 |  |
|
PERSPECTIVA TEORETICA SI METODOLOGICA A CERCETARII - Scoala intre instanta de educare si mediu favorizant pentru violenta
Tema cercetarii mele este reprezentata de fenomenul violentei scolare din Romania contemporana, mai precis, doresc sa aflu care sunt cauzele reale ce duc la aparitia unui astfel de comportament in scoala si sa propun solutii pentru viitor in incercarea de a diminua acest fenomen.
In capitolele anterioare am prezentat consideratii generale in ceea ce priveste comportamentele deviante, violente din cadrul scolar, cauze generatoare ale acestora si metode de prevenire si reducere a fenomenului de violenta in scoala. Acum voi vorbi concret despre teoria reprezentativa in cercetarea acestui fenomen.
Nivelul teoretic al investigarii reprezinta chiar studierea literaturii de specialitate
pentru a intelege si a explica in cel mai bun mod fenomenul de violenta scolara. (vezi capitolele anterioare).
In primul rand, pentru a putea stabili ipotezele cercetarii, si pentru a explica acest fenomen din prisma cercetarii mele, am ales, pentru a explica cel mai bine cauzele ce duc la acest comportament deviant, doua teorii reprezentative:
Teoriei invatarii sociale, formulata de Albert Bandura, conform careia comportamentul agresiv se invata prin mai multe moduri: direct, deci prin invatare directa (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente), si prin observarea si imitarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor. Invatarea are loc, cel mai frecvent, in cadrul familiei, in mediul social, mass-media.
Teoria controlului social, formulata de Hirschi (1969) aceasta teorie explica aparitia unui comportament criminal ca fiind rezultatul lipsei unui control intern, efectuat de catre individ, si in lipsa unui control extern, efectiv, si adecvat, efectuat de societate. Astfel, autorul acestei teorii considera ca atasamentul, legaturile puternice cu alti oameni poate produce o schimbare in sentimentele, preocuparile persoanelor, facandu-le sa actioneze mai "responsabil". Astfel, in viziunea lui, angajamentul, sau investitia oamenilor in societate, le tempereaza comportamentul, iar implicarea in activitati nedeviante si cu oameni nedevianti, lasa mai putin timp pentru comportament delincvent.
Nu contest faptul ca anumite comportamente pot fi si innascute, asa cum spune
Freud despre agresivitate, dar ponderea cea mai mare in dezvoltarea umana o are mediul inconjurator si influenta acestuia. Din acest motiv, consider ca interventia in cazul elevilor cu comportament deviant trebuie realizata din mai multe parti, si trebuie sa existe o colaborare constanta intre scoala-parinti, asistent social-parinti, elev, cadre didactice, si mai ales elev-parinti si elev-cadre didactice.
Problema cercetarii: numarul foarte crescut de incidente violente in scoli, atat din partea elevilor cat si a profesorilor.
Scopul cercetarii: identificarea metodelor si mijloacelor adecvate de interventie in cazul violentei scolare, avand ca tinta finala reducerea actelor violente din scoli.
Obiectivele cercetarii
a) evidentierea frecventei fenomenului de violenta, cauzele de natura biologica, psihologica si sociala ce pot duce la un astfel de comportament;
b) definirea termenilor de baza care ne ajuta explicam violenta scolara, si in principal sa intelegem aparitia unui comportament deviant;
c) identificarea, prin intermediul metodelor de culegere si interpretare a datelor, cauzele reale vazute de elevi si de cadrele didactice ca determinand violenta scolara.
d) clasificarea tipurile de violenta scolara intalnite in scoala, precum si frecventa acestora.
e) alegerea metodelor si mijloacelor adecvate de interventie pentru a putea diminua fenomenul de violenta in scoala.
IPOTEZA CERCETARII:
a) Ipoteza generala cu cat interventia realizata in cazul elevilor cu
probleme de comportament este mai elaborata, structurata si porneste din mai multe parti (cadre didactice, colegi, parinti), cu atat acestea determina schimbari comportamentale care duc la diminuarea si eliminarea violentei in scoala.
b) Ipoteza de lucru
Violenta este un comportament deviant, in anumite cazuri mostenit, dar de cele mai multe ori este invatat in cadrul procesului de socializare (in familie, scoala, grup de prieteni, mass-media, internet)
Mass-media si internetul devin surse violente de influentare a copiilor, avand o importanta tot mai mare ca instante de socializare.
Prin comunicare (aici existand mai multe relatii: elev-elev, elev-profesor, elev-parinte, dar si implicarea asistentului social: comunicare cu elevul, cu cadrele didactice, parintii si comunitatea) se pot rezolva probleme legate de comportamentele violente din scoala.
Universul cercetarii
In cadrul acestei cercetari, in faza de culegere a datelor am operat cu doua categorii de subiecti din cadrul Scolii Generale numarul 8 din Brasov:
242 elevi din clasele V-VIII;
37 cadre didactice (invatatori si profesori).
De asemenea, in etapa interventiei, am avut ca subiecti 20 de elevi din clasa a V-a, din cadrul aceleiasi institutii.
In cadrul primului esantion au fost inclusi toti elevii claselor V-VIII pentru a se poate face o analiza a fenomenului de violenta scolara la nivelul intregii scoli, dar nu puteam include clase mai mici, cum ar fi I-IV, datorita varstei fragede si a complexitatii chestionarului. De asemenea, cadrele didactice incluse in cercetare reprezinta majoritatea cadrelor din scoala (fiind prezenti la data culegerii datelor) si ne-au ajutat sa facem o analiza comparativa a viziunii elevilor, dar si a profesorilor in ceea ce priveste violenta in scoala, pentru a stabili diverse corelatii.
Cel de-al doilea esantion, elevii din clasa a V-a au fost alesi datorita faptului ca reprezentau o clasa "problema", in care aveau loc deseori acte violente. Interventia la aceasta clasa a fost facilitata si de acceptul dirigintei de a putea intra la ore de consiliere si orientare, dar si de implicarea dansei in incercarea de a schimba comportamentele si atitudinile elevilor.
Metodologia cercetarii:
Metode si tehnici utilizate in cercetare:
metode de culegere a datelor:
studiul bibliografiei si a documentelor scolare;
ancheta prin intermediul chestionarului privind cauzele generatoare de violenta, precum si tipurile si formele de violenta ce apar in cadrul scolii
metode de prelucrare a datelor:
cantitativa: prelucrarea datelor in SPSS realizand corelatii si frecvente
calitativa: interpretarea datelor prin analize comparative a datelor obtinute la fiecare item si prin identificarea de corelatii la nivelul raspunsurilor celor doua categorii: elevi si cadre didactice.
metode de interventie:
metode calitative de lucru cu elevii, de cunoastere si interactiune cu acestia, observatie participativa.
Chestionarul reprezinta un instrument specific anchetei din cercetarea
cantitativa, insa, in functie de tipul intrebarilor poate reprezenta si cercetarea calitativa (in cazul intrebarilor deschise), dar si in interpretarea datelor, prin realizarea de corelatii, analize (Scarneci, F., 2006). Acest chestionar a fost conceput in cadrul proiectului "Sa exmatriculam violenta!" pentru a avea o evidenta asupra fenomenului de violenta in scoala la nivelul unitatilor de invatamant. Aceasta a fost cea mai potrivita tehnica si din punct de vedere temporal, dar si al marimii esantionului.
Chestionarul (anexa1) urmareste identificarea formelor si a cauzelor de violenta prezente in scoala si urmareste ameliorarea si preventia acestui fenomen. Este compus din 5 intrebari, 3 de tip inchis si 2 de tip deschis. Prima intrebare este alcatuita din 12 itemi si vizeaza frecventa manifestarii anumitor comportamente deviante in cadrul scolii pe o scala de la foarte des, la niciodata.
Cea de-a doua intrebare este de tip deschis si urmareste cauzele generatoare comportamentelor violente, iar cea de-a treia, tot de tip deschis prevede identificarea unor masuri pentru reducerea acestor comportamente.
Intrebarea numarul 4, de tip inchis presupune stabilirea originii comportamentului agresiv, iar prin intrebarea numarul 5 se doreste explicarea insensibilitatii la violenta, daca aceasta este rezultatul expunerii frecvente la violenta.
Pentru a avea o idee mai clara asupra acestui fenomen, am hotarat sa fac o comparatie intre raspunsurile elevilor si cele ale cadrelor didactice.
Partea de interventie a constat in realizarea, pe parcursul anului scolar 2007-
2008, a unor ore de consiliere si orientare cu elevii dintr-o clasa a V-a. Scopul acestor ore de dirigentie a fost sensibilizarea si constientizarea consecintelor unui comportament necontrolat. Am folosit in cadrul acestei interventii am folosit materiale specifice inteligentei emotionale, pentru controlarea emotiilor, date teoretice si practice ale unui comportament asertiv. Am dorit implicarea cat mai mare a elevilor in jocuri, povesti, jocuri de rol, jongland mereu cu metode diverse de predare si de explicare.
Raportul cercetarii:
In cadrul cercetarii prin intermediul chestionarului (vezi anexa I), in urma aplicarii si interpretarii chestionarelor am ajuns la urmatoarele grafice si interpretari:
Intrebarea 1, itemul 1
La primul item din cadrul intrebarii 1, privind violenta verbala si psihologica intre copii (injurii, jigniri, porecle, tachinari, hartuire), la elevi, cel mai mare procent, de 48,96% e reprezentat de foarte des, urmat de varianta des, avand un procent de 33,61%. La cadre didactice, in schimb, varianta des are o frecventa mai mare, de 48,65%, iar foarte des are o frecventa mai redusa decat cea a elevilor, 29,73%.
Intrebarea 1, Itemul 2
La cel de-al doilea item, in legatura cu consumul de bauturi alcoolice in cadrul scolii, profesorii au doar variantele uneori si niciodata in proportie de 50% fiecare, la elevi fiind intalnite si foarte des si des intr-o proportie destul de ingrijoratoare, 3,72%, respectiv 9,09%.
Intrebarea 1, Itemul 3
Itemul 3 se refera la deteriorari ale mobilierului scolar si ale altor obiecte de inventar din cadrul scolii. Aici, raspunsurile sunt asemanatoare, cu exceptia ca profesorii au procent mai mare la des, 40%, fata de 29,46% la elevi, ceea ce inseamna ca profesorii sunt foarte atenti la obiectele scolare si sunt mai constienti de importanta acestora.
Intrebarea 1, Itemul 4
In ceea ce priveste violenta fizica dintre elevi (loviri, batai, raniri), se poate observa clar ca la elevi frecventele sunt mai mari (foarte des-19,92%, des-35,68%) decat cele ale profesorilor, ceea ce inseamna ca profesorii nu sunt mereu martori ai acestor tipuri de violente.
Intrebarea 1, Itemul 5
Acest item se refera la refuzul indeplinirii sarcinilor scolare, si putem de asemenea observa o discrepanta intre raspunsuri. Se pare ca profesorii sunt ori mai indulgenti la raspunsuri, ori intervine dezirabilitatea, deoarece se pare ca elevii sunt mai constienti de propriul refuz sau al colegilor in ceea ce priveste indeplinirii sarcinilor scolare. Elevii au la varianta foarte des un procent de 11,20%, pe cand cadrele didactice au 0, iar la des, au 28,63% si respectiv 17,65%.
Intrebarea 1, Itemul 6
In ceea ce priveste agresiunea sexuala, se pare ca situatie este asemanatoare cu cea de dinainte, profesorii nu sunt des martori la astfel de evenimente, la elevi fiind in plus varianta foarte des si des (2.89% si 4,96%).
Intrebarea 1, Itemul 2
Si in cadrul acestui item, privitor la injurii, jigniri, cuvinte amenintatoare la adresa profesorilor, ori aceste injurii se fac fara ca profesorii sa fie de fata, sau fara sa fie atenti, ori poate sa apara refuzul cadrelor didactice de a recunoaste aceste lucruri la nivelul scolii lor.
Intrebarea 1, Itemul 8
Itemul numarul 8, referitor la frecventa inscriptiilor, desenelor pe peretii scolii sau pe banci, scoate in evidenta din nou, o frecventa mai mare a acestor comportamente deviante recunoscute de elevi fata de raspunsurile profesorilor. La elevi, foarte des apare cu un procentaj de 31,54%, pe cand la cadre didactice este de 8,57%. In schimb, varianta uneori, apare la profesori cu 54,29% si la elevi cu 22,82%.
Intrebarea 1, Itemul 9
Si in cazul consumului de droguri din scoala, elevii sunt martori la aceste comportamente, de acolo si frecventa de la variantele foarte des si des ( 1,66%, 4,15%), comparativ cu ale cadrelor didactice, unde aceste variante nici nu apar.
Intrebarea 1, Itemul 10
Furturile intre elevi sunt sesizate si de cadrele didactice, insa la o frecventa mai redusa, la elevi foarte des are un procent de 4,56%, des de 12,86%, pe cand la profesori des apare cu 5,88%.
Intrebarea 1, Itemul 11
La itemul 11, referitor la galagie, indisciplina la ore, elevii recunosc un aceste lucruri printr-un procent mare la varianta foarte des, de 48,35%, comparativ cu cadrele didactice care au 5,41%. La varianta des profesorii au 40,54%, iar elevii 26,86%.
Intrebarea 1, Itemul 12
In cazul fumatului, la variante des, raspunsurile sunt asemanatoare, insa, din nou se observa faptul ca elevii cunosc aceste aspecte mai bine decat cadrele didactice, avand la varianta foarte des 16,12%, cand profesorii au 0.
Intrebarea 2:
Din toate cauzele scrise de catre elevi, am ales primele 5 ca frecventa, adica cele mai importante cauze generatoare comportamentului violent. Astfel, din perspectiva elevilor, ponderea cea mai mare o au violenta verbala si cea psihologica, urmate de mass-media, influentele de pe strada si mediul familial. Aceasta clasificare reprezinta chiar opusul din punctul de vedere al importantei considerate pana acum mediilor de socializare. Asta inseamna ca tot mai multi copii imita, copiaza comportamentele agresive din mass-media, de la prieteni si internet.
Cadrele didactice, in schimb, considera mediul familial ca fiind principalul model de inspiratie in ceea ce priveste comportamentul violent. Familia e urmata de grupul social, anturajul ca model de imitatie, apoi cauze privitoare la personalitate, stres. Aici mass-media are un procent mai mic decat la elevi, iar pe locul 5 se afla intoleranta elevilor.
Intrebarea 3:
Ca si masuri, elevii propun pentru diminuarea fenomenului de violenta scolara, pe primul loc , sanctiuni. Poate nu ne-am fi asteptat ca elevii sa propuna sanctiuni cum ar fi de exemplu scaderea notei la purtare, exmatricularea, munca in folosul scolii, amenda, scoala de corectie, teme suplimentare. O alta masura data de elevi este angajarea mai multor paznici sau gardieni, apoi legatura scolii cu parintii, camere de supraveghere si consiliere psihologica.
Contrar masurilor propuse de elevi, cadrelor didactice nu au pus accent pe sanctiuni, pedepse, ci pe relatia scolii cu parintii, educarea comportamentului deviant, consiliere psihologica. Abia pe locul 4 se afla sanctiunile, dar ele sunt mai usoare decat cele ale elevilor. Profesorii mai propun ocupatii pentru elevi, activitati extrascolare si mai ales, doresc implicare mai mare din partea profesorilor.
Intrebarea 4
La intrebarea numarul 4, cu privire la originea agresivitatii, majoritatea elevilor 43,04% considera ca este datorata frustrarii, 24,89% ca este invatata in mod indirect, 21,52% ca este invatata in mod direct si 10,55% ca este o tendinta innascuta.
La cadre didactice, 84,38% spun ca frustrarea este cauza agresivitatii, 12,50% ca este invatata in mod indirect, 3,13% ca este invatata in mod direct si nici un profesor nu considera agresivitatea o tendinta innascuta.
Intrebarea 5
La ultima intrebare, "Expunerea frecventa la violenta poate induce la oameni o insensibilitate la violenta?" atat elevii cat si profesorii au avut raspunsuri asemanatoare, si anume, majoritatea considera ca expunerea la violenta poate provoca o insensibilitate la violenta.
In ceea ce priveste mica interventie realizata in cadrul cercetarii, ea a avut loc in mai multe etape, urmarind pentru fiecare anumite scopuri si obiective determinate.
Prima intalnire, a avut loc in data de 14 martie 2008, a fost o ora de cunoastere si interactionare cu elevii. Scopul lectiei a fost de a le explica importanta rabdarii in a-l asculta pe celalalt si de a-l respecta. Am pregatit pentru ei joculete de autocunoastere si intercunoastere: "Daca as fi"(Anexa 2), "Clasa mea" (Anexa 3). Am discutat despre lucruri care le plac si lucruri care nu le plac (Anexa 4) pentru a-i pregati pentru urmatoarea lectie legata de emotii si consecintele acestora.
In data de 28 martie 2008, am discutat despre emotii negative si pozitive, consecintele acestora si modalitati de a le controla. Am folosit fisa de emotii (Anexa 5) pe care elevii trebuiau sa le identifice. La sfarsitul lectiei elevii au primit o fisa de feedback (Anexa6)pentru a scrie ce au invatat in aceasta activitate, cum si cand pot folosi ceea ce au invatat si ce pot schimba la ei. Din interpretarea raspunsurilor am constatat ca majoritatea elevilor au invatat ca nu este bine sa fii agresiv, ca pot folosi aceste informatii atat la scoala cat si in viata, in general, iar ce ar trebui sa schimbe la ei ar fi faptul ca trebuie sa-si controleze mai bine emotiile.
In 11 aprilie 2008, am avut o lectie despre asertivitate, pasivitate si agresivitate. Putandu-ma folosi si de tehnologiile moderne am folosit calculatorul si video-proiector. Le-am
Prezentat povestioara cu "Hartia mototolita", am dezbatut apoi ideile din poveste, pentru a constientiza care sunt consecintele unui comportament agresiv. Am folosit, de asemenea studii de caz, jocuri de rol, situatii in care trebuiau sa identifice tipurile de comportament.
In 18 aprilie am continuat discutia despre asertivitate, deoarece am vrut sa insist pe lucrurile cele mai importante pe care elevii ar trebui sa le stie si sa le foloseasca de-a lungul vietii. In data de 16 mai, a avut loc ultima intalnire, aici am pregatit niste jocuri practice in care am implicat toata clasa, avand ca scop cresterea coeziunii grupului, constientizarea ca unele lucruri sunt mai usoare daca lucreaza cu totii si daca se inteleg. I-am rugat, in aceeasi intalnire, sa-mi deseneze cum vad ei o persoana violenta, am ales si cateva dintre ele, cele mai sugestive (Anexa.7).
In ceea ce priveste scoala, aflata in dubla ipostaza: de mediu formator al copilului, de educare si pregatire pentru viata sociala si de mediu favorizant fenomenului de violenta in scoala, putem spune ca scoala nu mai este ce era inainte. Nu mai are aceeasi autoritate, a pierdut multe din functiile ei avute de-a lungul timpului, dar bineinteles, nu putem sa consideram doar scoala cauza a acestui fenomen. Lumea s-a dezvoltat, traim intr-un mediu mereu alert, pe fuga, de aici si carentele din mediul familial, parintii nu mai dau asa mare importanta educatiei copilului, nu se intereseaza de situatia lui scolara, si nici de anturajul in care copilul lor este inclus. Nu mai vorbim de influenta mass-mediei si a internetului care se pare ca ocupa un loc chiar mai important decat familia in influentarea comportamentelor copiilor. De aici se invata foarte repede comportamentele deviante, iar de cele mai multe ori, pana sa sesizeze familia, este prea tarziu, iar comportamentul poate fi greu schimbat.
In cadrul cercetarii mele, am stabilita cauzele cele mai importante ce determina aparitia fenomenului de violenta scolara, si, in functie de raspunsurile primite atat de la elevi cat si de la cadrele didactice, dar si din ce am amintit in partile de inceput ale lucrarii am ajuns la urmatoarele concluzii:
u Elevii cunosc si sunt implicati in toate formele de manifestari ale comportamentului violent, in mai mare masura decat profesorii. Cele mai multe acte de violenta se produc intre elevi, in mediul informal fara ca profesorii sa fie de fata.
u Este necesara implicarea si interventia elaborata si structurata a tuturor educatorilor, pe baza redimensionarii relatiilor interpersonale.
u Subiectii au identificat cauze de natura externa: provocari, familia, mass-media, calculator, anturaj.
u Elevii se axeaza pe puterea coercitiva a sanctiunilor si pedepselor, iar cadrele didactice solicita o implicare mai activa a parintilor si se bazeaza pe masuri educative.
u Convingerile legate de agresivitate indica in procent foarte mare existenta frustrarii la nivelul personalitatii agresorului.
u Expunerea frecventa la violenta induce insensibilitate la violenta.
Ca si sugestii, in urma faptului ca am aplicat si eu o parte din acestea, pot spune urmatoarele:
Atat in mediul familial cat si in cel scolar trebuie impus un cadru normativ, trebuie sa existe niste reguli de conduita, stabilite chiar de comun acord cu elevii;
Trebuie folosit, sistemul de recompensa si pedeapsa pentru a stimula interesul copilului.
In cadrul profesorilor trebuie neaparat sa tina cont si sa-si adapteze stilul de predare-evaluare conform tipului de clasa si personalizat pentru fiecare elev.
Elevii "problema", nu trebuie pusi la colt tot timpul, ci implicati in cat mai multe activitati, este foarte important sa aiba anumite responsabilitati in clasa.
Comunicarea asertiva, si adoptarea unui comportament asertiv sunt esentiale in viata, in scoala ar trebui ca toate cadrele didactice sa adopte un astfel de comportament si sa insiste sa ii determine si pe elevi sa il adopte.
Ca profesor, trebuie mereu sa fii inovativ, creativ in predare, trebuie sa le stimulam elevilor afectivitatea si empatia prin diverse jocuri, activitati, si sa crestem interactiunea dintre elevi prin implicarea in astfel de activitati.
Nu putem uita insa de familie, este nevoie de sprijinul ei in educarea copiilor, trebuie sa se implice mai mult parintii si sa pastreze mereu legatura cu scoala. Daca se lucreaza din mai multe parti odata sunt sanse mai mari sa diminuam acest fenomen de violenta scolara.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |