : GH2O = 12,9581 * 18 = 233,246 kg/h


DEBITE VOLUMETRICE:

NH3 : VNH3 = 174,371*22,4 = 3905,9104 N*m3/h

N2  : VN2 = 1332,946 * 22,4= 29857,9904 N*m3/h

O2  : VO2 = 354,327 * 22,4 = 7936,9248 N*m3/h

H2O : VH2O = 12,9581 * 22,4 = 290,262 N*m3 /h


CONCENTRATIA % :

NH3 :

N2 :


O2  :

H2O :



BILANT TOTAL LA IESIRE


I . 4NH3 + 5O2 ↔ 4NO + 6H2O ηox NH3 = 0,973


DNH3 iesire = DNH3 intrare * ηox NH3

DNH3 iesire = 174,371* 0,973 = 169,6629 [kmol/h]

DNH3 neconsumat = DNH3 intrare -DNH3 iesire

DNH3 neconsumat = 174,371 - 169,6629 =4,7081 [kmol/h]

DO2 I = DNH3 iesire *

DO2 I = 170 *1,25 = 212,5 [kmol/h]

DNO = DNH3 iesire → 170 [kmol/h]


21%O2 . . . . . . . . . 79%N2

DO2 I . . . . . . . . . . DN2 = y

y=

DH2O = DNH3 iesire *

DH2O =170 * 1,5 = 255 [kmol/h]


II. 2NO + O2 ↔ 2NO2

ηox NH3 = 0, 983

DNO iesire = DNH3 intrare * ηox NO

DNO iesire = 170* 0,983 = 167,11 [kmol/h]

DNO neconsumat = DNH3 intrare -DN0 iesire

DNO neconsumat = 170 - 167,11 =2,89 [kmol/h]

DO2 II = DNOiesire *

DO2 I = 167,11 *0,5 = 84,055[kmol/h]



DNO2 = DNO iesire

DNO2 =167,11 [kmol/h]


III. 3NO2 + H2O ↔ 2HNO3 + NO

ηox NO2 = 0, 993

2 moli NO2 . . . . . . . .DNO2(rII)

3 moli NO2 . . . . . . . .z

z =

DNO2(z) = 250,665 [kmol/h]


DNO2(t) = DNO2(z) * ηox NO2

DNO2(t) = 250,655 * 0,993 = 248,9103 [kmol/h]

DNO2 neconsumat = DNO2(z) - DN02(t)

DNO2 neconsumat = 250,665 - 248,9103 =1,7547 [kmol/h]

DH2O = DNO = DNO2*

DH2O = 248,9103 * = 82,9701[kmol/h]

DHNO3 = DN02(t) *

DHNO3 = 248,9103 * = 165,9402 [kmol/h]

DH2O = DH2O intrare + DH2O (r.I) - DH2O (r II)

DH2O = 12,9581 + 255 - 82,9701 = 184,998 [kmol/h]

DO2 = DO2 intrare - O2 (r.I) - DO2 (r II)

DO2 = 354,327 - 12,5 - 84,055 = 57,772 [kmol/h]

DNO = DNO nereactionat + DNO (r III)

DNO = 2,89 + 82,9701 = 85,8601 [kmol/h]

DN2 iesire = DN2 intrare

DN2 iesire = 1332,946 [kmol/h]



DEBIT MASIC IESIRE:


GNH3 neconsumat = 4,7081 *17 = 80,0377 [kg/h]

GN2 = 1332,946 *28 = 37322,488 [kg/h]

GO2 = 57,772 * 32 = 1848,704 [kg/h]

GH2O = 184,988 * 18 = 3329,784 [kg/h]

GNO2 neconsumat = 1,7547 * 46 = 80,7162 [kg/h]

GNO = 85,860 * 30 = 2575,8 [kg/h]

GHNO3 = 165,9402 * 63 = 10454,2326 [kg/h]


DEBIT VOLUMETRIC:


VNH3 neconsumat = 4,7081 * 22,4 = 105,462 [N*m3/h]

VN2 = 1332,946 * 22,4 = 29857,9904 [N*m3/h]

VO2 = 57,772 * 22,4 = 1294,0928 [N*m3/h]

VH2O = 184,988 * 22,4 = 4143,7312 [N*m3/h]

VNO2neconscumat = 1,7547 * 22,4 = 39,30521 [N*m3/h]

VNO = 85,860 * 22,4 = 1923,264 [N*m3/h]

VHNO3 = 165,9402 * 22,4 = 3717,0605 [N*m3/h]


CONCENTRATIA%:


CNH3 necesar =

CN2 = 1332,946 * 0,05333 = 72,29

CO2 = 57,772 * 0, 05333 = 3,38

CH2O = 19,988 * 0,05333 = 10,23

CNO2 necesar = 1,7547 * 0,05333 = 0,11

CNO = 85,860 * 0,05333 = 4,58

CHNO3 = 165,9402 * 0,05333 = 8,85









TABEL BILANT GENERAL


INTRARI

Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3





N2





O2





H2O





TOTAL








IESIRI

Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3





N2





O2





H2O





NO2 neconsumat





NO





HNO3





TOTAL









4.BILANT PARTIAL DE MATERIALE



4.1. OXIDATORUL DE NH3


4NH3 + 5O2 ↔ 6H2O +4 NO


Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3





N2





O2





H2O





TOTAL







DNH3 neraect = 2,9644 [kmol/h]

DO2 = 171,4066 * 1,25 = 214,2582 [ kmol/h]

DO2 iesire = DO2 intrare - DO2 = 354,327 - 214,2582 = 140,0688[kmol/h]

DNO Iesire = DNH3 *

DNO Iesire = 171,4066 * 1 = 171,4066 [kmol/h]

DH2O = DNH3 iesire *

DH2O = 171,4066 * 1,5 = 257,1099 [kmol/h]

DH2O iesire = DH2O intrare + DH2O

DH2O iesire = 12,9581 + 257,1099 = 270,068 [kmol/h]




Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3 neconsumat





N2





O2





NO





H2O





TOTAL







4.2. Bilant partial de materiale in spalator racitor


Spalatorul racitor functioneaza la presiune atmosfericasi este alcatuit dintr-o coloana cu 3 talere sita pe care se formeaza cate un strat spumant de acid azotic de concentratie 10-15%.

Racirea se face prin serpentinele de racier introduce in stratul spumant.

Intre talere are loc oxidarea NO → NO2, iar pe taler are loc condensarea vaporilor de apa si absorbtia NO2.



Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3 neconsumat





N2





O2





NO





H2O





TOTAL





APA lichida






Fie = grad de oxidare

= grad de absorbtie

Pentru temperatura medie de s-a calculate gradul de oxidare cu relatia:


Unde:

Kp = constanta de viteza pentru oxidarea NO corespunzatoare concentratiei exprimate in presiuni partiale

Kp = 0,4228exp=

Kp = 0,4228*44,2608 = 18,7134

R = 0,082 l*atm/mol*K

T = 105+273 = 378K

τ = timpul (0,5s)

p = 1 atm

Concentratia initiala de NO : 2a=

Concentratia initiala de O2 : b =

A = Kp*p2* τ =18,7134*1*0,5 = 9,3567

B = b - a = 0,0747 - 0,045705 = 0,028995 → B2 = 8,47*10-4

C = a →0,045705

D =

E1 =





e1

e2









































CALCUL ALFA






BILANTUL PARTIAL DE MATERIALE DE LA INTRARE IN UTILAJ PANA LA PRIMUL TALER



2NO + O2 ↔ 2NO2

DNOcons = DNO tabel * α

DNOcons = 171,4066 * 0,02995

DNOcons = 5,1336 kmol/h

DNOnetransf = DNO table - DNOcons

DNOnetransf = 171,4066 - 5,1336

DNOnetransf = 166,273 kmol/h

DO2 cons = DNOcons * = 5,1336 *0,5

DO2 cons = 2,5668 kmol/h

DO2necons = DO2tabel - DO2 cons = 140,0688 - 2,5668

DO2necons = 137,502 kmol/h

DNO2format = DNOnecons

DNO2format = 5,1336 kmol/h


Tabel centralizat intrari pe talerul I

Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3 nereactionat





N2





O2neconsumat





NOnetransformat





H2O





NO2format





TOTAL





APA lichida







3 NO2 + H2O ↔ 2HNO3 + NO

2 NO + O2 ↔ 2NO2

Se face transferal de la 2 moli NO2 la 3 moli NO2.

2 moli NO2..DNO2tab intrari taler I

3 moli NO2 . . . . . . . ..x


x = 7,7004kmol/h DNO2

DNO2 = DNO2(x) * β = 7,7004 * 0,3734

DNO2 = 2,8754 kmol/h

DNO2 netransf = DNO2(x) - DNO2 = 7,7004 2,8754

DNO2 netransf = 4,825 kmol/h

DH2O(liq)cons = DNO2 * = 2,8754 * 0,3333

DH2O(liq)cons = 0,9585 kmol/h

DH2O(liq)necons = DH2O table - DH2O(liq)cons = 270,068 - 0,9585

DH2O(liq)necons = 269,1095 kmol/h

DHNO3 (liq) = DNO2 * = 2,8754 * 0,6666

DHNO3 (liq) = 1,9169 kmol/h

DNO format = DH2O(liq)cons = 0,9585 kmol/h

DNOtotal = DNO table intrare taler I + DNO format = 166,273 + 0,9585

DNOtotal = 159,3726 kmol/h


Component

Debit molar

[ kmol/h]

Debit masic

[kg/h]

Debit volumetric

[Nm3/h]

Concentratia


NH3 nereactionat





N2





O2consumat





NOtotal





H2O(liq)neconsumat





NO2netransf





TOTAL





APA lichida





HNO3liq








DH20liq = DH20liq intrare taler I - DH20liq consumat


BILANT DE MATERIALE INTRE TALERUL I SI TALERUL II



Intre talerul I si II are loc oxidarea NO la NO2 cu un grad de oxidare α = 0,02995

2NO + O2 → 2 NO2


DNOcons = DNOtab iesire taler I * α = 159,3726 *0,02995

DNOcons = 4,7732 kmol/h

DNOnetransf = DNOtab iesire taler I - DNOcons = 159,3726 - 4,7732

DNOnetransf = 154,5994 kmol/h

DO2cons = DNOcons * = 4,7732   * 0,5

DO2cons = 2,3866 kmol/h

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }