Temerile persoanelor varstnice

Temerile persoanelor varstnice

Sunt o serie de factori care genereaza temeri, vulnerabilitati, la varsta batranetii si de care ar trebui sa se tina seama. Printre acesti factori enumeram: saracia, absenta unor masuri de sanatate publica, apartenenta la grupuri etnice si rasiale, handicapul, reprezentarea sociala a batranetii, violenta, abuzul si abandonul.

Saracia- daca in perioada activa de viata persoanele au avut venituri mici, atunci va creste riscul ca aceste persoane sa fie expuse la dificultati materiale la batranete, datorita reducerii semnificative a acestora prin pensionare. Odata cu iesirea din circuitul muncii active prin pensionare, individul la varsta a treia se confrunta cu o limitare materiala umilitoare si dureroasa.

Exista diferente intre diverse comunitati in functie nu numai de statutul economic ci si de nivelul de civilizatie.

In conditii normale, un om pensionat are dreptul la o viata decenta, ca o rasplata cuvenita dupa o lunga perioada de munca si la facilitati sociale care sa-i usureze existenta.

In societatile 'in tranzitie', viata pensionarului este dramatica. Veniturile materiale mici nu-i permit varstnicului sa traiasca decent pentru ca nu face fata cheltuielilor elementare. Viata acestuia se va 'umple' de privatiuni care mcep cu frigul si se termina cu denutritia (prin incapacitatea de a avea o alimentatie rationala). Nu toti batranii pot fi ajutati de copii, acestia avand la randul lor, de multe ori, ei insisi, probleme materiale.

Irnplicarea institutiilor sociale trebuie sa fie mult mai mare. Ideea preconceputa, care deranjeaza orice om de bun simt, ca varstnicul are nevoi mai reduse este la fel de daunatoare ca si nepasarea fata de varstnic.

'La varsta a treia, pe langa afectiune, mai sunt necesare confortul, caldura, alimentatia rationala, Tmbracamintea adecvata, stimularea intelectuala si resocializarea in cazul celor izolati'(Dehelean,2001,p.!9)

Varstnicul are nevoie de o alimentatie rationala cu continut proteic si vitaminic, fiind cunoscuta nocivitatea carentei de vitamina B12 asupra neuronului.

Toleranta la frig a varstnicului este mai scazuta, el are nevoie de o atmosfera de confort, cu o temperatura optima.

Imbracamintea adecvata pleaca de la incaltaminte calduroasa si comoda, pana la haine calduroase si usoare.  Din cauza deficitului de vedere sau auz este ingreunata stimularea ntelectuala. De aceea, trebuiesc aduse corectiile necesare (ochelari, aparat auditiv).

Resocializarea celor izolati trebuie facuta prin institutii plasate in interiorul comunitatii,unde varstnicul sa poata comunica sau chiar sa faca ceva util si placut.

Grija fata de nevoile varstnicilor trebuie sa ocupe un loc corespunzator in societate.

Absenta unor masuri de sanatate publica - a avea o sanatate perfecta este de dorit, dar acest lucru necesita conjugarea mai multor factori precum: mediul, alimentatia, locuinta, munca. Sanatatea persoanei depinde in mare parte de prezenta acestor factori.

Poluarea tot mai ridicata a aerului, a apei si a solului afecteaza tot mai mult calitatea mediului ecologic. De asemenea, in ceea ce priveste conditiile de locuit, se stie ca tot mai multe persoane sunt private de o locuinta proprie, iar multe persoane care o au nu se pot bucura deplin de ea pentru ca este veche si necesita reparatii pe care persoana nu si le permite.

Aparteneta la grupuri etnice si rasiale - povara batranetii tinde sa fie dublata pentru acele persoane in varsta care apartin altor etnii. Acest lucru nu este recunoscut de populatia majoritara, dar din pacate este resimtit de persoanele varstnice apartinatoare altor etnii.

Dizabilitate - o persoana in varsta care sufera si de o dizabilitate se confrunta cu o mai mare respingere din partea semenilor decat o persoana in varsta fara dizabilitate. O persoana cu dizabilitate se poate confrunta cu mai multe vulnerabilitati la batranete, din cauza unor situatii precum: deteriorari biologice si psihice naturale, accentuarea deficientelor sau dobandirii altor dizabilitati datorate batranetii, veniturilor scazute de-a lungul vietii sau pierderea rudelor mai in varsta care o ajutau.

Reprezentarea sociala a batanetii - stereotipiile despre batranete au dus la o imagine deteriorata despre tot ce inseamna aceasta etapa de viata. S-a pus exagerat atentia mai mult pe pierderi decat pe realizari si pe experienta bogata de viata cu care varstnicul poate ajuta generatiile mai tinere, societatea.

Daca pentru unele persoane varstnice batranetea reprezinta implinire, pace sufleteasca si o liniste de mult ravnita, pentru o mare parte a persoanelor varstnice,  reprezentarea falsa a batranetii, din pacate, poate duce persoana varstnica la frustrare, la disperare si chiar la sinucidere.

Sinuciderea varstnicului este unul dintre cele mai triste fenomene intr-o societate, reprezinta semnul unei mari decaderi spirituale si al unei mari nefericiri personale si societale.

Decesul partenerului

Vaduvia este un alt eveniment care poate interveni, in mod dra­matic, in viata persoanelor  varstnice, proportia creste in raport cu varsta.

Dincolo de consecintele sale negative in planul parteneriatului conjugal, concretizate in pierderea unuia dintre cele mai importante roluri familiale (cel de sot sau sotie), vaduvia semnifica, pentru partenerul ramas in viata, disparitia unei forme de interactiune bazate pe afectiune si interese reciproce, care are o importanta vitala pentru sustinerea moralului ambilor soti si ajustarea lor la schimbarile produse de varsta. Odata cu pierderea partenerului de o viata, sotul supravietuitor este dominat de sentimente de singuratate, teama si izolare, initiativele sale sunt, frecvent, caracterizate de inertie ('La ce bun sa mai traiesc sau sa mai fac ceva?'), stilul sau de viata tinde sa se schimbe in mod brusc, fara nicio perioada de acomodare sau tranzitie, si, de cele mai multe ori, situatia sa financiara se deterioreaza.. Un eveniment socant, asa cum este pierderea partenerului, afecteaza cel mai important suport moral al batranilor, definit, in marea lor majoritate, de un puternic sentiment de atasament, intarit in cursul anilor de convietuire conjugala, fata de viata familiala.

Problemele ridicate de decesul partenerului, au nu numai caracter individual, dar si un caracter social, deoarece impun societatii sarcini sporite fata de sotul supravietuitor. De obicei, cel mai bine se adapteaza la aceasta schimbare femeile. In timp ce unele dintre ele suporta decesul sotului cu stoicism, date fiind capacitatile adaptative si compensatorii mai mari, decat ale barbatilor,altele resimt acest eveniment chiar ca o 'eliberare' fata de responsabilitatile si servitutile impuse de statusul marital. Nu se poate invoca, in acest context, o simpla evaluare morala cu caracter negativ, ci faptul ca femeile resimt intro mai mare masura constiinta a ceea ce este firesc, suportaa mai cu intelepciune durerea.

,,Daca barbatii reactioneaza la moartea sotei in peste 95% din cazuri prin doua modalitati majore: prabusire sau stoicism, la femei s-a inregistrat o propotie notabila de a reactiona si prin alte modalitati: nepasare (9,6%) si chiar printr-un sentiment de usurare(5,3 %), care nu se inregistreaza la barbati. Se remarca, de asemenea, nonconformismul si curajul femeilor de a afirma pareri despre valoarea in ansamblu,afectiva,relationala si finala a cuplului conjugal".(Radulescu,1994,p.137).